Cooperarea intra si interinstitutionala - in context profesional

Modulul nr. 1: Pregatire generala

Competenta nr. 1: Comunica in context profesional

Structura temei:

1. Cooperarea in cadrul organizatiei.

2. Cooperarea interinstitutionala.

Obiective operationale:

Dupa parcurgerea temei, cursantii vor fi capabili sa:

explice in ce consta cooperarea in cadrul unei organizatii;

prezinte principalele institutii cu care coopereaza politia si cum se realizeaza aceasta.

Continutul temei:

1. Cooperarea in cadrul organizatiei

Exista numeroase definitii ale organizatiei[1], dar din aceste definitii sunt de retinut elementele care sunt esentiale. Unul dintre aceste elemente este entitatea sociala ca fiind formata din oameni in interactiune, se creeaza o entitate cu particularitatile sale, cu propria sa viata de grup. Pentru a-i atinge obiectivele, organizatia desfasoara o serie de activitati care pun in practica abilitatile celor din grup, abilitatile necesare implinirii obiectivelor organizatiei, creandu-se un sistem de activitate. Cu ajutorul lui, cei din cadrul organizatiei vor indeplini misiunea organizatiei, care este orientata spre realizarea de obiective. Pentru aceasta, organizatia trebuie sa fie deliberat structurata, in asa fel incat aceste obiective sa poata fi atinse. Pentru a asigura integritatea organizatiei, a scopurilor si activitatile sale, exista limite de separare intre organizatii, limite numite si "hotare identificabile ", care nu o data sunt confundate cu caracteristicile fizice, dar sunt activitati ale organizatiei care au loc dincolo de acestea.

Ca principiu al organizarii si desfasurarii actiunilor, cooperarea reprezinta elementul fundamental al convergentei eforturilor pentru indeplinirea scopurilor, context prin care se intelege coordonarea in timp, in spatiu si pe misiuni a actiunilor tuturor structurilor, precum si sprijinul reciproc pe care si-l acorda fiecare structura in realizarea obiectivelor primite.

Colaborarea implica participarea activa, printr-o contributie efectiva la o munca in comun prin conlucrarea sau cooperarea dintre doua sau mai multe parti.

Unitatea unei organizatii este data de interdependenta si de existenta functiilor, rolurilor si statutelor pertinente pentru atingerea obiectivelor propuse. Organizatia este compusa din indivizi care formeaza un ansamblu chiar daca fiecare are propriile sale obiective, menirea sa de a raspunde la constrangeri, de a lucra, capacitatea sa de a se coordona cu ceilalti indivizi, de a coopera, de a exersa sau de a suporta autoritatea. Cooperarea este responsabila de bunul mers al organizatiei. Atitudinile, reprezentarile pe care unii le au despre ceilalti (in primul rand ale celor cu care lucreaza impreuna), simpatiile si antipatiile joaca un rol esential. Alte relatii pot de asemenea traversa organizatia. Toate acestea pot fi reunite sub termenul generic de, 'climat psihosocial'. Acesta este un sistem de referinta pentru fiecare individ in alegerea comportamentului sau, in procesul de adaptare a conduitei si a modului sau de inter-relationare in cadrul organizatiei.

Organizatia presupune o forma de coordonare intre oameni, scopuri, structuri. Existenta unui scop este completata de procedura de realizare a acesteia, dar acest scop este inca unul general. Pentru a fi transformat in rezultate practice sunt necesare:

scopurile individuale ale celor din organizatie, interesele si aspiratiile lor trebuie sa aiba o parte in comun;

la modificarea scopului organizational general, membrii organizatiei trebuie sa participe la remodelarea si redefinirea scopului organizatiei pentru a-si mentine si scopurile individuale in cadrul scopului general.

Pentru a se realiza corespondenta dintre scopul organizational general si scopurile individuale este necesara formularea acestui scop general, multiplicarea sa in scopuri specifice care sa fie accesibile tuturor membrilor organizatiei; fiecare membru trebuie sa inteleaga si sa-si formuleze interesele, scopurile pentru a-si asuma responsabilitatea scopului general, astfel in organizatie vor ramane numai cei care isi cunosc foarte bine atat propriul scop, cat si pe cel al organizatiei. Aceasta relatie oameni-scopuri este esentiala, dar nu garanteaza inca indeplinirea obiectivelor organizatiei decat atunci cand interactiunea dintre membrii organizatiei devine cooperare, aceasta reprezentand fundamentul functional al organizatiei.

