Proiectul „Gradinita bilingva in comunitatea de rromi caldarari din Sarulesti” al centrului rromilor „Amare Rromentza”

A. Raport narativ al proiectului

Scop

Imbunatatirea accesului copiilor rromi la invatamantul prescolar prin intermediul educatiei bilingve.

Obiective

1. Facilitarea accesului la invatamantul prescolar pentru cca. 20 de copii rromi cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani, din comunitatea de caldarari din Sarulesti, prin infiintarea unei gradinite bilingve (limbile romana si rromani) in 2 luni.

2. Educatie prescolara bilingva pentru cca. 20 de copii rromi cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani, in comuna Sarulesti pentru 4 luni.

Durata: 6 luni 

Locul: Sarulesti, judetul Calarasi

Rezultate

Curriculum prescolar bilingv: limbile rromani-romana;

Gradinita bilingva din Sarulesti, in beneficiul a cca. 20 de copii rromi.

In Sarulesti, judetul Calarasi sunt 100 de copii rromi inscrisi la scoala primara si 20 la gimnaziu. Gradinita din Sarulesti se afla intr-o clasa a cladirii scolii primare, foarte mica, care nu poate primi mai mult de 25 de copii. Sunt inscrisi 24 de copii, dar nici unul rrom. In jur de 20 de copii rromi doreau sa mearga la gradinita, dar nu erau inscrisi datorita lipsei de spatiu si a necunoasterii limbii romane, ei acasa vorbind numai in limba rromani.

Organizatia noastra considera ca educatia prescolara bilingva reprezinta una din caile importante de imbunatatire a accesului copiilor rromi la educatie, inclusiv prin insituirea unei viziuni interculturale asupra educatiei.

In cadrul proiectului, s-a infiintat o gradinita bilingva (limbile rromani – romana), in Sarulesti, judetul Calarasi. Beneficiarii directi ai gradinitei bilingve sunt cca. 20 de copii rromi cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani, iar cei indirecti, reprezinta cele 600 de familii rrome din Sarulesti.

Foto: Gradinita bilingva din comuna Sarulesti, judetul Calarasi

In ceea ce priveste activitatile pregatitoare, coordonatorul proiectului s-a intalnit si a discutat  cu liderii rromi si cu autoritatile publice locale, care au acceptat bucurosi sa sprijine aceasta idee.
S-au obtinut aprobarile necesare de la autoritatile scolare responsabile. Inspectoratul scolar judetean din Calarasi a aprobat initiativa, asadar gradinita bilingva a fost, de la inceput, inclusa in circuitul invatamantului public. Datorita acestui fapt, salariul educatoarei a fost acoperit, inca de la debutul gradinitei, de catre Inspectoratul Scolar Judetean si, la finalul proiectului, gradinita a devenit parte fireasca a structurii scolare din Sarulesti.

Gradinitei bilingve i s-a pus la dispozitie o clasa, in aceeasi cladire cu scoala primara, aflata in vecinatatea comunitatii de rromi, acest lucru facilitand accesul copiilor rromi. Din pacate insa, datorita cutremurului, scoala primara a fost declarata nefunctionala, asa ca atat clasele primare, cat si gradinita au fost reamplasate intr-o cladire a primariei. A fost aleasa aceasta locatie in contextul in care scoala gimnaziala din Sarulesti se afla ceva mai departe de sat, dincolo de calea ferata, fapt pentru care parintii se tem sa-si lase copiii sa mearga singuri la scoala. Cu toate acestea, datorita spatiului inadecvat, gradinita a fost in final mutata in scoala gimnaziala. Din acel moment, rolul asistentei scolare rrome a devenit si mai important, ea conducandu-i pe copiii rromi la gradinita.

In cadrul proiectului, s-a reabilitat sala destinata gradinitei prin curatarea, repararea si vopsirea peretilor si a podelei. Gradinita a fost echipata cu mobilier (mese si scaune), televizor, casetofon, videocasetofon, jucarii, carti de colorat, caiete, creioane, creioane colorate, desene, puzzle si alte materiale didactice.  

O activitate foarte importanta a fost selectarea unei educatoare rrome pentru gradinita.  Aceasta a fost selectata de catre o comisie specializata, compusa din coordonatorul proiectului, un profesor rrom cu experienta si inspectorul scolar judetean pentru rromi.

