Structura serviciilor de asistenta sociala

STRUCTURA SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA

Tipuri de servicii sociale

Categorii de beneficiari

Drepturile  si obligatiile beneficiarilor

Strategii de dezvoltare a sistemului serviciilor sociale

Tipuri de servicii sociale

Asistenta sociala este formata din doua componente/ masuri distincte: serviciile sociale si prestatiile sociale.

Pentru a intelege scopul asistentei sociale este util sa intelegem in primul rand ce inseamna a functiona normal intr-o societate.

OG 86/2004 clasifica serviciile sociale in servicii sociale primare, servicii sociale specializate:

Serviciile sociale primare au un caracter general si urmaresc prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate sau vulnerabilitate. Principalele activitati desfasurate de SSP sunt:

activitati de identificare a nevoii sociale individuale, familiale si de grup; daca este cazul, trimiterea persoanei sau familiei la servicii specializate.

activitati de informare privind drepturile sociale si obligatiile beneficiarului;

masuri si actiuni de urgenta in situatii de criza;

masuri si actiuni de mentinere in familie si comunitate a persoanei aflate in situatie dificila;

activitati de consiliere primara;

activitati de organizare si dezvoltare comunitara;

actiuni de sensibilizare a opiniei publice locale;

actiuni de colaborare cu alte servicii.

Serviciile sociale specializate au ca scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatii de functionare sociala a indivizilor si familiilor. Activitatile specifice sunt cele de:

recuperare si reabilitare;

suport si asistenta pentru familiile si copiii in dificultate;

suport si asistenta pentru persoanele varstnice;

suport si asistenta pentru persoanele cu handicap, dependente de droguri, victime ale violentei domestice, victime ale traficului de persoane etc.

mediere sociala;

consiliere;

ingrijire medico-sociala pentru persoanele in situatia de dependenta totala sau partiala din cauza varstei, dizabilitatii, bolilor cronice sau bolilor incurabile. Se bazeaza pe colaborarea cu serviciile medicale.

Servicii rezidentiale si nonrezidentiale

Serviciile sociale sunt acordate in primul rand in comunitate, adica beneficiarii sau utilizatorii primesc asistenta atunci cand este necesar, dar raman in familia lor si continua sa locuiasca in casa lor. In cazuri speciale, considerate mai degraba exceptionale, persoanele aflate in dificultate sunt plasate in servicii de tip rezidential/ institutional (Moore, 1993).

Servicii sociale nonrezidentiale (oferite in afara institutiilor): centre de zi, servicii de ingrijiri la domiciliu, centre de reabilitare si recuperare de zi, centre de adapost, centre de consiliere.

Servicii sociale rezidentiale/ in institutii: camine de ingrijire pentru varstnici, camine – spital, camine pentru persoane cu dizabilitati (de asistenta si ingrijire permanenta) etc.

Politica de prevenire a institutionalizarii, adoptata in ultimii ani in Romania, se inscrie in tendinta europeana de a acorda prioritate alternativelor nonrezidentiale si ingrijirii in comunitate.

Referat: Iubirea ca armonie si conflictualitate - dragostea Lucrare: Dreptul la locuire si copii strazii

Beneficiarii asistentei sociale prezinta o diversitate deconcertata. In pofida aceste diversitati, se pot opera unele clasificari ale clientilor care pot deveni beneficiari, dupa cum urmeaza:

A. Accesul la servicii este acordat persoanelor care sunt:

cetateni romani cu domiciliul sau resedinta in Romania;

cetateni romani fara domiciliu;

cetateni ai altor state si apatrizii cu domiciliul sau resedinta in Romania;

cetateni ai altor state si apatrizii care au permisiunea de sedere in Romania, inclusiv cei aflati in centrele de cazare din zona de tranzit sau in custodie publica.

B. In sens larg, beneficiarii serviciilor sociale pot fi

persoane si familii aflate in dificultate sau risc;

grupuri in dificultate sau risc, marginalizate sau excluse in plan social;

comunitatea care se confrunta cu situatii de dificultate sau risc.

C. Potentialii beneficiarii se pot afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii de dificultate sau risc:

handicap;

dependenta de droguri, alcool, alte substante toxice;

detentie sau post-detentie;

infectarea cu HIV/SIDA;

parinte singur;

victime ale violentei in familie;

lipsa veniturilor sau venituri mici;

victime ale traficului de fiinte umane;

boala cronica sau incurabila;

copiii strazii.

Beneficiarii au drepturi si obligatii.

1. drepturi: respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale, demnitatea si intimitatea; de a fi informati asupra drepturilor sociale si situatiilor de risc; de a participa la luarea deciziilor care ii privesc; asigurarea confidentialitatii datelor personale.

obligatii: sa furnizeze informatii corecte privind identitatea, situatia familiala, medicala si economica; sa participe activ la procesul de interventie; sa contribuie la plata serviciilor, daca este cazul.

Drepturile si obligatiile beneficiarilor sunt cuprinse in Carta drepturilor beneficiarului.

            Scopul principal al Cartei drepturilor beneficiarului este de a informa beneficiarul de servicii sociale cu privire la drepturile pe care le are conform prevederilor legale in vigoare.

