Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat

Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat

Cheltuielile bugetare destinate ocrotirii cetatenilor din tara noastra prin asi-gurarile sociale de stat au crescut.

Principalele forme de protectie a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat sunt: a) pensiile; b) trimiterile la tratament balnear si odihna; c) indemnizatiile: d) ajutoarele; e) unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii.

1. Pensiile

Pensiile constituie forma principala de ocrotire a cetateniior prin asigurarile sociale de stat.

Pensiile sunt drepturi banesti lunare ce se acorda persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita atingerii unei anumite limite de varsta, invaliditatii, pe tot timpul vietii de la pensionare, copiilor urmasi pana la o anumita varsta si sotului supravietuitor care are calitatea de urmas, pentru a li se asigura acestora conditii decente de viata.

Cheltuielile cu plata pensiilor de asigurari sociale de stat au evoluat dupa cum

se constata din tabelul 8.2.

Tabe!ul8.2.

Evolutia cheltuielilor cu plata pensiilor prin asigurarile sociale de stat, in perioada 2000 - 2006

Nota:   Sumeie pe anii 2000-2003 sunt exprimate in lei vechi (ROL), iar cele pe anii 2004-2006

in lei noi (RON). Sursa. Anuarul statistic al Romaniei.

Pensiile se acorda, in raport cu salariul, tuturor cetatenilor care au impiinit varsta prevazuta de lege. au vechimea necesara in munca ori si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca din cauza unor accidente sau boli, precum si urmasilor.

Sistemul public al pensiilor de asigurari sociale de stat este caracterizat de evolutia: cheltuielilor cu plata pensiilor, a numarului mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat; a pensiei medii si a pensiei medii reale de asigurari

sociale de stat.

Tabelul 8.3.

Evolutia numarului mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat, in perioada 2000 - 2005

- mii persoane -

Explicatii

Tabelul  Evolutia pensiei medii de asigurari sociale de stat, in perioada 2000 - 2005

Nota: Sumeie pe anii 2000-2003 sunt exprimate in lei vechi (ROL), iar cele pe a-nii 2004-2006,

in lei noi (RON). Sursa: Anuarul statistic al Romaniei.

Tabelul 8.5. Evolutia pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat, in perioada 2000 - 2005

Sursa: Anuarvl statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2006, p. 283

Pnncipiiie dreptului la pensie

La baza stabilirii si acordarii pensiilor se afla cateva principii, si anume: imbunatatirea raportului intre pensie si salariul tarifar; echitatea sociala; solidaritatea sociala; fondurile banesti necesare platii pensiilor se formeaza din contributiile agentilor economici, ale institutiilor, ale salariatilor, ale intreprinzatorilor particulari si ale cetatenilor; stimularea realizarii unei vechimi cat mai mari in munca; determinarea cuantumului pensiei in functie, in primul rand, de conditiile existente la locul de munca, justa corelare a pensiei de invaliditate cu pensia pentru munca depusa si limita de varsta; unicitatea pensiei; neimpozabilitatea pensiilor pana la un anumit nivel; imprescribilitatea dreptului la pensie; incesibilitatea dreptului la pensie; indexarea si majorarea pensiilor.

in continuare vom prezenta In mod succint aceste principii.

Principiul calauzitor al sistemului de pensionare il constituie imbunatatirea raportului dintre pensie si salariul tarifar, adica realizarea unei corelari juste intre nivelul pensiilor si eel al salariilor. Acest principiu stimuleaza perfectionarea prega-tirii angajatilor si cresterea aportului lor la dezvoltarea economico-sociala a tarii.

Echitatea sociala reclama ca pensiile sa fie calculate si aplicate in concordanta cu calificarea si contributia fiecarui cetatean la dezvoltarea economico-sociala a tarii, realizand, in acelasi timp un raport echitabil intre veniturile care provin din salariu si cele care se obtin din pensie, astfel incat sa se realizeze stimularea persoanelor care lucreza in diferite domenii de activitate economice, sociale, culturale etc. (grupe de munca), precum si stabilirea unor proportii echitabile intre diferite categorii de pensii.

Contrar acestui principiu, astazi se constata mari inechitati, mari nedreptati intre pensiile stabilite cu ani in urma fata de pensiiie care se stabilesc astazi pentru persoane cu aceeasi calificare, pe aceleasi posturi si cu aceeasi vechime in munca (perioada de cotizare). Discrepantele sunt in unele cazuri de 3-4 si chiar cinci ori, ceea ce este inadmisibil si cu totul inechitabil. Sa speram ca aceste inechitati vor fi inlaturate prin actuala recalculare a pensiilor.

Solidaritatea sociala este principiul potrivit caruia participantii la sistemul public de pensii isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale.

Egalitatea sociala garanteaza tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce prives-te drepturile si obligatiile reglementate de lege.

- Fondurile banesti necesare platii pensiilor se formeaza din contribute agen-tilor economici, ale institutiilor, ale salariatilor, ale intreprinzatohlor particulari si ale cetatenilor.

Stimularea realizarii unei vechimi cat mai mari in munca prin acordarea unui spor de pensie pentru anii lucrati In plus peste perioanda obligatorie de cotizare.

Determinarea cuantumului pensiei fn functie. In primul rand, in functie de conditiile existente la locul de munca.

Justa corelare a pensiei de invaliditate cu pensia pentru munca depusa si limita de varsta.

Unicitatea pensiei este un principiu consfintit in legislatia de asigurari sociale de stat si consta in faptui ca o persoana poate primi o singura pensie de baza integrala de asigurari sociale; daca aceeasi persoana este indreptatita sa primeasca doua sau mai multe pensii, ea poate oricand sa opteze pentru una dintre ele.