Criteriile de selectie au fost urmatoarele:

a)      Calificarea profesionala;

b)      Experienta in lucrul cu copiii rromi;

c)      Vorbirea nativa a limbii rromani.

A fost selectata doamna Irina Gheorghe, educatoare rroma din satul vecin (Razvani), vorbitoare nativa de limba rromani, studenta la Colegiul de institutori CREDIS al Departamentului de Invatamant Deschis la Distanta - Universitatea Bucuresti.

Foto: Gradinita bilingva din comuna Sarulesti, judetul Calarasi (activitati educationale

O alta activitate esentiala a proiectului a fost selectarea a cca. 20 de copii rromi cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani. Comisia de selectie a fost compusa din coordonatorul proiectului, asistentul proiectului, un asistent social si un educator rrom.

Criteriile de selectie au fost urmatoarele:

a. Venitul scazut al familiei;

b. Numarul de copii din familie;

c. Dorinta parintilor rromi de a-si inscrie copiii la gradinita.

Pentru a facilita relationarea dintre familiile de rromi si gradinita, o mama rroma din comunitate a fost angajata ca asistent scolar in timpul proiectului.

In ceea ce priveste elaborarea unui curriculum prescolar bilingv, s-a creat un grup de lucru format din urmatorii membri: un expert in curriculum, un educator rrom, un expert in limba rromani si un expert in cultura rromani. Ceea ce a rezultat a fost un curriculum prescolar adaptat cultural (cu teme din cultura si istoria rromilor), dar mai ales cu metode de predare si activitati bilingve, in limbile rromani si romana. Materialele didactice anexate sunt toate bilingve. Acest curriculum prescolar bilingv se afla in curs de inaintare spre aprobare autoritatilor responsabile, gradinita functionand in prezent, informal, dupa acest nou curriculum inca neaprobat.

Gradinita bilingva s-a deschis la 15 septembrie 2004. Au fost dezvoltate cateva activitati extra-curriculare legate de afirmarea constiintei etnice si construirea stimei de sine a copiilor rromi. La sarbatoarea de Craciun „Mos Craciun este rrom”, copiii rromi au pregatit o serbare cu cantece vechi in limba rromani, au dansat dupa muzica traditionala rroma si au spus povesti si poezii in limba rromani.

Activitatea gradinitei a fost atent monitorizata de catre coordonatorul de proiect, prin vizite lunare si discutii cu actorii implicati, in special cu beneficiarii, astfel incat toate imbunatatirile necesare au fost facute pe parcursul proiectului.

Continuitatea proiectului

Odata cu aprobarea curriculum-ului prescolar bilingv de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, acesta va deveni un posibil model capabil sa serveasca unui viitor invatamant prescolar bilingv in Romania.

In ultimul an de studiu, preconizam grupe prescolare mixte, care sa cuprinda si metode de predare bilingva.

Gradinita bilingva din Sarulesti este o buna practica, care va fi studiata si promovata in viitoare proiecte de cercetare si care poate fi extinsa la nivelul politicilor educationale pentru minoritatile nationale. Acesta este un proiect-pilot, o noua abordare a educatiei, in sensul facilitarii accesului la educatia scolara pentru copiii apartinand minoritatilor nationale, dar si pentru afirmarea identitatii lor etnice in contextul unui invatamant intercultural.

Referat: Filosofie si filosofare Proiect: Tipuri si forme de manifestare ale violentei in scoala - violenta intre elevi - violenta profesorilor

Foto: Gradinita bilingva din comuna Sarulesti , judetul Calarasi (sarbatoare de Craciun)

B. Raportul de activitate al Gradinitei bilingve din Sarulesti

Irina Gheorghe

In anul scolar 2004 - 2005, in satul Sarulesti, judetul Calarasi, Centrul rromilor „Amare Rromentza”, cu sustinerea financiara a UNICEF, in parteneriat cu autoritatile locale si Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi, au infiintat Gradinta Bilingva, formata dintr-o grupa de 31 de copii prescolari de etnie rroma care nu frecventau pana in acel moment gradinita.

