Evolutia standardelor internationale

EVOLUTIA STANDARDELOR INTERNATIONALE

Standardele internationale ISO 9001 referitoare la sistemele de managementul calitatii reprezinta rezultatul unui indelungat proces de evolutie, care a debutat in anii '60 in SUA. Pentru asigurarea securitatii echipamentelor, NASA - in calitate de organism coordonator al programelor spatiale americane - a initiat o serie de proceduri si specificatii referitoare la calitate. Acestea au devenit obligatorii pentru toti furnizorii si distribuitorii echipamentelor respective. Prima incercare de standardizare in domeniul asigurarii calitatii a constituit-o standardul american MIL-Q-9858A, elaborat in anul 1963, in domeniul militar. In anul 1968, sub influenta americana, NATO a introdus, de asemenea, un standard referitor la asigurarea calitatii echipamentelor militare ale aliatilor - AQAPs 1/4/9. Ulterior, au fost dezvoltate standarde referitoare la asigurarea calitatii pentru centralele termo-energetice (standardele canadiene CSA -Z.299) si mai tarziu pentru cele nucleare, domenii in care se impunea definirea unor exigente deosebite privind securitatea echipamentelor. In Romania in domeniul nuclear, au fost elaborate standardele AQ 01 - AQ 04, pe baza celor canadiene .

In contextul preocuparilor de eliminare a barierelor tehnice in comertul mondial incepand mai ales cu anii '70, s-a recunoscut necesitatea dezvoltarii cooperarii internationale privind certificarea produselor si serviciilor. O dovada in acest sens o reprezinta actul final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, care, printre altele, recomanda 'promovarea de acorduri internationale si alte intelegeri corespunzatoare privind acceptarea certificatelor de conformitate cu standardele si reglementarile tehnice'.

In anul 1980, GATT - General Agreement on Tariffs and Trade (in prezent Organizatia Mondiala a Comertului) adopta 'Acordul privind barierele tehnice in comert', denumit si 'Codul standardelor'. Pentru a evita transformarea sistemelor nationale de certificare in adevarate obstacole in calea comertului mondial, documentul respectiv recomanda, pentru prima data, ca aceste sisteme sa se bazeze pe standarde intentionale. Luand in considerare aceasta recomandare, in anul 1987, Comitetul Tehnic al Organizatiei Internationale de Standardizare ISO/TC 176 'Managementul calitatii si asigurarea calitatii', elaboreaza standardele din familia ISO 9000. In acelasi an, standardele ISO 9000 au fost preluate ca standarde europene si, intr-o perioada relativ scurta, au fost adoptate ca standarde nationale in circa 100 de tari.

In Romania, aceste standarde au fost adoptate ca standarde nationale in anul 1991, sub forma seriei SR EN ISO 9000. Standardele ISO 9000 au fost dezvoltate, in principal, in scopul facilitarii relatiilor comerciale, mai ales la nivel regional si international si pentru a da mai multa incredere clientilor privind capacitatea unui anumit furnizor de a satisface in mod constant cerintele referitoare la calitatea produselor si serviciilor pe care le ofera.

1. CARACTERISTICI SI DOMENIILE DE APLICARE A STANDARDULUI

ISO 9000

Standardele din familia ISO 9000 acorda o importanta mare elaborarii si administrarii documentelor specifice sistemului de calitate, deoarece documentele sunt o dovada tangibila ca procesele au fost definite, procedurile au fost elaborate si aprobate, iar modificarile sunt tinute sub control. De asemenea, existenta acestor documente faciliteaza aprecierea conformitatii sistemului calitatii cu standardul de referinta si confirmarea implementarii efective a sistemului (in cazul efectuarii unor audituri ale sistemului de calitate).

Principalele elemente ale standardelor ISO 9000 sunt: asigurarea calitatii (AQ) si controlul calitatii (CQ),care sunt unite intr-un sistem al calitatii (SQ), elaborat pe baza unei politici pentru calitate(PQ), care este componenta a managementului strategic.

Standardul ISO 9000  poate fi utilizat de catre organizatiile care:

-urmaresc sa obtina avantaje prin implementarea unui sistem de management al calitatii;

-doresc sa se asigure ca furnizorii lor le vor satisface cerintele privind produsele;

-sunt interesate de intelegerea terminologiei utilizate in managementul calitatii (de exemplu: furnizori, clienti, autoritati de reglementare)

-evalueaza conformitatea sistemului de management al calitatii (de exemplu: auditori interni/ externi, organisme de certificare, autoritati de reglementare);

-ofera servicii de consultanta sau de instruire referitoare la sistemul de management al calitatii;

Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii

-elaboreaza standarde in domeniu.