Persoanele care au lucrat in sectorul de stat si in alte sisteme proprii de asigurari sociale primesc atat pensia de asigurari sociale de stat, cat si pensia care li se cuvine din acele sectoare, In raport cu munca depusa si cu vechimea in munca; suma pensiilor cumulate nu poate insa depasi nivelul pensiei de asigurari sociale ce s-ar fi cuvenit persoanei in cauza in situatia in care intreaga munca depusa ar fi fost prestata intr-o unitate de stat.

Neimpozabilitatea pensiilor. Pensiile pana la 9 000 lei si actele procedurale pentru dobandirea pensiilor sunt scutite de impozite sau taxe.

Imprescribilitatea dreptului la pensie. Dreptul la pensie face parte din cate-goria drepturilor imprescriptibile. Potrivit acestui principiu, persoanele care in-deplinesc conditiile legale pentru a primi o pensie pot oricand sa ceara inscrierea la pensie, oricat timp ar fi trecut de la nasterea dreptului la pensie. Faptui ca a trecut un anumit timp de la nasterea dreptului la pensie si nu au solicitat inscrierea la pensie nu duce la decaderea din acest drept pentru viitor; desigur, intr-o ase-menea situatie, solicitantul nu este indreptatit sa primeasca drepturile cu titlu de pensie pentru perioada expirata;

Incesibilitatea dreptului la pensie. Potrivit acestui principiu, dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total, nici partial. Acest principiu se intemeiaza pe consideren-tul uman ca primirea pensiei este un drept personal menit sa asigure pensionarului conditii materiale si spirituale decente de trai. Dupa incasarea in fiecare luna a pensiei, nimic nu-l poate impiedica insa pe pensionar sa doneze pensia in parte sau integral unei alte persoane;

indexarea si majorarea pensiilor. In conditiile procesului inflationist din economia romaneasca pe fundalul liberalizarii preturilor, au fost luate masuri pentru indexarea si majorarea periodica a tuturor categoriilor de pensii. Dar indexarile si majorarile pensiilor nu au tinut pasul cu cresterea preturilor, cu inflatia galopanta si permanenta. Pana in prezent, indexarile s-au facut mai mult dupa un calendar aleatoriu, si fara sa se foloseasca un mecanism legal care sa prevada elementele in raport cu care se efectueaza indexarile.

Consideram absolut necesar ca la fiecare indexare a pensiilor sa se aiba in vedere eel putin urmatoarele elemente: rafa actuala a inflatiei comparativ cu perioada (perioadele) anterioare; pastrarea unui raport constant intre pensia medie si salariul mediu; actualizarea pensiilor pe baza salariilor curente: stabilirea unui cadru legal de indexare automata a pensiilor atunci cand preturile si rata inflatiei depasesc un anumit prag; corectarea periodica a coeficientilor de indexare.

Pana in prezent, cu fiecare indexare, pensiile, ca si salariile reale, au ramas mereu in urma fata de cresterea preturilor.

Atata vreme cat se mentin inflatia si rata sa ridicata, este necesar, pe de o parte, sa se reglementeze un mecanism de indexare care sa asigure corectarea prompta a veniturilor din pensii cu cresterea preturilor si tarifelor, iar pe de alta parte, sa se mentina un raport echitabil intre pensii si salarii.

Statul roman garanteaza dreptul la pensie al fiecarui cetatean mdiferent de sex si nationalitate, si acorda sprijin material prin asistenta sociala persoanelor inapte de munca si lipstte de mijloacele de existenta.

Prin asigurarile sociale de stat se acorda urmatoareie pensii: pensia pentru munca depusa si limita de varsta; pensia de invaliditate; pensia anticipata; pensia anticipata partiala; pensia de urmas.

Pensia pentru munca depusa si limita de varsta

Acordarea acestei pensii necesita indeplinirea cumulativa a doua conditii: per-soana sa fi indeplinit varsta cand se considera ca nu mai exista capacitate normala de munca si sa aiba o anumita vechime in munca. Totusi, legea prevede anumite derogari de la normele generale, reducandu-se varsta si vechimea in munca in functie de: conditiile deosebite si speciale de munca, categoriile de personal, ma-ternitatea, particularitatile activitatii didactice universitare si de cercetare stiintifica, existenta handicapurilor fizice etc.

Pensia pentru munca depusa si limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumUlativ. la data pensionarii conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemu! public de pensii.

Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza treptat in pana in anul 2013, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 55 de ani pentru femei si de la 60 de ani pentru barbati.

Durata medie de viata in Romania este de 70,3 ani (68 de ani pentru barbati si de 75 de ani pentru femei). In Uniunea Europeana, durata medie de viata este mai mare cu 8 ani.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani, adica pana in anul 2013, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati.

Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la zece ani la 15 ani se va realiza pana in anul 2013.

Asiguratii care indeplinesc conditiile de pensionare pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare.

Varsteie de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.

Caseta 8.2.

Varstele de pensionare la unele profesii (meserii) sau locuri de munca

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca cu conditii speciale, cum sunt: unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran eel putin 50% din timpul normal de munca din luna respectiva; activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii; aviatia civila; activitatea artistica desfasurata de balerini, jongleri,

clovni, calareti de circ, dresori de animale salbatice, solisti vocali de opera si de opereta, instrumentisti la instrumente de suflat, cascadori, si care au realizat un stagiu de cotizare de eel putin 20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensia pentru munca prestata si limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani.

Asiguratii care au realizat in conditii speciale de munca un stagiu de cotizare de eel putin 25 de ani, cu exceptia celor de mai sus, beneficiaza de pensie pentru munca prestata si limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani.

Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in cercetarea, explorarea, exploatarea sau prelucrarea materiilor prime nucleare si care au realizat un stagiu de cotizare de eel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru munca depusa si limita de varsta indiferent de varsta.

Asiguratii care au realizat in conditii speciale de munca un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani beneficiaza de pensie pentru munca depusa si limita de varsta cu reducerea proportionala a varstelor standard de pensionare, in conditiile realizarii stagiilor totaie de cotizare necesare

Personalui navigant din aviatia civila care a realizat un stagiu de cotizare de eel putin 25 de ani si a realizat un numar minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, a Ministerului Sanatatii si a Ministerului Transporturilor, in urma consultarii Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, beneficiaza de pensia pentru munca depusa si limita de varsta cu reducerea varslelor standard de pensionare cu 15 ani.

Asiguratii care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite, cat si in conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de reducerea varstelor standard de pensionare corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, in felul urmator:

a) cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat eel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

b) cu zece ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat eel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

c) cu zece ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu.

Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru munca depusa si limita de varsta daca au realizat ca nevazator eel putin o treime din stagiul complet de cotizare.

Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare cu sase luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare, de deportare in strainatate dupa data de 23 august 1944 sau de prizoneriat asiguratii cu stagiul complet de cotizare, carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea in munca in conditiile prevazute de Decretul lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri.

Persoanele incadrate in munca dornice sa-si continue activitatea si dupa implinirea varstei de 65 de ani, barbatii, si 60 de ani, femeile, pot solicita, cu trei luni inainte de implinirea acestor varste, ca unitatea sa le mentina in munca o durata de maxim trei ani

Personalul didactic poate fi pensionat numai la data inchiderii anului scolar sau universitar.

Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic se poate face si in timpul anului scolar sau universitar, cu aprobarea inspectoratului scolar, respectiv a senatului universitar.

Personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu trei ani inainte de limitele de varsta prevazute de legislatia in vigoare, daca are o vechime in invatamant de eel putin 25 de ani, femeile, respectiv 30 de ani, barbatii.

Personalul didactic din invatamantul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlul stiintific de doctor, care dovedeste competenta profesionala deosebita, poate fi mentinut ca titular in functia didactica pana la trei ani peste varsta de pensionare, la cerere, cu avizul consiiiului profesoral al unitatii de invatamant si cu aprobarea anuala a inspectoratului scolar.

Profesorii si -Conferentiarii cu titlu stiintiflc de doctor pot ramane In activitate pana la varsta de 70 de ani.

La implinirea varstei de pensionare, profesorii si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor care dovedesc competenta profesionala deosebita pot fi mentinuti ca titulari in functia didactica, la cerere, cu acordul consiliului facultatii si cu aprobarea anuala a senatului universitar, pana la implinirea varstei de 70 de ani.

Pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se acorda persoanelor incadrate in munca si care, din cauza unor accidente produse in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu, ori datorita bolilor profesionale, a unor accidente in afara de munca sau a unor boli obisnuite, si-au pierdut total sau In mare masura capacitatea de munca.

Agentii economici sj institutiile sunt obligate sa asigure angajatilor conditiile ne-cesare pentru buna desfasurare a activitatii si sa ia masurile de protectie a muncii in vederea inlaturarii si prevenirii cauzelor care pot duce la diminuarea sau la pierderea capacitatii de munca a acestora.

Pensia se acorda persoanelor care au calitatea de asigurati si care si-au pierdut total sau eel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza: a) accidentelor de munca; b) bolilor profesionale si tuberculozei; c) bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau ca militar cu termen redus, pe durata legal stability, si care au fost concentrati, mobilizati sau in prizonierat.

Sunt indreptatiti la aceasta pensie si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau eel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale.

Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii lor la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociaie anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea in munca, pe timpul cat dureaza invaliditatea, stabilita in aceleasi conditii in care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.

Au dreptul la pensia de invaliditate si persoanele care, la data ivirii invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat, dar indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru obtinerea acestei pensii

Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.

Prin invaliditate se intelege pierderea totala sau eel putin jumatate din capacitatea de munca, in mod definitiv sau pe o durata indelungata.

In raport cu cerintele locului de munca si cu pierderea capacitatii de munca exista trei grade de invaliditate care dau dreptul la aceasta pensie, si anume:

a) invaliditate de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconducere sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire si supraveghere permanenta din partea altei persoane;

b) invaliditate de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

c) invaliditate de gradul III, caractenzata prin pierderea a eel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand presta aceeasi munca, insa cu un program redus, sau o alta munca mai usoara.

incadrarea persoanelor in unul dintre cele trei grade de invaliditate care dau dreptul la pensie se face tinandu-se seama de urmatoarele criterii de baza: natura, gravitatea, particularitatile si evolutia bolii, precum si influenta acestei asupra capacitatii de munca; posibilitatile de recuperare a capacitatii de munca in raport cu natura muncii prestate; elementele care pot duce la agravarea bolii, in cazul continuarii activitatii.

Acordarea pensiei necesita constatarea gradului de invaliditate. incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specialist in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor sociaie.

PROIECT: Asistenta sociala a copiilor strazii - analiza studiilor de caz PROIECT: Omul, ființa sociala - incotro ma indrept?

Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, conform tabelului 8.6.

Tabelul 8.6 Varsta asiguratului si stagiul de cotizare in momentul invaliditatii

Beneficiza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat eel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar.

Asiguratii cu handicap preexistent beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat eel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabelul de mai sus, in raport cu varsta avuta la data expertizarii.

Primesc pensie de invaliditate si persoanele care la data ivirii invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat, dar indeplinesc conditiile prevazute de lege.