Inainte de aparitia acestei grupe, copiii de etnie rroma nu frecventau gradinita. Din 31 de copii inscrisi, 23 au frecventat regulat gradinita, iar 6 dintre acestia au fost deja inscrisi in clasa I, indeplinind criteriile de varsta.

Participarea la programul gradinitei a avansat de la „putin activ” la „activ”. Capacitatea de concentrare a atentiei in activitatea instructiv – educativa a fost la inceput slaba, dar, pana la sfarsitul anului scolar, a ajuns sa fie „buna” si chiar „foarte buna”. Exprimarea verbala in limba romana, greoaie la inceput, a devenit relativ usoara la sfarsitul anului. Exprimarea in limba materna, rromani, s-a facut cu multa usurinta pe tot parcursul anului.

In cursul activitatii din gradinita, oboseala se instala lent, iar copiii reuseau sa fie dinamici pe tot parcursul zilei. Copiii s-au dovedit a fi foarte sociabili, atat cu cei din cadrul etniei, cat si cu majoritarii. Parintii copiilor de la gradinita bilingva au imbratisat ideea unei grupe bilingve si au sustinut-o pe educatoare pe tot parcursul anului scolar. Parintii au fost incantati de participarea la serbarile  desfasurate cu ocazia Craciunului, a zilelor de 8 Martie, de Paste, la serbarea de sfarsit de an scolar.

Apreciem ca activitatea care s-a desfasurat in cadrul gradinitei bilingve a corespuns obiectivelor stabilite, in sensul ca s-au realizat indicatorii stabiliti: numar de copii, frecventa, implicarea parintilor in activitatile copiilor, dezvoltarea abilitatilor de comunicare in limba romana. Punctele slabe identificate au legatura directa cu locatia in care isi desfasoara activitatea gradinita (spatiu insuficient) si cu faptul ca prescolarii trebuie sa traverseze calea ferata pentru a ajunge la gradinita si a se intoarce acasa, acest lucru ingrijorand parintii. Din aceasta cauza, frecventa copiilor la gradinita a avut de suferit, si, in multe situatii, educatoarea a trebuit sa se ocupe personal de conducerea copiilor la gradinita si acasa.                                                                                                                                       

C. Monografia comunei Sarulesti

Mihai Neacsu

1. Date Generale ale localitatii

Caracteristicile geografice ale localitatii: comuna Sarulesti este situata in sud-vestul judetului Calarasi, la o distanta de 110 km de municipiul resedinta de judet - Calarasi, la 50 de km de capitala Romaniei - Bucuresti, la 20 de km de orasul Fundulea si la 35 km de orasul Lehliu-Gara.

Comuna are in componenta 7 sate: Sarulesti – Gara, care este si centru administrativ al comunei, Sarulesti, Sandulita, Magureni, Polcesti, Solacolu Satucu, suprafata comunei fiind de 7.400 ha.

Populatia si forta de munca

Populatie – 3.208 locuitori

Densitatea populatiei – 0,41 locuitori / km²

Structura populatiei:

persoane salariate 1.295, dintre care: barbati 755, femei 540;

persoane nesalariate 1.174 dintre care: barbati 531, femei 643;

persoane peste 65 de ani: 739.

Venitul mediu pe cap de locuitor lei / an este fluctuant, legat in mod direct de veniturile rezultate din activitatea agricola, care predomina, fiind aproximativ de 5 milioane lei / an.

Economia

Potentialul agricol

Din acest punct de vedere, comuna Sarulesti este o componenta reprezentativa, in sensul ca exista un puternic sector agricol care administreaza o suprafata de 4.408 ha teren agricol, acesta fiind structurat, ca mod de administrare, in societati agricole, asociatii familiale infiintate in baza Legii nr. 300/2004 si producatori particulari. Exista cateva exploatari agricole care au inglobat in componenta lor aproximativ 65% din suprafata agricola, restul terenului fiind repartizat in mod neuniform, intre proprietarii particulari si alti arendasi.

Se remarca faptul ca exista in mod cert o diferenta intre productiile agricole obtinute de catre administratorii marilor exploatatii, fata de proprietarii particulari.

Acest aspect recomanda formele asociative, motiv pentru care, in strategia de dezvoltare locala, sunt prevazute masuri care sa stimuleze acest proces.