Standardul ISO 9000 recomanda ca implementarea unui sistem de management al calitatii sa se realizeze prin parcurgerea urmatoarelor etape:

determinarea nevoilor si asteptarilor clientilor si ale altor parti interesate;

definirea politicii si a obiectivelor organizatiei referitoare la calitate;

determinarea proceselor si stabilirea responsabilitatilor pentru realizarea obiectivelor;

determinarea si furnizarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor;

stabilirea metodelor de evaluare a eficacitatii si eficientei fiecarui proces;

utilizarea acestor metode pentru evaluarea eficacitatii si eficientei fiecarui proces;

definirea si aplicarea unui program de imbunatatire continua a sistemului de management al calitatii.

Pe langa termenii specifici referitori la calitate standardul ISO 9000:2000 defineste o serie de termeni utilizati in implementarea unui sistem de management al calitatii, care se refera la: management, organizatie, procese si produse, caracteristici, conformitate, documentatie, examinare, audit, asigurarea calitatii proceselor de masurare, prezentand si relatiile care se stabilesc intre conceptele respective.

2.CARACTERISTICILE SI DOMENIILE DE APLICARE A STANDARDULUI

ISO 9001:2008

Standardul ISO 9001:2008 specifica cerinte referitoare la sistemul de management al calitatii, aplicabile atunci cand o organizatie trebuie sa demonstreze aptitudinea sa de a furniza produse care satisfac cerintele clientilor si cele decurgand din reglementarile aplicabile. Cerintele referitoare la sistemul de management al calitatii, definite de standardul ISO 9001:2008, sunt, asemenea editiilor anterioare, complementare celor prevazute in specificatiile produselor.

Elementele sistemului de management al calitatii sunt, insa, structurate in mod diferit si anume potrivit ciclului PEVA, indicand succesiunea fireasca a etapelor care trebuie parcurse pentru implementarea sistemului de management al calitatii si pentru mentinerea eficacitatii acestuia, prin imbunatatirea continua a tuturor proceselor pe care le implica un asemenea sistem. Ciclul PEVA reprezinta ciclul managerial universal valabil, aplicabil in orice domeniu sau compartiment, ori de cate ori se pune problema sa se realizeze "ceva" (procese, produse, servicii) de calitate. Ciclul PEVA are un rol esential in managementul calitatii, intrucat reprezinta solutia cea mai eficienta pentru contracararea efectelor legii universale a entropiei (conform careia orice sistem evolueaza de la sine in sensul maximizarii entropiei sale).

Etapele ciclului PEVA sunt urmatoarele, dupa cum este aratat si in fig. :

1).P - Planifica: stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu cerintele clientului si cu politicile organizatiei (stabileste CE si/sau CUM trebuie facut);

2).E - Efectueaza: implementeaza procesele;

3).V - Verifica: monitorizeaza si masoara procesele si produsul fata de politicile, obiectivele si cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele (masoara CE si/sau CUM s-a facut, si stabileste diferenta);

4).A - Actioneaza: intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantei proceselor (stabileste si efectueaza actiunile necesare pentru a obtine rezultatul dorit ).

Aceasta succesiune se poate parcurge in mod repetat pana la obtinerea rezultatelor dorite.

Ciclul PEVA este atat de important, incat in Japonia, pentru aplicarea sa consecventa se poate obtine Premiul Deming, iar standardul international ISO 9001 este structurat pe baza etapelor ciclului PEVA.

FIG. CICLUL PEVA

In acest scop elementele sistemului de management al calitatii au fost structurate pe patru domenii: responsabilitatea conducerii; managementul resurselor; realizarea produselor; masurare, analiza si imbunatatire.

In definitivarea structurii standardului ISO 9001, intr-o asemenea perspectiva, s-a tinut seama de urmatoarele aspecte:

-Mai buna adaptare la cerintele diferitelor categorii de utilizatori, comparativ cu varianta actuala, orientata in principal spre domeniul industrial;

-Asigurarea flexibilitatii necesare pentru ca standardul sa poata fi aplicat, in egala masura, de intreprinderile mici si mijlocii;

-Integrarea activitatilor corespunzatoare tuturor functiilor organizatiei in sistemul calitatii acesteia, de la identificarea cerintelor clientilor, pana la realizarea obiectivelor stabilite;

-Definirea elementelor sistemului de management al calitatii, cu accent pe prevenire, promovarea unor relatii de parteneriat cu clientii, instruirea si motivarea personalului, evaluarea rezultatelor obtinute si identificarea unor solutii de imbunatatire a proceselor;

-Facilitarea evaluarii performantelor obtinute in desfasurarea proceselor, a eficientei sistemului de management al calitatii in ansamblu;

-Simplificarea documentarii elementelor sistemului de management al calitatii;

-Asigurarea compatibilitatii cu modelele de sistem de management de mediu, in principal cu cel propus de standardul ISO 14001.

Standardul ISO 9001:2008 nu prevede cerinte privind modul de structurare a documentatiei sistemului de management al calitatii (manualul calitatii, procedurile referitoare la sistem).