Daca invaliditatea se iveste ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum si in situatia in care invaliditatea s-a produs in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensia de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

Cu prilejul stabilirii pensiei de invaliditate, asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana in momentul incadrarii intr-un grad de invaliditate.

in cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar. Stagiul potential astfel determinat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut sa il realizeze de la varsta ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei la care poate solicita o pensie pentru munca depusa si limita de varsta.

Pentru asiguratii care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat se acorda un stagiu potential ca diferenta intre stagiile necesare pentru aceste persoane si stagiile de cotizare realizate efectiv.

in cazul asiguratilor care si-au pierdut total sau eel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza accidentelor de munca, bolilor profesionale, tuberculozei sau bolilor si accidentelor care nu au legatura cu munca, stagiul potential care se ia in calcul la stabilirea pensiei de invaliditate II constituie stagiul complet de cotizare.

Pensionarii invalizi de gradul I au dreptul, in afara de pensie, la o indemnizatie pentru insotitor, intr-un cuantum fix, stabilit anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decat saiariul de baza minim brut pe tara. in timpul anului, cuantumul indemnizatiei pentru insotitor se reactualizeaza prin hotarare a guvernului.

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afecti-une, la intervale de 6 - 12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pen-sionare, la termenele stabilite de casele teritonale de pensii.

Dupa fiecare revizuire, medicul expert ai asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care stabileste. dupa caz: a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate; b) incadrarea in alt grad de invaliditate; c) incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala.

Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.

Decizia emisa dupa revizuirea medicala poate fi contestata potrivit procedurii obisnuite.

La implinirea varstei standard necesara obtinerii pensiei pentru munca depusa si limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Indemnizatia pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care opteaza.

Pensia de urmas

Aceasta pensie se acorda copiilor si sotuiui supravietuitor, daca la data dece-sului persoana respectiva era pensionar sau intrunea conditiile pentru obtmerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensia de urmas: a) pana la varsta de 16 ani; b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata conform legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani; c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit pana la implinirea varstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de eel putm 15 ani. Daca durata casatonei este mai mica de 15 ani, dar este de eel putm zece, ani. cuantumul pensiei de urmas cuvenite sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna. respectiv cu 6% pentru fiecare an de casatorie in minus

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de eel putm un an.

De asemenea, sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau a tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensia de urmas pe o perioada de sase luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai mufti copii in varsta de pana la sapte ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinini de catre ultimul copil a varstei de sapte am, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau cand acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmas se calculeaza in felul urmator:

a) pensia pentru munca depusa si limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, potrivit legii, la una dintre aceste categorii de pensie.

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului decedat in functie de numarul urmasilor indreptatiti, in felul urmator:

a) pentru un singur urmas - 50%

b) pentru doi urmasi   - 75%

c) pentru trei sau mai mufti urmasi- 100%

in cazul orfanilor de ambii parinti, cuantumul pensiei de urmas reprezinta insumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte. Daca se modifica numarul de urmasi, pensia se recalculeaza potrivit cotelor de mai sus.

Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru pensia cea mai avantajoasa.

Beneficiarii pensiei de urmas invalizi sunt expertizati, supusi revizuirii medicale periodice si au obligatia sa urmeze programele recuperatorii prevazute la pensia de invaliditate.

Pensia anticipata

Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin zece ani pot solicita pensia' anticipate cu eel mult cinci ani inaintea varstelor standard de pensionare.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cele ale pensiei pentru munca depusa si limita de varsta.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau In considerare penoadele asimilate prevazute de Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 140, dm 1 aprilie 2000, si anume: persoana a beneficiat sau beneficiaza de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora; a satisfacut stagiul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal slabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.

La implinirea varstelor-standard de pensionare prevazute de lege, pensia anticipata devine pensie pentru munca depusa si limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate In perioada de anticipare.

Pensia anticipata partiala

Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la zece ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu eel mult cinci ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele asimilate prevazute de lege, mentionate la pensia anticipata.

Cuantumul pensiei anticipate si limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare.

Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de reducerea varstei standard de pensionare cu eel mult cinci ani.

La implmirea varstelor standard de pensionare, pensia anticipata partiala devine pensie pentru munca depusa si limita de varsta prin eliminarea diminuarilor de mai sus si adaugarea eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

In tarile dezvoltate, o parte a saiariatilor opteaza pentru pensionarea cat mai devreme, chiar daca li se promite o pensie mai mare In cazul In care se vor pensiona mai tarziu. Pensionarea mai devreme face loc cadrelor tinere.

Caseta 8.3. Varsta la care se face pensionarea si nivelul pensiei in alte tari

in Austria, pensionarea se face la implinirea varstei de 65 de ani barbatii, cu o vechime minima de 30 de ani, iar pentru femei, la atingerea varstei de 60 de ani, cu o vechime In munca de 25 de ani. Persoanele pot cere pensionarea cu pana la cinci ani mai devreme (adica la 60 de ani. respectiv 55 de ani). De asemenea, exista posibilitatea pensionarii mai devreme a persoanelor care au o vechime in munca mai mare decat vechimea minima prevazuta de lege.

in Franta, pensionarea se face la 65 de ani, barbatii, si la 60 de ani, femeile, cu o vechime de 30 de ani si, respectiv, 25 de ani, cu posibilitatea pensionarii cu cativa ani mai devreme daca au o vechime mai mare in munca.

in Germania, pensionarea pentru limita de varsta se face la 65 de ani barbatii, si la 60 de ani, femeile. Femeile care au o vechime in munca indelungata se pot pensiona la 63 de ani. Pentru fiecare an lucrat in plus se acorda un spor de pensie de 1,5%.

in Ungaria, barbatii se pensioneaza la 60 de ani, iar femeile la 55 de ani, cu vechime de 30 de ani, respectiv 25 de ani.

in Danemarca, pensionarea pentru limita de varsta are lor la 67 de ani, barbatii, si la 65 de ani, femeile.

in Finlanda, varsta de pensionare este de 65 de ani atat pentru barbati, cat si pentru femei. Pensionarea se poate face cu pana la cinci ani mai devreme, dar cu reducerea pensiei.

in Norvegia, varsta de pensionare este de 67 de ani. Cei care muncesc peste varsta de 67 de ani primesc pensia si o parte din salariu.

in Suedia, varsta de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si de 60 de ani pentru femei.

in Marea Britanie, varsta de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si de 60 pentru femei.

in Statele Unite ale Amehcii, varsta de pensionare este de 65 de ani, cu posibilitatea pensionarii cu trei ani mai devreme.