Structura organizatiei influenteaza puternic aceasta interactiune. Activitatea din organizatie se afla sub impactul unor factori ca marimea organizatiei, nivelurile ierarhice, numarul departamentelor, al subunitatilor functionale, complexitatea activitatii.

Structura presupune doua dimensiuni, dimensiunea formala si informala. Formele pure ale acestor dimensiuni sunt dificil de conturat, deoarece ambele dimensiuni - forme de organizare - exista intr-o organizatie, cu proportii variabile.

Dimensiunea sau planul informal este alcatuit din relatiile spontane dintre membrii organizatiei. Normele, regulile nu sunt impuse. Membrii organizatiei pot accepta si un lider informal care se evidentiaza prin autoritate profesionala, prestigiu moral, chiar mai usor decat pe unul oficial.

Dimensiunea sau planul formal are in vedere structura oficiala a organizatiei si este delimitat prin normele de construire si comportament, prin valorile si relatiile de putere, autoritate, responsabilitate, prin indicarea liderilor, a ierarhiei, prin formularea conditiilor de intrare - evolutie - iesire din organizatie. Evolutia pozitiva a planului formal este sprijinita si de planul informal, deoarece faciliteaza realizarea scopului organizatiei prin adeziunea mai mare a membrilor organizatiei, realizeaza un climat sanatos, cooperant, ofera liderilor elemente de control, de feedback.

Marimea organizatiei este data de numarul membrilor, numar care ridica si intrebarea pana la cati membrii poate acomoda organizatia fara sa-si diminueze functionalitatea. O crestere a efectivului necesita adancirea specializarii, multiplicarea subunitatilor functionale, intensificarea formalizarii. Toate aceste elemente creeaza diferente in coordonarea si controlul organizatiilor.

Nu se poate vorbi de o formula optima pentru structura care sa fie universal valabila. Fiecare organizatie, in stabilirea structurii sale, trebuie sa tina cont de scopuri, de influenta mediului, de specificul activitatii sale, de realizarea proceselor esentiale, cum ar sustinerea organizatiei, mentinerea functionalitatii interne, adaptarea la conditiile externe.

Intrebuintarea fortelor si mijloacelor legal abilitate pentru indeplinirea atributiilor functionale trebuie sa se faca intr-un cadru in care acestea sa-si poata duce la bun sfarsit misiunile incredintate.

Organizarea, mentinerea si perfectionarea colaborarii si cooperarii intre structuri este strans legata de pregatirea temeinica a factorilor de raspundere, de eficienta metodelor de lucru adoptate, precum si de folosirea unor mijloace performante pentru transmiterea si receptionarea informatiilor.

2. Cooperarea interinstitutionala

Sistemul institutiilor de ordine si siguranta publica

Fortele de ordine si siguranta publica se compun din: forte principale, forte de sprijin, forte complementare si forte de exceptie.

Fortele principale ale Ministerului Administratiei si Internelor sunt abilitate prin lege sa exercite dreptul de politie al statului, reprezentand componenta de baza a structurilor destinate sa gestioneze intreaga problematica din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe timpul starii de urgenta, fiind constituite in structuri de politie si jandarmi.

Fortele de sprijin sunt constituite, potrivit competentelor si atributiilor, din structuri speciale de protectie si interventie, politie de frontiera, protectie civila, pompieri si aviatie apartinand Ministerului Administratiei si Internelor.

Fortele complementare sunt constituite din structuri ale Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, precum si din Ministerul Justitiei, Garda Financiara, Politia Comunitara si Locala, serviciile de pompieri civili, formatiunile de protectie civila de la autoritatile administratiei publice, Agentia Nationala Sanitar-Veterinara, Garda Nationala de Mediu, societati specializate de protectie si paza, institutii si agenti economici si din alte categorii de forte stabilite prin lege, care participa la efortul fortelor principale si de sprijin, potrivit competentelor.

