Management
Finanțarea de la Uniunea EuropeanaFinanțarea de la Uniunea Europeana 1 Surse de finantare si activitati finantate Intreprinderile romanesti pot beneficia de finantare nerambursabila din fondurile structurale ale Uniunii Europene in baza proiectelor depuse si aprobate. Fondurile structurale sunt instrumente financiare destinate finantarii unor programe de dezvoltare pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale dintre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Fondurile structurale care pot fi accesate de intreprinderi sunt reprezentate de: q Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) care printre alte obiective finanteaza investitii productive destinate mentinerii si crearii de noi locuri de munca permanente si dezvoltarea IMM-urilor; q Fondul Social European (FSE) care sprijina financiar masurile de ocupare a fortei de munca si de dezvoltare a resursei umane; q Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura care sprijina proiectele destinate modernizarii agriculturii si dezvoltarii rurale; q Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) care finanteaza proiecte destinate cresterii competitivitatii sectorului piscicol. Alaturi de fondurile structurale exista alte fonduri de finantare reprezentate de Fondul European de Coeziune (FEC) si Instrumentele financiare ale Bancii Europene de Investitii (BEI). Finantate din fonduri structurale sunt destinate urmatoarelor categorii de domenii de interventie: sectorului productiv (agricultura, silvicultura, pescuit, sprijinirea marilor afaceri, promovarea adaptarii si dezvoltarii zonelor rurale); sprijinirii sectorului IMM; resurselor umane; infrastructurii de baza. Intreprinderile pot solicita finantari nerambursabile din fonduri structurale in completarea capitalurilor proprii pentru urmatoarele activitati: A investitii (in loturi agricole si paduri, in capital fizic, tehnologii nepoluante si neagresive, in tehnologii curate si economice din domeniul energiei, pentru inginerii financiare, pentru dezvoltarea si oferirea de servicii turistice, activitati sportive, culturale si de ocupare a timpului liber, etc); A marketingul produselor agricole, forestiere si piscicole; A infiintarea unor servicii de ajutor si management al fermelor; A servicii de consultanta si respectiv de participare in afaceri; A formarea si dezvoltarea profesionala si flexibilizarea fortei de munca; A dezvoltarea infrastructurii de drumuri, de cai ferate, aeriene, navale, de telecomunicatii si pentru societatea informationala, etc; 2 Obiectivele si bugetul proiectelor Proiectele depuse spre finantare trebuie sa aiba un caracter specific, unic si nerepetabil si, sa corespunda domeniilor de interventie aprobate de Consiliul Europen. Proiectele constituie o investitie de capital pe o perioada determinata. Sistemul de obiective ale fiecarui proiect trebuie sa fie clar definite si sa raspunda urmatoarelor cerinte: obiectivele de actiune dorite sa fie identificate si formulate; obiectivele formulate sa fie operationalizate ; sa cuprinda resursele financiare si umane implicate in cadrul programelor de actiune; sa determine modul de interferenta intre domeniile tinta; sa evalueze in ansamblu politicile strategice adoptate Pe baza obiectivelor fundamentale si concrete formulate in proiecte se monitorizeaza realizarea acestora, utilizarea corecta a fondurilor existente si alocate, pentru a se asigura maximizarea eficientei capitalurilor. Obiectivele fundamentale trebuie sa fie realiste, mobilizatoare, comprehensibile (usor de inteles), stimulatoare (sa corespunda intereselor si asteptarilor diferitelor segmente ale comunitatii locale). Plecand de la obiectivele fundamentale trebuie dezvoltate obiectivele concrete (operationale) care trebuie sa fie specifice, masurabile, apreciabile (realizabile), realiste si sa aiba definit un cadru de timp pentru realizarea lor (ciclul de viata care este compus din urmatoarele stadii: concepere si definire, planificare si dezvoltare, implementare, incheiere si evaluare). Pentru fiecare obiectiv trebuie precizati indicatorii prin care se evalueaza realizarea lor. Pentru a ajuta managerii in luarea celor mai bune decizii de investitii in directia alinierii proiectelor si activitatilor cu strategia si de organizare si obiectivele afacerii, dar si pentru a ajuta la mentinerea finantarii la un cost cat mai redus intreprinderile trebuie sa intocmeasca bugetele proiectelor. Bugetul general cuprinde informatii cu privire la capitalul banesc alocat si modul de cheltuire a acestuia in mod detaliat: salarii, materiale, servicii, bunuri, etc. Pentru fiecare proiect se intocmeste urmatoarele bugete: bugetul pe categorii de cheltuieli; bugetul pe categorii de cheltuieli si activitati; bugetul pe categorii de cheltuieli si surse de finantare; bugetul pe categorii de cheltuieli, activitati si surse de finantare. Bugetul proiectului se poate intocmi in lei sau in valuta (euro sau dolari). Bugetele in lei trebuie sa ia in calcul rata inflatiei pentru perioada de derulare. Bugetele in valuta trebuie sa foloseasca o rata de schimb existenta, data de Banca Nationala a Romaniei, la o data din intervalul de bugetare a proiectului.