Dintre materiile prime, mentionam: grau, porumb, floarea soarelui, soia, mustar. Plante tehnice: rapita si trifoi. Exista 3 exploatatii agricole mari care cumuleaza peste 3.500 de hectare, productiile obtinute fiind de regula peste media productiilor la hectar la nivel national. De asemenea, sunt cantitati excendentare de produse cerealiere pentru care nu exista o piata de desfacere asigurata. Pretul de achizitie este unul conjunctural (mic) si, de regula, nu reflecta valoarea reala a produsului. O solutie pentru a facilita valorificarea corespunzatoare a productiilor ar putea fi crearea unui sistem informational care sa le permita producatorilor locali accesul la Bursa de Cereale.

Lipsa unor agenti economici care sa proceseze productia agricola obtinuta in zona constituie principalul factor care impiedica crearea unui sistem integrat local: producator – procesator – consumator. Acest aspect genereaza pierderi financiare la nivelul producatorilor.

Industria nealimentara este slab reprezentata, in sensul ca nu exista agenti economici specializati care sa activeze pe raza comunei.

In ciuda faptului ca administratia locala ofera oportunitati si incurajeaza aparitia unor activitati economice industriale, pana acum intentii certe exista numai din partea unor investitori care doresc sa produca si sa comercializeze pe plan local materiale de constructii
(BCA si BCU).

Servicii

In ultima perioada, ca urmare a masurilor adoptate pentru stimularea spiritului antreprenorial si dezvoltarea mediului de afaceri local, sectorul de servicii si comert privat este bine reprezentat, in aceasta zona activand un important numar de intreprinzatori.

In acest sens, au fost identificate si ne propunem sa devina operationale o serie de parteneriate public-privat in acesta zona de activitate.

Prioritati de dezvoltare si actiuni

Printre prioritatile de dezvoltare identificate la nivel local inventariem urmatoarele:

- dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii locale, care sa genereze dezvoltarea din punct de vedere economic, prin atragerea unor investitori, imbunatatirea sistemului de protectie sociala, reforma in administratia publica.

Rezultatele preconizate vor imbunatati din punct de vedere socio-economic situatia in zona, vor crea si diversifica oportunitatile pentru gasirea unui loc de munca pe plan local, vor promova principiile si normele de buna de practica ale Uniunii Europene cum ar fi: principiul cofinantarii, al subsidiaritatii, al proximitatii, al parteneriatului. Toate acestea, conjugate in mod fericit, vor induce un sentiment de bunastare civica si materiala in randul cetatenilor.

Resursele care vor fi angajate in acest sens, atat cele umane, cat si cele materiale, sunt atrase in cadrul strategiei locale dupa o metodologie aplicata cu succes pana acum.

In cadrul primariei Sarulesti, s-a dezvoltat capacitatea institutionala de a atrage si gestiona fonduri de la diversi donatori, sume care vin sa completeze bugetul local. Tinand cont de faptul ca bugetul local este alimentat din surse limitate, datorita situatiei economice a localitatii, s-a apreciat ca poate constitui o prioritate accesarea fondurilor externe, in special a celor provenite din finantarile de preaderare la Uniunea Europeana.

Bunele rezultate de pana acum au atras la bugetul statului, prin Consiliul Judetean, alte sume reprezentand cofinantarea locala aferenta proiectelor derulate.

Se remarca faptul ca cererile de finantare care se depun au legatura directa cu obiectivele si prioritatile existente in strategia locala, acestea venind sa asigure suportul financiar necesar si obligatoriu.

Infrastructura

Discutand astazi despre infrastructura locala, se poate spune ca este necorespunzatoare, daca ne raportam la obiectivele de dezvoltare economica propuse, cat si la un standard minim de civilizatie.

Pentru a imbunatati acest aspect, in comuna Sarulesti vor fi reabilitate, prin pietruire, un numar de aproximativ 20 km de drumuri si strazi comunale, cu sustinere financiara din programul PDR (Programul de Dezvoltare Rurala) al Bancii Mondiale, din fondurile care insotesc strategia de imbunatatire a situatiei rromilor, dar si cu o substantiala cofinantare locala si din alte surse.

