Evolutia inflatiei

Evolutia inflatiei

Este dificil de tras o concluzie cu privire la evolutia inflatiei in perioada urmatoare. La prima vedere, nivelul de numai 30,3 % al ratei inflatiei din 2001 (indicele mediu anual de crestere a fost de 34,5 %) conduce la concluzia ca situatia social-economica din Romania se mai afla intr-un moment mai bun decat anul 2000.

Se pot face unele comentarii si in legatura cu nivelul real al acestui indicator inregistrat in anul 2001, deoarece se calculeaza dupa o metodologie concreta in care produsele alimentare, nealimentare si serviciile participa cu o pondera constanta la construirea indicelui pretului de consum al populatiei.

Din acest punct de vedere, putem aprecia ca, intr-o structura organizata, dupa criterii mai apropiate de situatia reala, si intr-o conjunctura in care resursele de venituri ale populatiei ar fi fost mai mari, probabil ca indicele de preturi, mai ales la marfurile alimentare, ar fi fost cu mult mai mare in contextul in care in anul 2001 o serie de producatori si comercianti au fost nevoiti sa-si diminueze la maximum marja de profitabilitate in ideea de a-si putea desface produsele si de a nu le tine in stoc, fiind nu putine cazurile in care aceste marfuri au fost vandute chiar sub valoarea lor reala de piata.

Desi indicele inflatiei (al preturilor de consum al populatiei) a atins in anul 2001 nivelul de 30,3 %, se apreciaza ca acesta nu este pe deplin justificat economic, atat timp cat piata financiar-bancara  a reactionat mult mai violent, prin devalorizarea monedei nationale si practicarea unor dobanzi bancare superioare.

Anul 2002 a inceput sub auspicii mai bune din acest punct de vedere.

Cu toate acestea, desi in programul de guvernare se mentioneaza ca obiectiv o inflatie de sub 22% pentru anul 2002, apreciez ca vor trebui facute eforturi deosebite pentru incadrarea in acest parametru.

Astfel, chiar daca in indicele pretului de consum al populatiei plata unor servicii va fi reflectata numai procentual, escaladarea acestor preturi, sub forma de taxe si impozite pe care populatia le va plati in anul 2002 pentru prioritati, case, terenuri, mijloace auto etc., conduce deja la dificultatea inregistrarii unui astfel de indice pentru acest an.

Pe de alta parte, este de dorit ca pentru populatie sa se intrevada unele masuri de protectie sociala, astfel incat cresterea indicelui inflatiei sa nu afecteze prea profund, prin pauperizare, situatia populatiei din tara noastra. Reforma trebuie desigur continuata, trebuie accelerata, dar nu minimum de masuri de protectie trebuie asigurat pentru populatie.

Rata inflatiei in anul 2005 a fost de 8,6 %, peste tinta de inflatie stabilita initial, dar in scadere fata de rata inflatiei inregistrata in anul 2004, de 9,3 %.

Inflatia a coborat la 4,74% in 2009 (de la 6,3% in 2008), dar  Banca Nationala a Romaniei (BNR) a ratat tinta pentru al treilea an consecutiv, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. BNR avea pentru finalul lui 2009 o tinta de inflatie de 3,5%

plus/minus un punct procentual.

In luna decembrie, preturile de consum au crescut cu 0,32% fata de luna anterioara, datorita scumpirii alimentelor si a marfurilor nealimentare cu 0,34%, respectiv cu 0,54%, in vreme ce tarifele serviciilor s-au redus cu 0,25%.Cresterea preturilor alimentelor a fost cauzata de scumpirea oualor (4,63%), a altor legume si conserve de legume (4,37%) si a cartofilor (1,24%). Reduceri de pret s-au inregistrat la citrice (-3,47), ulei (-0,78%). In cazul marfurilor nealimentare, cele mai importante cresteri ale preturilor s-au inregistrat la tutun si tigari (3,58%), carti, ziare, reviste (0,98%). In acelasi timp, pretul autoturismelor si al pieselor de schimb a

scazut cu 0.78%, iar cel al combustibililor s-a redus cu 0.29%. Reducerea tarifelor la servicii s-a datorat ieftinirii tarifelor la transportul aerian cu 1.43% si al abonamentelor la telefon cu 1.43%.       BNR a adoptat tintirea inflatiei in 2005, insa a reusit sa isi atinga obiectivul doar in 2006, cand rata anuala a inflatiei a fost de 4,87%, sub tinta asumata de 5% +/- un punct procentual