Intrebari
de autoevaluare 1.Care sunt categoriile de resurse pe termen lung accesibile pentru o intreprindere și care sunt elementele care pot limita accesul la unele dintre acestea? 2. Care dintre metodele de amortizare vi se pare mai eficienta pentru un mijloc fix de valoare mare, cu uzura morala ridicata? 3. Care sunt restrictiile cu privire la metodele de amortizare care pot fi folosite la nivel de intreprindere? 4.Comparati metoda de amortizare accelerata cu cea degresiva cu influența uzurii morale. Care dintre aceste doua metode vi se pare mai buna și in ce situații? 5. Care este motivația apariției drepturilor preferențiale de subscriere și cum ii protejeaza pe acționarii vechi existența lor? 6. Care sunt tipurile de resurse imprumutate la care poate apela intreprinderea pe termen lung și care sunt avantajele și dezavantajele implicate de fiecare dintre acestea? 7. Explicați care tip de dobanda (fixa sau variabila) este mai avantajoasa pentru emitent și pentru subscriitor, in cazul imprumuturilor obligatare, in diferite scenarii de evoluție previzionata a dobanzii pe piața 8. Care sunt criteriile de alegere intre utilizarea finanțarii prin leasing operațional sau financiar? 9. Care sunt avantajele utilizarii fondurilor europene?
Studii
de caz rezolvate 1. Sa se calculeze amortizarea in luna ianuarie a anului 2010 societatea A&D, pentru o rampa de incarcare - descarcare stiind ca: valoarea de intrare (la 25 martie 2002) a fost de 50.000 mii lei; durata de functionare conform vechiului catalog este 25 ani; durata de functionare conform noului catalog este de 15 ani. Mijlocul fix se amortizeaza in regim liniarIn prima etapa se calculeaza valoarea ramasa de amortizat la 1 ianuarie 2005. Vr = Vi - A unde: Vr = valoarea ramasa de amortizat Vi = valoarea de intrare a mijlocului fix A = amortizarea calculata pana la 31 decembrie 2004 Aa = Ca% x Vi Ca% = Aa= 4% x 50.000. = 2.000. Amortizarea calculata in intervalul scurs pana la 31 decembrie 2004 va fi: A2002 = 2.000x 9/12 =1.500. A2003 = 2.000. A2004 = 2.000. Total =5.500. Deci valoarea ramasa neamortizata va fi: Vr = 50.000. - 5.500. =44.500. In cea de-a doua etapa trebuie sa recalculam durata normala de functionare ramasa = luni 13 ani Ca% = In cea de-a treia etapa se calculeaza amortizarea anuala aferenta fiecaruia dintre cei 13 de ani ramasi, inclusiv anului 2010 va fi in acest caz: Aa2010= 7,69 % x 44.500. =3.422,05 iar amortizarea lunara: Al = 3.422,05/ 12 = 285,171 Calculati amortizarea in regim accelerat pentru un mijloc fix in valoare de 56.000.000 lei pentru anul N (mijlocul fix a fost cumparat la 25 iulie anul N-1) daca durata normala de utilizare aferenta este de 15 ani.Rezolvare: Amortizarea in primul an de functionare al mijlocului fix este A1= 56.000.000 x 50% = 28.000.000 lei Amortizarea pe lunile ramase din anul N-1 este egala cu AN-1 = 28.000.000 x 5/12 =11.666.666 Amortizarea pentru primele sapte luni din anul N este AaN = 28.000.000 - 11.666.666 = 16.333.334 La 25 iulie anul N valoarea ramasa a mijlocului fix este: Vr = Vi - A1= 56.000.000 - 28.000.000 = 28.000.000 Valoarea amortizarii liniare pentru anii urmatori este A2,15 =lei Amortizarea in regim liniar pentru anul N ( lunile august - decembrie) este AlN = 2.000.000 x 5/12 = 833.333 Amortizarea pentru anul N este AN = 16.333.334 + 833.333 = 17.166.667 lei 3. Sa se calculeze care este valoarea cumulata a amortizarii in luna mai si iunie a anului N pentru un mijloc fix intrat in ultima zi a anului N-1 care are o valoare de intrare de 25.000.000, o durata de utilizare de 11 ani si se amortizeaza in regim degresiv, varianta AD1. Rezolvare: CD% = CL% x K = Pentru calculul amortizarilor organizam datele sub forma tabelului de mai jos:
A lunara anul N = lei Amai + iunie = A lunara anul N x 2 = 473.542 x2 = 947.084 lei 4. Intreprinderea A&D a cumparat la 31 decembrie anul N un mijloc fix in valoare de 5.000.000 lei. Durata normala de utilizare conform noului catalog este de 15 ani. Sa se calculeze amortizarea anuala, utilizand metoda de amortizare degresiva cu influenta uzurii morale. Rezolvare: = DUrec = = ≈ 6 ani DUI = DNU - DUrec = 15-6 =9 ani DUD =DUI - DUrec = 9-6=3 DUL = DUI - DUD = 9-3=6 Deci mijlocul fix va fi amortizat in 9 ani din care 6 in regim liniar si 3 in regim degresiv. Organizam datele astfel:
5. Societatea Sarcis prezinta la 31.12 anul N urmatorul cont de profit si pierderi
Sa se determine profitul nedistribuit daca valoarea dividendelor distribuite este de 600.000 lei. +Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) . . . . . . . . . ..50.000 - Cheltuieli privind marfurile (ct.607).40.000 MARJA COMERCIALA..10.000 + Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708)3.000.000 Variatia stocurilor de produse finite (ct.711) Sold C..1.300.000 + Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct.721+722).0 Productia Exercitiului4.300.000 + Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile (ct.601+602- 7412) . 1.500.000 + Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) . . . . . 10.000 + Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) (ct.605-7413) . . . 900.000 + Cheltuieli privind prestatiile externe (ct. 611+612+613+ +614+621+ 622+623 +624+625+626+627+628-7416) . . . . . . . . . ..1.000 CONSUMUL EXERCITIULUI DE LA TERTI . . . . . .2.411.000 Marja comerciala + Productia exercitiului . . . . . . . . . . . . . . . .4.300.000 - Consumul exercitiului de la terti VALOAREA ADAUGATA . . . . . . . . . . . . .1.899.000 Valoarea adaugata . . . . . . . . . . . . . . . . ..1.899.000 + Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)..200.000 - Cheltuieli cu personalul - total (ct.641+642-7414+ ct.645-7415) . . ..500.000 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635) . . . EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE . . . . . 1.499.000 Excedentul brut de exploatare . . . . . . . . . . 1.499.000 + Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) . . . . . . . . . ..0 - Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658) . . . . .0 + Venituri din ajustari de valoare privind activele circulante (ct.754+7814) . .0 + Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante (ct.654+6814) . . . . . . . . . . . . . . . . .0 + Venituri financiare (ct.761+762+763+764+765+766+767++768) . . . . . 17.000 - Cheltuieli financiare (ct.663+664+665+666+667+668-7418). . .20.000 + Venituri financiare din ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active circulante (ct.786).. . . . . . . 2.000 Cheltuieli financiare din ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active circulante (ct.686) ..0 CASH-FLOW BRUT . .. . . . . . . . . . . . . . 1498.000 Cash-flow brut . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..1.498.000 + Venituri extraordinare (ct.771) . . . . . . . . . . . . . . . .0 - Cheltuieli extraordinare (ct.671).. . . . . . . . . . . . . 