Programul de alimentare cu apa potabila a satelor componente ale comunei Sarulesti, care este in derulare, incepe cu Sarulesti - Gara si Sandulita, contractul fiind semnat in cadrul unui program SAPARD.

Toate acestea genereaza un grad superior de atractivitate pentru potentialii investitori si induce sentimentul de bunastare materiala si civica propus.

Tot in zona infrastructurii locale a fost incurajata aparitia unui post local de televiziune si s-a imbunatatit reteaua de telecomunicatii, montandu-se o centrala digitala. S-a imbunatatit accesul la groapa de gunoi, fiind elaborate norme locale pentru gestionarea gunoiului menajer.

Mediul

Nefiind o zona industrializata, calitatea aerului este una corespunzatoare, nefiind identificati factori de poluare.

Calitatea apei lasa insa de dorit, analizele efectuate in cadrul programului PDR demonstrand ca, la nivelul panzei freatice, se regasesc factori de poluare intr-o concentratie ingrijoratoare.

Tinand cont de faptul ca fantanile constituie sursa preponderenta de alimentare cu apa potabila a locuitorilor, s-a identificat ca prioritate asigurarea unei surse alternative de alimentare cu apa potabila a locuitorilor, abordandu-se cu succes un program SAPARD. In acest sens s-a desfasurat si programul „Acis – apa curata si igiena la sate”, care a avut rolul sa constientizeze cetatenii privind insusirea si aplicarea normelor igienico-sanitare de prevenire a poluarii apei si a aparitiei unor boli specifice.

Calitatea solului este una deosebita, el constituind o sursa de atractivitate pentru investitori, existand o cerere care depaseste oferta privind achizitia de terenuri.

Turismul

Zona este deosebit de atractiva din punct de vedere turistic, salba de lacuri si balti existente pe raza comunei oferind posibilitati ideale pentru dezvoltarea agroturismului, a pescuitului sportiv si activitatilor de agrement. Acest gen de activitate se desfasoara cu succes pe raza comunei Sarulesti, in sistem privat. Este binecunoscut evenimentul care se realizeaza din 2 in 2 ani, anume Cupa Mondiala la Pescuit de Crap, concurs care, prin mediatizarea aferenta, prezinta o buna imagine a localitatii noastre in spatiul public.

La un alt nivel, exista investitii asemanatoare si pentru celelalte balti, insa potentialul existent este departe de a fi utilizat la maximum.

Analiza potentialului localitatii (SWAT)

Puncte tari

strategie de dezvoltare socio-economica pe termen mediu si lung operationala;

forta de munca ieftina, disponibila si calificata;

bune relatii interetnice;

administratie publica locala deschisa catre metodele moderne ale managementului public;

potential natural deosebit (lacuri, paduri, terenuri);

infrastructura in curs de modernizare;

capacitate institutionala deosebita la nivelul Primariei Sarulesti, in domeniul scrierii cererilor de finantare si al asigurarii managementului de proiect.

Puncte slabe

economie slab diversificata, centrata pe agricultura;

slaba educatie antreprenoriala;

decalaj intre oferta scolara si cerintele pietei muncii;

grad scazut de integrare in societate al persoanelor dezavantajate.

Oportunitati

fonduri relativ mari atrase de la Comisia Europeana si de la alti donatori;

aparitia unor investitii in zona, cu productivitate sporita, altele decat cele din agricultura;

raportul calitate-cost pentru forta de munca este avantajos pentru angajator;

dezvoltarea agroturismului ca segment de piata pentru absorbirea fortei de munca;

existenta unor conditii prielnice pentru aparitia unor parteneriate public-privat;

potential de dezvoltare pentru sectorul tertiar.

Amenintari

distribuirea neechilibrata in domeniul ocupational (pondere excesiv de mare a persoanelor ocupate in agricultura);

migratia fortei de munca catre oras;

cresterea potentialului infractional, datorita neutilizarii corespunzatoare a fortei de munca prin programe de integrare pe piata locala a muncii;

cresterea economica insuficient de intensa pentru a conduce la crearea de noi locuri de munca in masura sa echilibreze balanta cererii si a ofertei de forta de munca;

adancirea unor fenomene sociale nedorite: abandon scolar, grad sporit de saracie.