Cu privire la cuantumul pensiei

Albania. Cuantumul pensiei este de 70% din salariul mediu pe ultimele 12 luni.

Bulgaria. Nivelul pensiei este de 80 - 85% din salariul mediu pe trei ani consecutivi din ultimii zece ani de activitate.

Cehia si Slovacia. Pensia reprezinta 60%, pentru grupa I de munca, 55%, pentru grupa a ll-a, si 50, pentru grupa a lll-a de munca, din salariul mediu pe cinci ani consecutivi din ultimii zece ani de munca. Pentru fiecare an vechime in munca In plus, se acorda pe cele trei grupe de munca un spor de 2%, 1,5%, respectiv 1%.

Ungaria. Pensia reprezinta: 33% pentru zece ani vechime in munca; 53% pentru 20% de ani In munca; 68% pentru 30% de ani vechime In munca: 71% pentru 35 de ani vechime in munca: 74% pentru 40 de ani vechime In munca; 75% pentru minimum 42 de ani vechime In munca.

Federatia Rusa. Pensia reprezinta intre 50% si 100% din salariul lunar pe ultimele 12 luni de activitate sau din cinci ani consecutivi din ultimii zece ani de activitate. La aceasta pensie se acorda sporuri de 5 - 15% pentru conditiiie de munca si persoanele aflate In intretinere.

Cuba. Pensia reprezinta 50% din salariul mediu pe ultimii cinci ani de activitate, la care se adauga 1% pentru fiecare an lucrat In plus peste 25 de ani (1,5% pentru munci grele sau periculoase).

Italia. Pensia reprezinta 2% pentru fiecare an de vechime, din salariul mediu pe trei ani consecutivi din ultimii zece ani. Cota maxima este de 80%.

Belgia. Pensia este de 60%, pentru beneficiarii singuri, si de 75%, pentru familistii cu retributia medie Vechimea Integrala este de 45 de ani pentru barbati si de 40 de ani pentrufemei.

Franta. Pensia reprezinta 25% din salariul mediu pe ultimii zece ani; 40% daca pensia se solicita la 60 de ani cu 30 de ani vechime. La pensia astfel stabilita, se adauga 50% pentru persoanele aflate in intretinere (sotia in varsta de peste 65 de ani sau la 60 de ani daca este inapta de munca, iar in cazul in care a crescut trei copii se mai adauga un supiiment de 10%).

Turcia. Nivelul pensiei este de 70% din salariul mediu pe trei ani din ultimii cinci, puls o majorare de 1% pentru fiacre an care depaseste vechimea de 25 de ani.

In unele tari, salariatii nu sunt obligati sa se pensioneze, ceea ce inseamna ca pot lucra cat traiesc. in alte tari, pensionarea este obligatorie de la varsta de 70 de ani.

Majoritatea tarilor accepta cumularea (partiala sau integrala) a salariului cu pensia.

Calculul, reactualizarea, stabilirea, plata, suspendarea si incetarea platii pensiilor

Cuantumul pensiei la data inscrierii la pensie a asiguratului se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie din luna iesirii la pensie.

Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna.

Numarul de puncte realizat In fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuate de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

Punctajul mediu realizat de asigurat in perioada de cotizare se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctelor anuale de pensie realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzatori stagiului de cotizare.

Pentru penoadele in care Institutul National de Statistics a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie punctajul mediu anual al asiguratului se determina ca raport intre media lunara din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale, si salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul National de Statistica.

in cazul lunilor pentru care Institutul National de Statistics nu a comunicat inca salariul mediu brut lunar pe economie se utilizeaza (pentru intreaga luna) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utiiizeaza:

a) cuantumul pensiei de invaiiditate sau al altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioadele respective;

b) 25% din salariul brut lunar pe economie din perioadele respective in care a urmat cursurile de zi ale invatamantului superior, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora, a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus. pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat, elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca in timpul efectuarii practicii profesionale.

Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor in drept sa obtina o pensie de invaiiditate, punctajul anual al asiguratului este urmatorul:

a)   0,75 de puncte pentru gradul I de invaiiditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;

b)   0,60 de puncte pentru gradul II de invaiiditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;

c) 0.40 puncte pentru gradul III de invaiiditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

Stagiul de cotizare realizat si stagiul potential acordat pentru perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaiiditate de gradul III se iau in considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensii.

Asiguratii care, dupa indeplinirea conditiilor de pensionare pentru munca depu-sa si iimita de varsta, contribuie o anumita perioada la sistemul public de pensii beneficiaza de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare luna, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.

Pentru persoanele asigurate in alte sisteme de asigurari sociale, integrate in sistemul asigurarilor sociale de stat, la determinarea punctajului se ia in calcul, dupa caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat in contractul de asigurare la care s-a achitat contribute de asiguran sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi inregistrate in contractul de munca.