CONCLUZII

Determinarea incidentei saraciei si a profilului acesteia s-a realizat utilizand metoda relativa, pragul de saracie fiind calculat la nivelul a 60% din cheltuielile medii de consum pe adult echivalent. In evaluarile efectuate in cadrul INS se determina, in general, trei praguri de saracie, reprezentand 40%, 50% si 60% din media cheltuielilor de consum. Variantele de calcul astfel elaborate, prin nivelul gradat al severitatii situatiilor identificate, pot fi avute in vedere in stabilirea prioritatilor programelor de protectie sociale si de directionare a resurselor financiare, in principal, catre cele mai vulnerabile categorii de populatiei. Valorile absolute ale acestor praguri difera in functie de modalitatea de raportare a cheltuielilor de consum: pe o persoana din gospodarie sau pe o persoana echivalent adult. Este cunoscut faptul ca nu exista o componenta uniforma a gospodariilor, numarul de persoane, varsta, sexul si implicit nevoite curente cunoscand variatii importante de la o categorie la alta. Diversitatea situatiilor concrete obliga, din punct de vedere metodologic, la gasirea unei maniere unitare de dimensionare a nevoilor de consum ale gospodariilor, apelandu-se la utilizarea scalelor de echivalenta. In analizele efectuate de INS se utilizeaza doua scale de echivalenta: scala OECD-modificata, folosita pe plan international pentru studii similare, si o scala romaneasca elaborata pe baza necesarului de consum caloric.

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

Analiza in dinamica a saraciei, in conditiile inflatiei si ale caderii nivelului general de trai, a impus o adaptare a metodei relative. Astfel, s-a renuntat la determinarea unor praguri anuale din cheltuielile medii de consum ale anului respectiv, deoarece aceasta varianta nu evidentia in termeni reali mutatiile intervenite in timp in nivelul si structura cheltuielilor.

O incidenta mai mica a saraciei se constata in randul populatiei bucurestene, urmata in ordine de cea din vestul si nord-vestul tarii. Mult mai vulnerabili pot fi considerati locuitorii regiunilor din estul tarii, in cazul carora, in mod constant, rata saraciei a fost cu pana la 10 puncte procentuale mai mare decat media nationala. Rata mare a somajului inregistrata in aceste regiuni, preponderenta ocuparii fortei de munca in agricultura sau in industria usoara, rata mare a natalitatii, pot fi considerate cauze ale nivelului scazut al veniturilor populatiei din aceste zone si implicit al gradului mai inalt al saraciei.

Riscul populatiei rurale din zona de est a tarii de a se situa sub pragul de saracie este cel mai ridicat, ponderea saraci atingand 25% in anul 2006. In mediul rural, potentialul agricol al gospodariei (exprimat prin suprafata de pamant de proprietate sau in arenda) influenteaza nivelul de trai al locuitorilor acestor zone. Astfel, cei ce dispun de suprafete mari de pamant (peste 2 ha) pot sa-si asigure o parte din veniturile in bani sau in natura din activitatile agricole desfasurate, saraciei situandu-se in aceste cazuri sub media din mediul rural. Mai defavorizati sunt cei fara pamant sau cu pamant putin.

Relatia dintre marimea gospodariei si incidenta saraciei este evidenta, riscul de a nu putea acoperi cheltuielile i de consum fiind mai accentuat in cazul persoanelor ce apartin gospodariilor numeroase. Aceasta ca faptului ca numai o parte dintre membrii acestor gospodarii sunt persoane active, care participa la formarea veniturilor, ceilalti fiind numai consumatori.

Saracia este una din cauzele principale ale abandonului copiilor, plasarii acestora in institutiile de ocrotire sau pur si simplu ale lasarii lor in strada.

Caracteristicile socio-demografice ale capului gospodariei permit, de asemenea, identificarea disparitatilor existenti intre diferitele categorii de gospodarii. Astfel, statutul ocupational al capului gospodariei, ce influenteaza simtitor nivelul structurii veniturilor disponibile, este un factor important al distributiei saraciei. Cei mai expusi riscului saraciei sunt membrii gospodariilor conduse de someri sau de locuitori ai mediului rural, acestea situandu-se frecvent mult peste rata saraciei la nivel national favorizati din punct de vedere al veniturilor disponibile sunt membrii gospodariilor de patroni, riscul acestora de a se plasa sunt pragul de saracie fiind aproape nesemnificativ. Si gospodariile de pensionari au o situatie cu mult mai buna decat cele de someri sau tarani.

Nivelul de instruire al capului gospodariei constituie un factor semnificativ al saraciei. Gospodariile conduse de absolventi ai invatamantului primar, gimnazial sau profesional se plaseaza in mai mare masura sub pragul saraciei, riscul membrilor acestor categorii de a se situa in categoria celor saraci fiind dublu fata de al celor din gospodariile conduse de persoane cu studii liceale. Cel mai putin afectati de saracie sunt membrii familiilor in care persoana de referinta are studii superioare de lunga sau scurta durata, aproape constant rata saraciei la aceste gospodarii fiind de circa 5-7 ori mai mica decat media pe ansamblu. Aceasta se explica prin influenta exercitata, in principal, de veniturile obtinute de persoanele cu nivel de pregatire superior, chiar daca in prezent o serie de distorsiuni din sistemul de salarizare estompeaza relatia fireasca dintre venituri si pregatirea profesionala.