Fortele de exceptie sunt constituite din structuri specializate ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Ministerului Apararii Nationale si actioneaza numai in situatiile si in conditiile prevazute de lege, pentru restabilirea ordinii constitutionale atunci cand institutiile democratice sunt in pericol si toate celelalte masuri de restabilire a ordinii publice au fost epuizate, iar posibilitatile fortelor principale si de sprijin, precum si complementare de ordine si siguranta publica au fost depasite.

Organizarea activitatilor de ordine si siguranta publica se realizeaza pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice.

Particularitati institutionale in activitatile de gestionare a ordinii publice

Ordinea publica, ca parte componenta a securitatii nationale, reprezinta starea de legalitate, de echilibru si de pace, corespunzatoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale si de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale, precum si functionarea structurilor specifice statului de drept si se caracterizeaza prin credibilitatea institutiilor, sanatatea si morala publica, starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii politice, sociale si economice, in concordanta cu normele juridice, etice, morale, religioase si de alta natura, general acceptate de societate.

Siguranta publica exprima sentimentul de liniste si incredere pe care il confera serviciul politienesc pentru aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii publice, a gradului de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si bunurilor, precum si pentru realizarea parteneriatului societate civila - politie, in scopul solutionarii problemelor comunitatii, al apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legale ale cetatenilor.

Starea de ordine si siguranta publica se realizeaza prin masuri generale, de natura economica, sociala si politica, precum si prin masuri speciale, cu caracter preponderent preventiv. Din analiza acesteia rezulta mentinerea vulnerabilitatii sigurantei cetateanului, perpetuarea fenomenului infractional si dezvoltarea criminalitatii organizate, desi capacitatea de raspuns a institutiilor statului de drept la riscurile si amenintarile specifice a crescut.

Conducerea fortelor de ordine publica se exercita de catre autoritatile legal constituite, investite cu atributii si responsabilitati privind conceptia, planificarea, organizarea si controlul misiunilor si actiunilor in domeniul ordinii publice, respectiv Parlamentul, Presedintele Romaniei, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Guvernul Romaniei, Ministerul Administratiei si Internelor si celelalte institutii care au in subordine categorii de forte de ordine publica.

Conducerea la nivel strategic a ordinii publice se realizeaza de catre Parlament si Presedintele Romaniei, prin Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, pentru problemele care constituie factori de risc pentru securitatea nationala, precum si de Guvern, prin Ministerul Administratiei si Internelor si alte ministere care au in subordine categorii de forte de ordine publica.

Document online: Legislatia fiscala referitor la activitatea antreprenoriala Lucrare: LUCRARE DE LICENȚA Afaceri internaționale - piața interna și externa a automobilelor Renault-Dacia

Conducerea fortelor de ordine publica pe timpul actiunilor si misiunilor complexe desfasurate in comun, cu participarea mai multor categorii de forte, se exercita de ministerul sau institutia investita de lege ca autoritate nationala in domeniu.

Politia Romana mentine ordinea si siguranta publica la nivel national.

Jandarmeria Romana:

• asigura si restabileste ordinea publica la nivel national;
• asigura paza unor obiective de importanta deosebita pentru activitatea statului si strategice, precum si protectia transporturilor de valori importante si speciale;
• asigura paza si ordinea publica la instantele de judecata;
• participa la mentinerea ordinii publice in statiuni montane si pe litoral prin structuri specializate;
• actioneaza ca forta de politie europeana si participa cu efective specializate la mentinerea pacii, la solicitarea organismelor internationale.

Cooperarea dintre fortele de ordine publica se realizeaza, in principal, pentru urmatoarele situatii:

contracararea fenomenului infractional;

asigurarea climatului de liniste sociala;

asigurarea desfasurarii normale a adunarilor, intrunirilor si manifestatiilor publice;

combaterea manifestarilor de violenta si restabilirea ordinii de drept;

participarea la prevenirea si neutralizarea actiunilor teroriste pe teritoriul Romaniei;

prevenirea si combaterea criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere si a crimei organizate;

participarea la prevenirea producerii accidentelor ecologice, precum si la diminuarea efectelor dezastrelor.

Dezvoltarea relatiilor cu societatea civila este determinata si de faptul ca ordinea publica si siguranta civica nu pot fi asigurate eficient in absenta cooperarii si sprijinului comunitatii.