La determinarea punctajului anual pentru fiecare an util realizat in cadrul fosteior unitati agricole cooperatiste, precum si pentru fiecare an de contribute realizat de taranii cu gospodane individuala din zonele necooperativizate, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 80/1992, se utilizeaza salariul minim pe economie brut sau net, dupa caz, din perioadele respective.

Pentru perioadele de contribute realizate potrivit Legii nr. 80/1992 si pana la 1 aprilie 2001, la determinarea punctajului anual se ia in calcul venitul asigurat la care s-a platit contributia de asigurari sociale.

in cazul perioadelor asimilate, care au constituit vechime in munca utila ia pensie pana in anul 2001, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa caz, salariul minim brut sau net pe economie, respectiv salariul cle baza minim brut pe tara din perioadele respective.

La determinarea punctajelor anuale se utilizeaza salariiie brute sau, nete, dupa caz, potrivit modului de inregistrare a acestora in cametul de munca, in felul urmator; a) salariiie brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariiie nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991; c) salariiie brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Asiguratii care au contribuit ia fondul pentru pensia suplimentara cu 2%, 3%, respectiv 5%) beneficiaza de o crestere a punctajului, prin aplicarea unor procente la punctajele anuale realizate in aceste perioade care variaza de la 13% pana la 22%.

Asiguratii care au contribuit cu 4% la fondul pentru pensia suplimentara beneficiaza de o crestere a punctajului cu 26 - 28%

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale comunica asi-guratilor, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioadele de cotizare.

Valoarea unui punct de pensie nu poate fi mai mica de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat,

incepand cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand cu 1 ianuane 2009. Daca anterior anului 2001, o persoana a fost asigurata simultan la doua sau mai multe sisteme de asigurari sociale care au fost integrate in sistemul asigu-rarilor sociale de stat, la stabilirea punctajului perioadele respective se iau in calcul o singura data.

Pentru perioadele anterioare lunii aprilie a anului 2001, In care o persoana a fost asigurata simultan la sistemul de asigurari sociale si pensii pentru agricultori si la sistemul asigurarilor sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumuleaza veniturilor asigurate din perioadele respective,

Reactualizarea pensiilor aflate In plata se poate face dupa aprobarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat, din fiecare an, In functie de valoarea stabilita a punctului de pensie.

Stabilirea si acordarea pensiei se fac pe baza cererii persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta, cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului acesteia.

Cererea de pensionare, impreuna cu actele doveditoare, se depune la casa tentoriala de pensii In raza careia se afla domiciliul asiguratului.

Pensia pentru munca depusa si limita de varsta se cuvine de la data Indeplinirii conditiilor legale de pensionare si se acorda de la data incetarii calitatii de salariat, daca cererea a fost depusa In termen de 30 de zile de la aceasta data, sau de la data depunerii cererii, In cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate In momentul so-licitarii, precum In cazul depunerii cererii de pensionare peste termenul de 30 de zile. Pensia de invaliditate se acorda incepand cu: a) data incetarii platii indem-nizatiei pentru incapacitate temporara de munca, daca cererea a fost depusa In termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de Incadrare Intr-un grad de invaliditate; b) data emiterii deciziei medicale de Incadrare Intr-un grad de invaliditate, In cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate la data expertizarii, daca cererea a fost depusa In termen de 60 de zile; c) data depunerii cererii, In cazul In care s-a depasit termenul de 60 de zile.

Daca sustinatorul decedat era pensionar sau intrunea conditiile pentru pensionare, pensia de urmas se acorda la cerere, In felul urmator: a) incepand cu luna urmatoare decesului, In cazul In care sustinatorul decedat era pensionar, daca cererea a fost depusa In termen de 90 de zile de la data decesului; b) de la data decesului sustinatorului, In cazul In care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca cererea a fost depusa In termen de 90 de zile de la aceasta data; c) de la data depunerii cererii, In cazul depasirii termenelor de mai sus.

in situatia In care urmasul indeplineste conditiile pentru primirea pensiei ulterior datei decesului sustinatorului asigurat, pensia de urmas se acorda de la data Indeplinirii conditiilor. Daca s-a depasit termenul de 90 de zile, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data Indeplinirii conditiilor. Daca s-a depasit termenul de 90 de zile, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data depunerii cererii.

Plata pensiei se face lunar, personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala, tutorelui sau curatorului, reprezentantului legal, daca pensionarul este impiedicat sa primeasca personal pensia sau se depune la C.E.C pe numele pensionarului daca acesta a solicitat In scris depunerea pensiei la aceasta institutie sau atunci cand din diferite motive, pensia n-a putut fi inmanata titularului.

Reluarea in plata a pensiilor suspendate se face la cerere, incepand cu luna urmatoare celei In care a incetat cauza suspendarii.

incetarea platii pensiei consta In oprirea, incheierea perioadei de timp in care s-a platit pensia, sistarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei In care beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru primirea pensiei.

Cumularea pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala. indiferent de nivelul veniturilor respective se admite In cazurile prevazute de leege.

Beneficiarii pensiei pentru munca depusa si limita de varsta pot solicits recalcularea pensiei dupa fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni.

2. Trimiterile la tratament balneoclimateric si la odihna

Acestea constituie o alta forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat; ele au un rol important In prevenirea Imbolnavirilor, In refacerea si intarirea sanatatii pensionarilor, a salariatilor si a membrilor lor de familie.

Pe baza prescriptiilor medicale, salariatii si pensionarii sunt trimisi la odihna si la tratament balneoclimateric. Se acorda prioritate salariatilor care lucreaza In conditii deosebite sau speciaie, sunt suferinzi de boli cronice sau profesionale, invalizilor, precum si celor cu familie numeroasa si care au o comportare demna si civilizata In societate. De asemenea, se trimit cu prioritate la odihna si tratament familiile salariatilor care au copii carora li se acorda si gratuitati.

