Romii. Origine. Scurt istoric.

Romi este denumirea unui grup etnic originar din India medievala, majoritatea acestuia se gasindu-se in Europa, cele mai importante grupuri traind in Romania, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Grecia si Serbia. Importante comunitati de romi traiesc de asemenea si in America sau in alte colturi ale lumii. Se presupune ca numele de „tigani” (zingari, tsigans, Zigeuner, cigani, cikani in alte limbi) provine din grecescul „athinganoi”, (tradus: „a nu se atinge”), numele unei secte din Bizant care practica izolationismul, cu care romii au fost confundati[1].

Limba lor face parte din ramura indo-ariana a familiei de limbi indo-europene, fiind similara cu alte limbi indiene precum hindi.

3.1.1. Origine

O legenda din 950 vorbeste despre monarhul persan Bahram Gur ce si-a incheiat domnia in jurul lui 438. De aici aflam primele marturii despre niste nomazi, care se ocupau cu muzica, cunoscuti sub numele de luri. Astfel regele Persiei ii va cere suveranului Indiei 12.000 de luri care ar fi urmat sa distreze auditorii si sa se stabileasca acolo pentru a deveni agricultori si a munci pamantul primind in schimb fiecare, vite, magari si grane. 50 de ani mai tarziu in poemul epic national persan Sah (Cartea Regilor) aflam ca lurii au mancat granele si vitele refuzand munca pamantului, si au fost drept urmare izgoniti de catre regele Bahram Gur[2].

De-a lungul vremii, cercetatori renumiti ca John Sampson, Alexandru Paspati, Johan Dimitri Taikon sau pelerini ca Bernhard von Breydenbach, Arnold von Haff plaseaza romii in urma unor experiente aprofundate in randul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson gaseste originea triburilor rome in nord-vestul Indiei determinand dupa cercetarea idiomului ca stramosi apropiati ai limbii romani (tiganeasca), limbile singhaleza, marathi, sindhi, punjabi, dardica si pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de bastinasi). De asemenea graiul romilor contine amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a caror origine indica poate fi usor de recunoscut.

Conform dovezilor lingvistice, proto-romii au trait in zona centrala a Indiei. A existat o migratie initiala catre nord-vestul subcontinentului indian, urmata de migratia in afara Indiei.

Nu se cunoaste exact locul romilor in societatea indiana. O ipoteza este aceea ca ei ar fi facut parte din clanul razboinic al rajputilor (casta Ksatriya). In 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost infrante in Batalia de la Tararori, la nord-vest de Delhi. Dupa infrangerea suferita in lupta cu Mohamed Ghur, clanul razboinic nord-indian Rajput (casta Ksatrya), ar fi plecat impreuna cu familiile spre tinuturile arabe si turce, si apoi in Europa[3].

O alta teorie sustine ca stramosii romilor erau locuitorii orasului indian Kannauj, care au parasit acest oras in urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.

3.1.2. Istorie

In secolul XI romii se aflau in Imperiul Bizantin, de unde au patruns in sud-estul si centrul Europei (secolele XIV-XVI), ca si in nordul Africii. Migratia masiva a romilor in Europa a inceput, insa, in secolul XIV odata cu cucerirea de catre turci a portului grecesc Gallipoli. De altfel ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legata de victoriile turcesti si de faurirea puternicului Imperiu Otoman, romii prosperand in interiorul lui.

In secolul XV au patruns in Europa apuseana (in special in peninsula iberica, iar din secolul XIX in cele 2 Americi. In tarile romane, romii, sunt semnalati in secolul XIV ca robi. In Evul Mediu majoritatea romilor din tarile romane erau robi boieresti, domnesti sau manastiresti, ocupatiile lor principale fiind acelea de caldarari, fierari, aurari, spoitori, cantareti, etc. In secolul XIX, sub influenta ideilor liberale ale revolutiei de la 1848, toti oamenii au fost declarati liberi si egali, robia romilor fiind definitiv abolita in 1856[4].

3.1.3.  Persecutiile romilor in timpul celui de al doilea razboi mondial

Poporul rom stabilit in tarile Europei, in timpul celui de al doilea razboi mondial, a fost supus unor persecutii fiind supus unor actiuni de epurare etnica si culturala. Alaturi de evrei, romii au fost pradati, lipsiti de bunuri si averi (in special aur) si trimisi in lagarele de concentrare de la Birkenau si Auschwitz in vederea stergerii oricarei urme a prezentei acestor averi.

In jurul anilor 2004, in Statele Unite s-au initiat actiuni importante pentru retrocedarea acestor averi pe baza unor documente urmasilor de drept ai romilor ucisi in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din pacate aceste demersuri au fost zadarnicite datorita lipsei educationale specifice etniei rome pentru ca nu existau documente scrise. Acest lucru a fost posibil deoarece limba romilor este transmisa din generatie in generatie prin viu grai si nu prin scrieri care sa ateste continuitatea acestei limbi.

O activitate importanta a condus-o in acest sens Organizatia Romani Union International, o organizatie roma din Sibiuce se ocupa cu tranzactii cu aur, condusa de Guvernatorul romilor Mihai Ilie (zis Gogu). Aceasta organizatie, specializata in tranzactiile cu aur, a facut toate demersurile necesare pentru intrarea averilor in posesia urmasilor celor ucisi in Holocaust. Pentru aceasta a pregatit la sediul organizatiei o retea informatizata in care a construit o baza de date cu persoane si documente (ce-i drept putine) care atestau prezenta salbelor de aur si a cocoseilor, care se pare ca se gaseau in bancile Elvetiene, fara titulari sau cu titulari decedati, dar care aveau urmasi[5].

Din cauza unor descinderi ale Politiei Romane la sediul Organizatiei, calculatoarele au fost distruse, odata cu acestea si datele acumulate cu mare grija fiind distruse sau ascunse de cadrele Politiei.

In ultimii ani, cu ajutorul liderilor Partidei Romilor si a altor ONG-uri s-a reusit intr-o masura extrem de limitata sa se realizeze un recensamant al etniei rome din Romania.

Chiar si dupa incheierea razboiului, persecutiile n-au incetat, comunistii fiind si ei dornici sa acapareze restul de averi, inca considerabile.

Mai mult, romii fiind cunoscuti adesea ca „ciorditori” si „oameni certati cu legea” sunt in continuare persecutati de catre Organele de Militie, si ulterior de Politie, care isi propuneau sa reduca infractionalitatea[6].

Aparent, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a sensibilizat conducerea tarii asupra nevoilor de sprijinire a etniei rome, oferindu-i alternativa culturalizarii acestei etnii, obligand-o sa creeze locuri speciale destinate romilor in centrele educationale (scoli, licee si universitati). Confirmarea se gaseste intr-un articol din ziarul Ziua care declara „ [ ]romii continua sa se simta discriminati in societate, mai ales in interactiunea cu angajatii institutiilor publice, pe primele locuri situandu-se primariile, Politia si unitatile din sistemul sanitar, iar pe ultimul loc scoala.”