La baza actiunilor de parteneriat cu societatea civila stau urmatoarele principii:

principiul consultarii comunitatii in luarea deciziilor care o privesc direct;

principiul transparentei;

principiul atragerii sprijinului populatiei;

principiul legalitatii - "Nimeni nu este mai presus de lege".

Obiectivele relatiilor cu comunitatea sunt:

crearea posibilitatii de intelegere de catre public a misiunilor politiei locale ;

informarea oportuna si corecta a cetatenilor cu privire la problemele care le pot afecta viata, sanatatea, linistea sociala;

formarea unei atitudini preventiv - antiinfractionale, educarea in spiritul prevederilor legii inclusiv pentru a se putea coopera cu cetatenii in situatii normale si de criza;

promovarea imaginii pozitive a personalului Politiei locale, personal care se afla in slujba comunitatii;

sprijinirea integrarii personalului propriu in comunitatea locala si, in acelasi timp, atragerea cetatenilor in sprijinirea Politiei locale;

definirea relatiei politist - comunitate sub semnul interesului comun: asigurarea ordinii sociale, a climatului de respect reciproc a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Trebuie inteles ca ordinea de drept ii revine ca obiectiv mediat sau direct fiecarui cetatean, iar politistul, in realizarea misiunilor ce deriva din acest obiectiv, se afla in slujba cetateanului.

Adevarata si deplina coeziune intre colaborare si cooperare in exercitarea atributiilor de catre fortele de ordine implicate in indeplinirea misiunilor specifice nu se realizeaza doar prin existenta unui cadru general legal, ci si prin efortul de a optimiza continuu raporturile existentiale (materializate intre parti prin relatia colaborare - cooperare) si de a construi modele de actiune conform cerintelor si imprejurarilor actiunilor specifice si generale pentru asigurarea ordinii publice.

Constienta ca nu poate actiona singura pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale, politia locala incearca sa obtina implicarea in aceasta activitate a unor importante segmente sociale.

Complexitatea fenomenelor sociale impune cu necesitate dezvoltarea unei cooperari intre diferitele structuri cu atributii mai mult sau mai putin directe pe linia ordinii publice, incluzand aici chiar si institutiile de invatamant sau O.N.G - urile.

Un alt posibil parteneriat este cel cu asociatiile de intreprinzatori, care se impune pentru urmatoarele motive:

reprezinta categoria cea mai interesata in mentinerea ordinii si linistii publice, precum si in eradicarea anumitor acte antisociale (spargeri, furturi din magazine, extorcare de fonduri);

dovedesc receptivitate in luarea masurilor de autoprotectie sugerate de politie, atitudine care contribuie in mod considerabil la reducerea ratei criminalitatii;

sunt in mare majoritate, adepti ai curentului de opinie potrivit caruia fortele de politie trebuie intarite.

Prin specificul sau, politia, deci in mod implicit si politia locala, conlucreaza pentru a atinge obiective comune cu o multitudine de institutii. Politia locala, dupa ce colecteaza de la cetateni idei, doleante, propuneri care vizeaza imbunatatirea climatului de ordine sociala si siguranta civica, trebuie sa remedieze cu ajutorul unor institutii specializate neajunsurile semnalate.

Cooperarea se face cu societati de distribuire a energiei, a apei, cu scoli, unitati medicale, agenti economici, asociatii sportive, de proprietari, cu alte institutii care pun la dispozitia cetatenilor servicii publice, dar si cu organizatii nonguvernamentale. Prin incheierea unor protocoale  ce prevad asumarea de responsabilitati si fixarea unor date precise de indeplinire, politia locala si diversele institutii vor conlucra eficient, consecinta cooperarii fiind diminuarea sau chiar eliminarea factorilor favorizatori sau generatori de infractionalitate ori alte fapte antisociale, situatie benefica atat pentru comunitate cat si pentru institutiile din zona de responsabilitate.

Printre principalii parteneri ai politiei locale se regasesc:

reprezentantii locali ai structurilor M.A.I. cu atributii in asigurarea unui climat de ordine si siguranta civica, de aparare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor: politia, jandarmeria, situatiile de urgenta;

departamente ale consiliului local

Autoritatea pentru Protectia Consumatorului prin filialele locale;

Politia Sanitar - Veterinara prin Inspectoratele Judetene;

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului prin Directiile locale;

Ministerul Educatiei si Cercetarii institutiile de invatamant din zona de competenta;

Societatile de transport urban prin regiile locale;

Asociatiile de proprietari;

Reprezentanti ai organizatiilor nonguvernamentale si ai societatilor comerciale.