Familiile cu trei sau mai multi copii beneficiaza de trimiterea gratuita In statiunile balneoclimaterice a unuia sau mai multor copii, se bucura de prioritate la trimiterea copiilor In taberele de vara si In coloniile de copii.

Tabelul 8.7. Evolutia numarului de cetateni romani care au beneficiat de tratament balnear si de odihna In statiunile balneoclimaterice, in perioada 2000 - 2005

- In mii persoane-

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei.

Costul transportului, mesei, cazarii si tratamentului balneoclimateric se suporta pentru salariati, pensionari si membrii lor de familie - carora li se acorda biletele respective - din bugetui asigurarilor sociale de stat, In proportie de 70% (In medie) si dife-rentiat In functie de nivelul pensiei sau al salariului, In functie de statiune si de sezon.

Persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata la 6 martie 1945, deportate In strainatate ori facute prizoniere, beneficiaza gratuit de bilete de tratament In statiunile balneoclimaterice o data pe an, la recomandarea medicului de specialitate. Cheltuielile se suporta din bugetui asigurarilor de stat, iar biletele se distribuie prin casele teritoriale de pensii.

3. indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale

Indemnizatiile si ajutoarele constituie o alta forma de ocrotire a cetatenilor. Prin asigurarile sociale de stat se acorda urmatoarele indemnizatii si ajutoare: indem-nizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; indemnizatii In caz de incapacitate temporara de munca; indemnizatii in caz de mater-nitate; mdemnizatia de nastere; indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pan| la doi ani; indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav; ajutorul in caz de deces.

Indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilorsi recuperarea

capacitatii de munca

Aceste indemnizatii urmaresc sa asigure existenta salariatilor, sa contribuie ia refacerea si la intarirea sanatatii acestora si sa inlesneasca luarea de masuri la locul de munca pentru preintampinarea imbolnavirilor si accidentelor. Indemnizatiile se acorda salariatiior cu contracte de munca pe durata nedeterminata si determinata.

Acordarea acestor indemizatii necesita existenta unui stagiu de cotizare de cel putin 6 luni, realizat in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul de concediu medical.

in vederea prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii beneficiaza prin asigurarile sociale de:

a) indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca;

b) indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

c) indemnizatie pentru carantina;

d) ajutoare pentru procurarea de proteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate de asigurarile sociale de sanatate;

e) tratament balnear care nu este suportat de la asigurarile sociale de sanatate;

f) reabilitare profesionala.

Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de munca. nu mai pot lucra In conditiile de la locul de munca anterior producerii riscului, pot fi trecuti temporar in alta munca. in aceste cazun, indemnizatia se acorda daca la noul loc de munca asiguratul realizeaza un venit salarial brut inferior mediei veni-turilor lunare din ultimele sase luni, care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale pe lunile respective.

Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patnme din durata normala de munca se acorda asiguratilor care au contract individual de munca si care, din motive de sanatate, nu mai pot reaiiza durata normala de munca.

indemnizatiile pentru trecerea temporara in alta munca si pentru reducerea timpului de munca se acorda ia propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru eel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.

Cuantumul lunar al fiecareia dintre aceste doua indemnizatii este egal cu diferenta dintre media veniturilor lunare din ultimele sase luni (pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale) si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara sa depaseasca 25% din baza de calcul.

Indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase (epidemii) ivite la locul de munca sau la domiciliul lor. Indemnizatia se acorda pe durata stabilita prin certificatul eliberat de inspectoratul de sanatate publica.

Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul determinata ca medie a veniturilor pe sase luni (pentru care s-a platit contributia individuala de asigurari sociale).

Carantina este o masura de ocrotire a sanatatii populatiei, iar prin instituirea ei se urmareste prevenirea extinderii epidemiilor.

Cele trei categorii de indemnizatii de mai sus se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Asiguratii si pensionarii beneficiaza de indemnizatii si ajutoare de la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru procurarea de proteze, orteze si alte produse ortopedice, care nu se suporta de la asigurarile sociale de sanatate.

Asiguratii care se afla in incapacitate temporara de munca o perioada mai mare de 90 de zile, precum si pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear si de reabilitare profesionala, potrivit prevederilor programului individual de recuperare

Pentru asiguratii aflati in incapacitatea de munca o perioada mai mare de 90 de zile si pentru pensionarii de invaliditate, medicul expert al asigurarilor sociale intocmeste programul individual de recuperare, in functie de natura, stadiul si pronosticul bolii, structurat pe etape.

Programul individual de recuperare este obligatoriu, se stabileste si se reali-zeaza de catre organele competente.

Dreptul la prestatii de asigurari sociale se suspenda daca asiguratii nu urmeaza sau nu respecta programul individual de recuperare.

Dupa fiecare etapa prevazuta in programul individual de recuperare, asiguratii sunt supusi reexaminarii medicate, in functie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurarilor sociale, dupa caz, actualizeaza programul individual de recuperare, recomanda reluarea activitatii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.

Asiguratii care isi redobandesc capacitatea de munca total sau partial se pot reincadra in munca potrivit recomandarilor medicului expert al asigurarilor sociale cu sprijinul caselor teritoriale de pensii si al agentiilor pentru ocupare si promovare profesionala judetene si a municipiului Bucuresti.

Programul individual de recuperare poate cuprinde si tratament balnear care nu se suporta de la asigurarile sociale de stat, in functie de tipul bolii.

Durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile si se stabileste de medicul expert al asigurarilor sociale in functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului.