Aceste drepturi sunt urmatoarele:

Dreptul la confidentialitate;

Dreptul la autonomie, autodeterminare;

Dreptul beneficiarului de a primi servicii sociale prevazute in planul de interventie;

Dreptul beneficiarului de a i se asigura continuitatea serviciilor sociale atat timp cat se mentin conditiile care au generat situatia de dificultate;

Dreptul beneficiarului de a refuza, in conditii obiective, primirea serviciilor sociale;

Dreptul beneficiarului de a fi informat, in timp util si in termeni accesibili, asupra:

-drepturilor sociale, masurilor legale de protectie si asupra situatiilor de risc;

- modificarilor intervenite in acordarea serviciilor sociale;

- oportunitatii acordarii altor servicii sociale;

- listei la nivel local cuprinzand furnizorii acreditati sa acorde servicii sociale;

- regulamentul de organizare si functionare al furnizorului de servicii sociale.

Dreptul beneficiarului de a participa la evaluarea serviciilor sociale primite si la   luarea deciziilor privind interventia sociala care i se aplica, putand alege variante de interventie, daca ele exista;

Dreptul beneficiarului de a avea acces la propriul dosar;

Dreptul beneficiarului de a-si exprima nemultumirea cu privire la acordarea serviciilor sociale;

Orice persoana are dreptul la viata si la integritate fizica si psihica;

Dreptul la ocrotirea sanatatii si de a fi informat cu privire la starea de sanatate;

Dreptul beneficiarului de a primi serviciile stabilite prin contractul de prestari servicii sociale;

Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale;

Dreptul beneficiarului de a nu fi abuzat, neglijat, hartuit sau exploatat economic (abuzuri privind banii, proprietatile, pretentii ce depasesc taxele convenite pentru servicii);

Dreptul beneficiarului de a face sugestii sau reclamatii fara a se simti amenintat;

Dreptul beneficiarului de a fi informat cu privire la drepturile si responsabilitatile ce ii revin pe perioada colaborarii cu furnizorul de servicii sociale

Dreptul beneficiarului de a fi informat in mod complet si accesibil despre politica si procedurile organizatiei si a-si putea exprima liber opiniile in legatura cu acestea;

Dreptul beneficiarului de a fi informat cu privire la toate activitatile desfasurate in cadrul proiectelor referitoare la beneficiari si implicarea lor in desfasurarea serviciilor;

Obligatiile beneficiarilor de servicii sociale

Beneficiarii serviciilor sociale au obligatia de a respecta contractul incheiat cu institutia

Beneficiarii serviciilor sociale au obligatia de a furniza date corecte cu privire la identitate, situatia familiala, sociala, medicala si economica.

Beneficiarii serviciilor sociale au obligatia de a participa activ la procesul de planificare si furnizare a serviciilor sociale.

Beneficiarii serviciilor sociale au obligatia de a comunica orice modificare intervenita in legatura cu situatia lor personala.

Strategii de dezvoltare a sistemului serviciilor sociale

Exista patru principii fundamentale pentru constructia sistemului serviciilor de asistenta sociala:

a) Servicii inalt profesionalizate – utilizeaza specialisti cu inalta calificare (asistenti sociali), dobandite prin forme de pregatire inalt elaborate, de regula la nivel universitar. Asistentii sociali sunt deosebiti de voluntarii care actioneaza in organizatiile nonguvernamentale. Serviciile inalt profesionalizate au o alta logica decat serviciile profesional medii, inalt standardizate si usor de difuzat/asimilat.

b) Servicii deschise la revederea procedurilor si la incorporarea noilor proceduri si cunostinte – ca orice profesiune cu un grad ridicat de incorporare a cunostintelor stiintifice, asistenta sociala se afla intr-un proces rapid de dezvoltare. Ea presupune deschiderea la perfectionare/schimbare rapida si capacitatea de asimilare de noi tehnici. Disponibilitatea la perfectionarea profesionala este conditionata de tipul de pregatire initiala: o profesie cu o baza stiintifica solida si cu capacitate de reflectie critica si de autodezvoltare, constand din noi cunostinte si tehnici, de formare profesionala continua.

c) International/national/local in dinamica serviciilor sociale – profesia de asistent social trebuie considerata ca o paradigma tehnico-stiintifica mondializata (stoc de cunostinte utilizat, tehnici de tratare a problemelor, sistem de valori), care se transmite continuu in mod special prin canale profesionale, si mai putin prin cele administrative. Este vital deci sa existe, pentru mentinerea standardelor profesionistilor la nivelele dezvoltarii actuale, un mecanism de contact profesional cu experienta mondiala.

d) Combinarea intre prioritati stabilite la nivel national cu prioritati stabilite la nivel local, pe fondul unei mondializari/regionalizari tot mai accentuate a sistemului de valori, a problemelor de solutionat si a prioritatilor – activitatea de asistenta sociala se fundamenteaza pe angajamente juridice, politice si morale atat ale tarii intr-un context mai larg (mondial: conventii O.N.U. de exemplu), regional (reglementarile europene), pe angajamente juridice, politice si morale ale tarii ca un intreg, prin legile si optiunile sale politice, prin sistemul de valori promovat national, cat si pe angajamentele locale si responsabilitatea fata de comunitatea locala.

Programele de protectie sociala se realizeaza prin transferul unor importante  resurse financiare pentru populatie, sub forma de :

alocatii familiale;

ajutoare sociale;

pensii si alte drepturi de asigurari sociale;

prestatii pentru someri;

Scopul serviciilor sociale

- protectia familiilor in indeplinirea  functiilor ei majore;

- contribuie la ameliorarea conditiilor de viata si intarirea legaturilor familiale;

-reducerea saraciei si a formelor sale extreme.