In exercitarea atributiilor ce ii revin, politia locala coopereaza cu unitatile, respectiv cu structurile teritoriale ale Politiei Romane, ale Jandarmeriei Romane, ale Politiei de Frontiera Romane si ale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice, in conditiile legii.

Politia locala solicita interventia unitatilor/structurilor teritoriale competente ale Politiei Romane sau ale Jandarmeriei Romane pentru orice alte situatii ce excedeaza atributiilor ce ii revin, potrivit legii nr. 155/2010 - legea politiei locale.

Politia locala poate incheia cu alte autoritati si institutii publice protocoale de cooperare avand ca obiect detalierea modalitatilor prin care, in limitele competentelor legale ale fiecarei structuri, acestea isi ofera sprijin in indeplinirea activitatilor sau a misiunilor specifice.

Comisia locala (constituita conform art. 28, alin. 2 din legea nr. 155/2010 - legea politiei locale) asigura cooperarea dintre institutiile si serviciile publice cu atributii in domeniul ordinii si al sigurantei publice la nivelul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

Politia locala care are in structura compartimente functionale cu atributii in domeniul circulatiei rutiere incheie protocoale cu administratorul bazei de date, asigura mijloacele tehnice necesare si instruirea personalului destinat acestei activitati, in vederea introducerii in baza de date a punctelor de penalizare aplicate ca urmare a constatarii unor abateri la regimul circulatiei rutiere, in termen de cel mult un an de la intrarea in vigoare a legii nr. 155/2010 - legea politiei locale.

Politistii locali specializati in domeniul circulatiei rutiere isi exercita atributiile impreuna cu structurile specializate ale Politiei Romane, pe o perioada de un an de la data infiintarii politiei locale in unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala respectiva.

In baza planurilor de cooperare - colaborare, politia locala are urmatoarele atributii

a)      In domeniul ordinii si linistii publice, precum si al pazei bunurilor:

participa, impreuna cu autoritatile competente prevazute de lege, potrivit competentelor, la activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamitati naturale ori catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;

acorda sprijin personalului specializat in capturarea si transportul cainilor fara stapan la adapost;

participa, impreuna cu alte autoritati competente, la asigurarea ordinii si linistii publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare, actiunilor comerciale promotionale, manifestarilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul public si care implica aglomerari de persoane;

participa, alaturi de Politia Romana, Jandarmeria Romana si celelalte forte ce compun sistemul integrat de ordine si siguranta publica, pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii stradale;

coopereaza cu centrele militare zonale in vederea inmanarii ordinelor de chemare la mobilizare si/sau de clarificare a situatiei militare a rezervistilor din Ministerul Apararii Nationale;

acorda, pe teritoriul unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atributii in domeniul mentinerii, asigurarii si restabilirii ordinii publice.

b)      In domeniul circulatiei pe drumurile publice:

acorda asistenta in zonele unde se aplica marcaje rutiere;

participa la actiuni comune cu administratorul drumului pentru inlaturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundenta, viscol, vant puternic, ploaie torentiala, grindina, polei si alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;

participa, impreuna cu unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane, la asigurarea masurilor de circulatie ocazionate de adunari publice, mitinguri, marsuri, demonstratii, procesiuni, actiuni de pichetare, actiuni comerciale promotionale, manifestari cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum si de alte activitati care se desfasoara pe drumul public si implica aglomerari de persoane;

sprijina unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane in asigurarea masurilor de circulatie in cazul transporturilor speciale si al celor agabaritice pe raza teritoriala de competenta;

acorda sprijin unitatilor/structurilor teritoriale ale Politiei Romane in luarea masurilor pentru asigurarea fluentei si sigurantei traficului;

coopereaza cu unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane pentru identificarea detinatorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a stationarii neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.

c)      In domeniul disciplinei in constructii si al afisajului stradal participa la actiunile de demolare/ dezmembrare/ dinamitare a constructiilor efectuate fara autorizatie pe domeniul public sau privat al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spatii aflate in administrarea autoritatilor administratiei publice locale sau a altor institutii/servicii publice de interes local, prin asigurarea protectiei perimetrului si a libertatii de actiune a personalului care participa la aceste operatiuni specifice.

