Asistenta sociala
Parteneriatul cu Organizatiile non guvernamentale - directii de interventie sectoriala pentru copiiIn ultimii ani a fost pus la punct cadrul legal al cooperarii intre sectorul public si cel privat de servicii sociale, deschizandu-se astfel una dintre perspectivele importante de dezvoltare a sistemului de protectie a copilului. Avand atat suportul organizatiilor occidentale, cat si de cel guvernamental, s-a dezvoltat rapid o retea ampla de ONG-uri cu obiective in domeniul social, probabil cele mai multe in domeniul protectiei copilului. ONG-urile si-au imbunatatit imaginea atat la nivelul opiniei publice cat si la nivelul autoritatilor, „au inceput sa se maturizeze”. Increderea in succesul eventualelor colaborari a crescut simtitor. Multe dintre acestea au acumulat o bogata experienta si un grad inalt de competenta, aspecte ce pot fi valorificate in dezvoltarea ulterioara a sectorului. Pana de curand colaborarea a fost in general punctuala, pe proiecte sau pe cazuri specifice. Recent se tinde spre un parteneriat, spre un program comun, majoritatea ONG-urilor active, functionale incheind sau fiind in curs de finalizare a unor conventii de colaborare cu DJAS, avand drept obiectiv prioritar realizarea unei baze de date comuna (in judetul Iasi exista deja o astfel de baza de date). Responsabilitatea principala in domeniul social trebuie sa fie si sa ramana a statului. Rolul statului in protectia copilului si in protectia sociala in general este fundamental. Rolul ONG-urilor este unul complementar, fara sa poata substitui insa rolul statului. Rolul complementar se refera la preluarea unor probleme neacoperite de sistem, initierea unor servicii pe o problematica sociala noua, crearea unui mecanism, „impingerea statului de la spate”, dar „nu trebuie sa faca treaba statului”. „ONG-urile pot lucra in parteneriat cu statul, fac impreuna un proiect, creeaza un mecanism pe care il implemanteaza maximum 2 ani, dupa care, daca mecanismul este dovedit util, statul urmeaza sa preia acel mecanism sau sa-l sucontracteze ONG-ului respectiv, asigurandandu-i finantarea, atat timp cat exista acea problema sociala”. (ONG, Iasi) “Nu putem rezolva singuri cauzele pe problematica copilului. Putem lucra alaturi de alte institutiile publice” (ONG, Botosani) „Cunosc organizatii care au impins un pic statul de la spate, pe partea de violenta domestica spre exemplu (si ma gandesc la Centrul de mediere si securitate comunitara), dar mai sunt multe de facut pe care in continuare trebuie sa le faca statul” (ONG, Timis) In ciuda posibilelor critici care pot fi aduse sectorului neguvernamental (lipsa sustenabilitatii pe termen lung, dependenta de finantari externe, disparitati teritoriale sau in acoperirea unor categorii in dificultate), rolul acestuia nu trebuie subapreciat. Pe de o parte, sectorul non-profit suplimenteaza oferta publica de servicii dar ofera, datorita flexibilitatii, posibilitatea dezvoltarii unor servicii novatoare care pot fi preluate ca model de sectorul public. Pe de alta parte, in conditiile in care sectorul public va dezvolta sistemul de servicii primare de asistenta sociala si va reorganiza serviciile specializate pentru copii, persoane cu handicap, varstnici etc., va fi necesara externalizarea unor servicii catre institutii private sau non-profit. Externalizarea serviciilor va fi posibila in conditiile in care ONG-urile au acumulat experienta in derularea serviciilor inalt specializate. Prin finantarile obtinute de la bugetul de stat sau bugetele locale prin legea 34/1998, deja se poate vorbi de o faza incipienta a externalizarii serviciilor. PropuneriPropunerile elaborate urmaresc sa integreze obiectivele unor documente deosebit de importante pentru dezvoltarea politicilor sociale viitoare – Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, Memorandumul Comun de Incluziune Sociala si Planul National de Dezvoltare. Propunerile vizeaza doua aspecte majore: I. Directii de actiune sectoriala, pe probleme si categorii de copii cu risc crescut, accentuandu-se necesitatea dezvoltarii unor servicii integrate familiale si comunitare. II. Recomandari privind sistemul de protectie a copilului in cadrul sistemului de asistenta sociala ca intreg Directii de interventie sectorialaImbunatatirea participarii scolare si a calitatii educatiei Educatia formala este in multe cazuri, singurul mod prin care copiii saraci pot scapa din cercul vicios al excluziunii sociale. Investitia in tanara generatie, in principal privind educatia, garantarea oportunitati egale ar trebui sa reprezinte prioritati pentru politica sociala viitoare.
Imbunatatirea accesului la servicii sanitare
educatie pentru sanatate, igiena educatie sexuala si contraceptiva, planificare familiala programe speciale de monitorizare si puericultura pentru femeile insarcinate servicii de monitorizare a sanatatii copilului, asistenta medicala locala (comunitara), in special in scoli.
Dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala in cadrul sistemului sanitar in institutiile medicale si in comunitate. Dezvoltarea retelelor de asistenti medicali si a mediatorilor sanitari comunitari Dezvoltarea unitatilor medico-sociale
Reducerea numarului de copii nedoriti Evitarea aparitiei sarcinilor nedorite va reduce considerabil riscul abandonului.
Dezvoltarea alternativelor de tip familial
Suport pentru tinerii care parasesc institutiile de ocrotire Antrenarea in programe de pregatire pentru viata independenta si chiar de plasare pe piata muncii inainte de parasirea institutiei. Este recomandabila incurajarea legislativa a angajarii acestora in slujbe cu program redus, cu obligativitatea de a merge si la scoala. Crearea de centre comunitare in care sa fie tinuti temporar. Dezvoltarea unor retele de apartamente asistate. Acordarea de locuinte sociale cu prioritate Prevenirea si diminuarea cazurilor de neglijare, abuz, exploatare a copilului Perfectionarea legislatiei referitoare la exploatarea muncii copilului si la exploatarea sexuala a copiilor. Dezvoltarea sistemului institutional de interventie de urgenta, de preluare temporara a copiilor din familie Dezvoltarea sistemului de servicii de asistenta sociala pentru victime: centre de zi, plasamente familiale, etc Dezvoltarea unui sistem functional la nivel local pentru recuperarea psihologica, fizica si pentru reintegrarea sociala a copiilor abuzati Implicarea comunitatilor in actiuni de prevenire a abuzului
Prevenirea si combaterea traficului de copii
In privinta traficului international de copii
Prevenirea si diminuarea delincventei juvenile si a consumului de droguri
Dezvoltarea unui sistem comunitar de servicii de prevenire, asistare si reintegrare pentru copiii consumatori de drog. Prevenirea si controlarea fenomenului copiii strazii
Eficientizarea serviciilor de identificare a cazurilor de copii aflati in situatii de risc in familiile de origine sau chiar in institutii si de solutionare a lor inainte de recurgerea la solutia strazii. Dezvoltarea serviciilor de sustinere a familiilor aflate in dificultate pentru a preveni fenomenul muncii copiilor pe strada (sustinere materiala dar si consiliere, educatie si informare, dezvoltare a unei atitudini negative a parintilor fata de munca copiilor in strada)
|