Comunicarea si infrastructura organizatiei

Comunicarea face parte din "infrastructura" organizatiei. Orice efort de dezvoltare a unei organizatii trebuie sa aiba in vedere cu prioritate latura umana a dezvoltarii ei, iar comunicarea eficace si eficienta este singura cale prin care oamenii isi pot corela in mod sinergetic eforturile. De calitatea comunicarii manageriale depinde modul in care se foloseste resursa umana a unei organizatii, deci in ultima instanta succesul organizatiei.

Comunicarea devine un element critic necesar in perioade de schimbari revolutionare in viata organizatiilor, ea fiind instrumentul de implementare a schimbarii, a reproiectarii proceselor interne, a noii strategii a organizatiei. In perioade de schimbare revolutionara comunicarea manageriala capata valente noi si, mai mult ca oricand, imbraca formele unei arte. Comunicarea rationala poate convinge mintile oamenilor sa se schimbe, dar pentru a schimba si inimile oamenilor trebuie folosit limbajul emotiilor.

Filosoful si psihologul William James spunea ca omul isi poate schimba viata schimbandu-si atitudinea fata de aceasta. Orice schimbare revolutionara presupune o schimbare radicala de atitudine si aceasta este cel mai dificil de realizat. Fara o comunicare deschisa, permanenta, precisa si suportiva, rezultata dintr-o gandire strategica, respectiva schimbare este imposibil de realizat.

Comunicarea interumana constituie un obiect de studiu cu o importanta mult mai mare decat aceea a studierii altor sfere ale comportamentului uman. Patrunderea si intelegerea sistemului de comunicare deschid si inlesnesc drumul cunoasterii personale si a celor din jur, fiind in masura sa clarifice ierarhizarea oamenilor in societate dupa criterii de valoare.

Fara indoiala ca in organizatia militara comunicarea influenteaza intr-un inalt grad organizarea, functionarea si reproducerea acesteia. Pentru sistemul militar comunicarea este o forma esentiala de adaptare a organizatiei militare la schimbarile rapide din mediul extern. Procesul de modernizare a armatei a determinat nevoia imbunatatirii procesului de comunicare, atat in interiorul structurilor militare, cat si intre acestea si componentele societatii civile.

Comunicarea si tehnicile de comunicare sunt de extrema utilitate in chiar interiorul organizatiei militare. Comunicarea interna este domeniul cel mai complex si mai dificil decat orice strategie de comunicare. Oamenii simt nevoia sa stie, din surse sigure si nu din zvonuri, care sunt problemele cele mai importante ale organizatiei din care fac parte, care sunt proiectele de schimbare si perspectivele de evolutie ale acesteia.

Stiintele si procedeele comunicarii au o evolutie impetuoasa in armata si in intreaga societate. Intr-o lume dominata de interese divergente, cand dialogul, interviul, comunicatul sau conferinta de presa, dreptul la replica, articolul, stirea, imaginea etc. intind tot felul de capcane, trebuie stapanita foarte bine 'arta comunicarii', atat in interiorul organizatiei, cat si in exteriorul ei, pentru a le putea descifra sensul si contracara.

Din studiile facute, personalul de conducere utilizeaza in organizatia militara circa 60-80% din timpul de munca pentru diverse forme ale comunicarii; de aceea in institutiile de invatamant militar din toata lumea comunicarea constituie o disciplina independenta, avand si o teorie proprie: teoria generala a comunicarii.

In mediul militar, comunicarea comuna si limbajul "civil" imbraca uniforma, primesc grade, functii si misiuni de lupta. Desi obiectivele comunicarii stabilite de Niki Stanton in a sa "Communication": sa fim receptati, sa fim intelesi, sa fim acceptati, sa provocam o reactie- sunt aceleasi, procesul de ce?, cine?, unde?, cand?, ce?, cum? capata semnificatii specifice. Comunicarea (verbala sau nonverbala) in mediul militar are reguli, criterii, coordonate specifice.

Lucrare: Definitia si fizica culorilor - valuarea prin culoare Referat: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

Obiective individuale

Sarcini-competente-responsabilitati

Cerintele postului

Competenta profesionala

Pregatire

Experienta

Cunostinte

Calitati si aptitudini

Competenta manageriala

Cunostinte

Calitati si aptitudini

Cerinte specifice

Descrierea de functie

Similara fisei postului, descrierea de functie evidentiaza aspecte comune mai multor posturi ce "intra" in perimetrul unei functii - elemente de identificare a functiei, sarcini, responsabilitati si competente, cerintele functiei s.a.

d.      Implementarea solutiilor organizatorice

dezbaterea continutului si necesitatii solutiilor organizatorice in mediul aplicativ, in vederea intelegerii acestora si obtinerii adeziunii de fond fata de schimbare

formarea unei culturi economice si manageriale adecvate a personalului

e.       Evaluarea eficientei remodelarii organizatorice prin determinarea eforturilor (cheltuielilor), efectelor si eficientei, directe si propagate, cuantificabile si, mai ales, necuantificabile.

Metodologia de reproiectare a sistemului organizatoric este prezentata in figura nr.7.

3.3. Reproiectarea sistemului decizional

Integrata in metodologia de remodelare manageriala a firmei, reproiectarea sistemului decizional trebuie sa parcurga mai multe etape si faze.

1. Culegerea, inregistrarea si gruparea informatiilor privind sistemul decizional

Aceasta etapa incepe prin culegerea informatiilor de caracterizare a decidentilor individuali si de grup referitoare la:

denumire

nivel ierarhic pe care se afla

compartiment

pondere ierarhica

obiective individuale, sarcini, atributii, responsabilitati si competente ce le revin, conform regulamentului de organizare si functionare si fiselor de post.

In continuare se intocmeste lista deciziilor adoptate intr-un anumit interval de timp (de regula unul sau mai multi ani) prin preluare din registrele de procese-verbale ale organismelor participative de management sau din hotararile scrise ale managerilor de nivel superior.

Pasul urmator - incadrarea tipologica a deciziilor adoptate.

Decident                                                                                                           Tabel  nr. 1

Legenda:

Urmeaza stabilirea apartenentei deciziilor adoptate pe functii ale managementului potrivit modelului din tabelul 2

Decident                                                                Tabel  nr. 2

Legenda:

De o maniera similara se asigura incadrarea deciziilor adoptate pe functiuni ale firmei (vezi tabelul 3).

Decident                                                                                            Tabel  nr. 3