20.000 - Impozitul pe profit (ct.691) . . . . . . . . . . . . . . ..233.280 MARJA BRUTA DE AUTOFINANTARE.. . . . . . . ..1.244.720 Marja bruta de autofinantare . . . . . . . . . . . 1.244.720 + Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante (ct.654+6814) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .0 Venituri din ajustari de valoare privind activele circulante (ct.754+7814). . . . . 0 + Cheltuieli financiare din ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active circulante (ct.686) . 0 Venituri financiare din ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active circulante (ct.786) . . . . . . . 2.000 CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE.. . . . . . . ..1.242.720 Capacitatea de autofinantare . . . . . . . . . . . 1.242.720 - Dividende de plata . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 600.000 PROFITUL NEDISTRIBUIT . . .. . . . . . . . . . . 642.720 6. Sa se intocmeasca tabloul de amortizare al unui imprumut obligatar in valoare de 15.000.000 mii lei, materializat prin emisiunea a 3.000 obligatiuni, pe o durata de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 8%, rambursat prin anuitati constante, daca:
Rezolvare: Anuitatea anuala se determina cu formula:
mii lei Valoarea anuitatii medii astfel calculate o vom folosi doar pentru verificare deoarece vom determina anuitatea in tabloul de amortizare pe o alta cale. Valoarea nominala a unei obligatiuni este: Vn =K/N =15.000.000 / 3.000 =5.000 mii lei In cazul b prima de rambursare este : pr = Pr - Vn = 5.100-5.000 =100 mii lei Numarul de obligatiuni rambursate in anul 1 si amortizarea din anul 1 sunt:
unde: N = numar de obligatiuni i = rata dobanzii obligatiuni mii lei In urmatorii trei ani se determina numarul de obligatiuni rambursate anual si amortizarea anuala dupa formulele prezentate anterior: obligatiuni mii lei. obligatiuni mii lei obligatiuni mii lei Tabloul de amortizare pentru cazul a in care rambursarea obligatiunilor se va realiza la valoarea lor nominala arata astfel:
Tabloul de amortizare pentru cazul b este urmatorul:
7. Realizati tabloul de amortizare in cazul unui imprumut obligatar in valoare de 40.000.000 mii lei realizat prin emisiunea a 50.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 800 mii lei/ obligatiune, la o rata a dobanzii de 9% pe un termen de 4 ani. Amortizarea se realizeaza in transe egale: a. la valoarea nominala; b. la un pret de rambursare egal cu 840 mii lei Rezolvare: In fiecare an se vor rascumpara acelasi numar de obligatiuni, si anume: Nobli.ramb.anual= Amortizarea anuala luand in considerare elementul mai sus calculat va fi: mii lei Prima de rambursat anuala pentru cazul b va fi: mii lei Tabloul de amortizare in cazul a este:
Pentru cazul b tabloul de amortizare este urmatorul:
3. Realizati tabloul de amortizare in cazul unui imprumut obligatar in valoare de 16.000.000 lei. ,cu o durata de 5 ani, amortizat la sfarsit , cu o rata a dobanzii de 10%, rambursat la valoarea nominala. Rezolvare: - lei-
Studii
de caz propuse Sa se calculeze comparativ amortizarea pentru un motostivuitor in valoare de 50.000 intrat in funcțiune la 12.07.2007 și care are o durata normala de funcționare de 9 ani prin toate metodele de amortizare in care se poate amortiza legal si sa se compare rezultatele obținute Sa se realizeze tabloul de amortizare pentru un imprumut obligatar in valoare de 500.000 , materializat prin emisiune a 1.000 obligațiuni cu o rata a dobanzii de 15% pe an, rambursat in tranșe semestriale intr-un interval de 3 ani daca:
|