d)      In domeniul protectiei mediului participa la actiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave si a epizootiilor.

e)      In domeniul activitatii comerciale coopereaza si acorda sprijin autoritatilor de control sanitar, de mediu si de protectie a consumatorilor in exercitarea atributiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora.

f)       In domeniul evidentei persoanelor:

coopereaza cu alte autoritati competente in vederea verificarii, la cererea acestora, a unor date cu caracter personal, daca solicitarea este justificata prin necesitatea indeplinirii unei atributii prevazute de lege, cu respectarea reglementarilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;

coopereaza cu serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor pentru punerea in legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate si a minorilor cu varsta peste 14 ani, care nu au acte de identitate.

g)      In cazul infractiunilor flagrante, personalul politiei locale imobilizeaza faptuitorul, ia masuri pentru conservarea locului faptei, identifica martorii oculari, sesizeaza imediat organele competente si preda faptuitorul, pe baza de proces-verbal, in vederea continuarii cercetarilor.

h)      In cazul executarii in comun cu unitatile/structurile Politiei Romane sau cu cele ale Jandarmeriei Romane a unor misiuni in domeniul mentinerii sau asigurarii ordinii publice ori pentru dirijarea circulatiei rutiere, efectivele politiei locale actioneaza sub coordonarea directa a Politiei Romane sau a Jandarmeriei Romane, dupa caz.

Pe linia cooperarii - colaborarii, personalul politiei locale are si urmatoarele atributii, astfel:

a)      Seful politiei locale:

o       asigura informarea operativa a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, a structurii teritoriale corespunzatoare a Politiei Romane, precum si a Jandarmeriei Romane despre evenimentele deosebite ce au avut loc in cadrul activitatii politiei locale;

o       reprezinta politia locala in relatiile cu alte institutii ale statului, cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice pentru indeplinirea atributiilor stabilite de lege.

b)      Conducatorul structurii din domeniul circulatiei pe drumurile publice:

o       stabileste, in colaborare cu seful serviciului rutier, respectiv al Brigazii Rutiere din cadrul Politiei Romane, itinerarele de patrulare si intervalele orare de patrulare in zonele de competenta;

o       asigura continuitatea dispozitivului rutier in zona de competenta, pe baza de grafice de control, intocmite in colaborare cu seful serviciului rutier, respectiv al Brigazii Rutiere din cadrul Politiei Romane;

o       coordoneaza activitatea personalului din subordine la actiuni proprii si participa, conform solicitarii, la actiunile organizate de unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane sau de catre administratorul drumului public;

o       propune sefului serviciului rutier, respectiv al Brigazii Rutiere din cadrul Politiei Romane, in situatii deosebite, luarea unor masuri de reglementare, cum ar fi inchidere, restrictionare pentru anumite categorii de participanti la trafic a circulatiei, in anumite zone sau sectoare ale drumului public.

c)      Conducatorul structurii cu atributii pe linie de evidenta a persoanelor:

o       participa, alaturi de conducerea politiei locale, la incheierea protocoalelor standard de cooperare cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor pe linia distribuirii de carti de alegator si a punerii in legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate si a minorilor peste 14 ani, care nu au acte de identitate;

o       colaboreaza cu sefii serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor in vederea realizarii sarcinilor privind distribuirea cartilor de alegator si a punerii in legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate si a minorilor peste 14 ani, care nu au acte de identitate;

o       urmareste si raspunde de punerea in aplicare de catre functionarii publici din politia locala, din subordine, a prevederilor protocoalelor standard incheiate cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor.

Prin procesul de cooperare se urmareste promovarea si participarea la elaborarea unor acte normative, ordine si instructiuni pe probleme de interes comun, permanentizarea si amplificarea schimbului de informatii conform atributiilor si competentelor conferite de legislatia in vigoare, mediatizarea activitatilor si a rezultatelor actiunilor intreprinse de fortele de ordine. In acest sens se incheie protocoale de cooperare, se intocmesc planuri de actiune comune, planuri de cooperare bilaterale si multilaterale intre ministerele interesate, in functie de situatia operativa.