Structura populatiei sarace. Din analiza structurii populatiei sarace rezulta faptul ca in mod constant locuitorii zonelor rurale sunt expusi mai mult riscului saraciei, chiar daca ponderea acestora in totalul saracilor a inregistrat un trend descendent, in 2007 ponderea saracilor din rural a scazut cu circa 6.5 puncte procentuale fata de anul 2006.

Datele statistice arata ca romanii o duc mai bine decat anul trecut. Salariul mediu net a a ajuns in luna februarie 2010 la 1411 lei, crescand  cu 3.9% lei fata de februarie 2009 , in timp ce cresterea medie a preturilor pe total in ultimele 12 luni (martie 2009 - februarie 2010) fata de

precedentele 12 luni (martie 2008 - februarie 2009) determinata pe baza IPC cat si cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum este 5,3%.

Potrivit Institutului National de Statistica, in luna martie anul acesta, castigul salarial mediu net al unui roman a fost de 1509 de lei, fata de 1402 lei in martie 2009.

Indicii preturilor de consum din perioada 2008 - 2009 nu au suferit modificari esentiale, in 2008 fiind de 105.59%, iar in 2009 de 107.85% calculati fata de baza octombrie 1990. Indicele preturilor de consum pentru marfurile alimentare a fost in martie 2009 de 105.69% fata de martie 2008, la marfurile nealimetare IPC a fost de 106.69% raportat la aceiasi perioada, iar la IPC la servicii a fost de 108.84%.

Pensionarii au beneficiat anul trecut de o singura majorare de 5% si au avut loc doua etape de recalculare.

Angajatii din transportul aerian, din domeniul financiar-bancar si cei din administratia publica au beneficiat de cele mai mari cresteri salariale in ultimii ani, cu aproape 30%.

Cu toate acestea, Romania se afla departe de statele europene dezvoltate in privinta salariului nominal mediu pe economie. In timp ce la noi, salariul mediu brut pe economie este de aproximativ 470 euro, in tari ca Austria sau Germania, el se situeaza in jur de 5.700 de euro, in Spania 3.800 de euro, iar in Italia 3.200 de euro.

BIBLIOGRAFIE

Mihailescu, Adina "Aspecte ale standardului de viata in Romania ultimilor zece ani";

Mihailescu , Adina "Calitatea vietii in Romania", ASE, Bucuresti 2000;

Ana Balasa, Mihai Dumitru, Calitatea vietii in Romania, Editura Expert, Bucuresti 2002;

Badita M, T. Baron, M. Korka, "Curs de statistica ", Editura Sylvi, Bucuresti, 1993;

Badita M, T. Baron, M. Korka, "Statistica pentru afaceri ", Editura Eficient, Bucuresti, 1998;

Beju Viorel, " Asigurari sociale si protectie sociala , Editura Dimitrie Cantemir, Tg.-Mures, 2003

Biji Elena-Maria, Eugenia Lilea, Elisabeta R. Rosca, Mihaela Vatui, "Statistica aplicata in economie ", Editura Universal Dalsi, Bucuresti, 2000;

Biji Elena-Maria, Eugenia Lilea, V. Voineagu, "Statistica", Editura Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 1994;

Biji Elena-Maria, T. Baron,"Statistica teoretica si economica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991;

Dobrota Nita, Economie politica , Editura Economica, Bucuresti, 1997

Ion Capanu, Constantin Anghelache, " Indicatori economici pentru managementul micro si macroeconomic ", Editura Economica, Bucuresti, 2000;

Ioan Margineanu, "Diagnoza calitatii vietii, anchete 1990-2005", coordonator program ICCV ;

Marginean Ion, Balasa, Ana, "Calitatea vietii in Romania", Editura Expert, Bucuresti, 2002

Mihut Liliana, "Modele de politici sociale", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

Biji, Mircea Biji, Elena-Maria Lilea, Eugenia, Constantin Anghelache, "Tratat de statistica", Editura Economica, Bucuresti, 2002;

Molnar Maria, "Saracia si protectia sociala", Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 1999

Bacescu, M. Bacescu-Carbunaru, A."Compendiu de macroeconomie", Editura Economica, Bucuresti, 1997;

Niculescu N.G., Ponta Maria, Niculescu Elena, "Economie politica", partea a II-a, Editura Polirom, Iasi, 1999

Patriche Dumitru, Ionascu Viorica, Popescu Manoela , "Economia Comertulu", Editura Uranus, Bucuresti, 2002;

Sora, I. Hristache, C. Mihaescu, "Demografie si statistica sociala", Editura Economica, Bucuresti 1996;

Stefanescu, Daniela , "Previziuni Macroeconomice", Universitatea "Petru Maior" Tirgu Mures, 2004

Vergil Voineagu, "Statistica economica", Editura Tribuna economica, Bucuresti 2003 ;

Zamfir Catalin, "Politici sociale in Romania 1990-1998", Editura Expert, Bucuresti, 1999

*** Anuarul statistic al Romaniei 1990-2005 INS

*** Statistica teritoriala 1990-2005 INS