Pentru asiguratii care se afla in incapacitate temporara de munca pe o perioada mai mare de 90 de zile si pentru pensionarii de invaliditate, contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suporta integral din bugetul asigurarilor de stat.

Beneficiaza de tratament balnear si alte categorii de asigurati, in limitele fondului pentru tratament balnear, cu suportarea de catre beneficiar a unei parti din costul biletului de tratament balnear.

Indemnizatia in caz de incapacitate temporara de munca

Aceasta indemnizatie constituie o forma de protectie sociala concretizata in suma de bani ce se acorda prin asigurarile sociale de stat pe toata perioada in care salariatii permanenti, temporari sau sezonieri, aflati in perioada de proba, isi pierd temporar capacitatea de munca, din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de munca, a unui accident in afara de munca sau a unei boli obisnuite, precum si pe toata durata convalescentei pana la insanatosire sau pensionare.

Conditiile de acordare sunt: sa fi realizat eel putin 6 luni de plata a contributiei de asigurari sociale in ultimele 12 luni anterioare prime! zile de concediu medical inscrisa in certificatul de concediu medical. Indemnizatia se acorda fara conditii de

stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei si bolilor infecto-contagioase din grupa A.

Asiguratii beneficiaza de concediu medical si de indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca daca dovedesc incapacitatea temporara de munca printr-un certificat medical eliberat de catre medicii asigurarilor sociale de stat.

Beneficiaza de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, in ace-leasi conditii ca si ceilalti asigurati, pensionarii care realizeaza venituri dintr-o activitate profesionala pentru care se calculeaza si se plateste contributia de asigurari sociale.

Cuantumul indemnizatiei in caz de incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul determinata ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia pentru asigurarile sociale.

Cuantumul indemnizatiei in caz de incapacitate temporara de munca cauzata de tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip si boala infectocontagioasa este de 100% din baza de calcui determinata ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni de cotizare.

Indemnizatia in caz de incapacitate temporara de munca se suporta astfel: a)de catre angajator, in functie de numarul de angajati avuti la data ivirii incapacitatii de munca, in felul urmator:

pana la 20 de angajati, din a 4-a zi pana in a 10-a zi de incapacitate temporara de munca;

intre 21-100 de angajati, din prima zi pana In a 12-a zi de incapacitate temporara de munca;

peste 100 de angajati, din prima zi pana in a 17-a zi de incapacitate lemporara de munca.

b)de la bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu:

prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatie de somaj, de integrare profesionala sau alocatie de sprijin (someri), persoanele care au calitatea de asigurat si realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu eel putin 5 salarii medii brute pe economie, alti asigurati;

din ziua urmatoare celei suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca sau pensionarii.

Indemnizatia in caz de incapacitate temporara de munca se acorda pe o durata de timp de eel mult 180 de zile in interval de un an, socotit din prima zi de imbolnavire.

incepand cu a 90-a zi, concediul medical se poate prelungi pana la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

in cazul unor boli speciale, durata de acordare a indemnizatiei pentru pierderea temporara a capacitatii de munca este mai mare si se diferentiaza in felul urmator;

a) un an, in intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoza pulmonara si unele boli cardiovasculare stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale cu Acordul Ministerului Sanatatii si a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale;

b) un an, cu drept de prelungire pana la un an si jumatate de catre medicul expert al asigurarilor sociale, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala si urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenaie, precum si pentru SIDA si cancer de orice tip, in functie de stadiul bolii;

c)   un an si jumatate, in intervalul ultimilor ani, pentru tuberculoza pulmonara operata si osteoarticulara;

d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pana la maximum un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Durata de acordare a indemnizatiei in caz de incapacitate temporara de munca pentru asiguratii cu contract individual de munca pe durata determinata este de eel mult 90 de zile in cursul unui an calendaristic. Daca incapacitatea temporara de munca a acestor asigurati este cauzata de un accident de munca, boala profesionala, urgente medico-chirurgicale, tuberculoza sau boala infectocontagioasa, indemnizatia corespun-zatoare se acorda pe toata durata incapacitatii temporare de munca.

Daca bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizatiei in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca, medicul curant propune pensionarea de invaliditate.

in situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, in scopul evitarii pensionarn de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate.

Medicul expert al asigurarilor sociale poate decide prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, trecerea temporara in alta munca, reducerea programului de lucru, reluarea activitatii in aceiasi profesie sau intr-o alta profesie ori pensionarea de invaliditate.

Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru eel mult 90 de zile, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.

Daca s-a emis avizul de pensionare de catre medicul expert al asigurarilor sociale, plata indemnizatiei in caz de incapacitate temporara de munca se acorda pana la sfarsitul lunii urmatoare celei in care s-a dat avizul, fara a depasi durata maxima de acordare a concediului medical.

in cazul in care incapacitatea temporara de munca survine in timpul concediului de odihna sau a concediului fara plata, asiguratii beneficiaza de aceasta indemnizatie, potrivit normelor legale; in asemenea situatii concediile se intrerup, lar zilele neefectuate se reprogrameaza

Indemnizatia in caz de maternitate

in tara noastra, femeile au drepturi egale cu barbatii si se bucura de ocrotire deosebita.

Femeile insarcinate beneficiaza de asistenta medicala, de medicamente si de internare in maternitati sau case de nasteri in mod gratuit.

Femeile gravide si cele care alapteaza nu pot fi folosite in locuri de munca unde sunt conditii vatamatoare, grele sau periculoase; ele sunt trecute in locuri de munca mai usoare, fara ca prin aceasta sa li se reduca salariul. incepand cu luna a sasea de sarcina, femeile respective si cele care alapteaza nu se repartizeaza in munca de noapte.

Viitoarele mame incadrate in munca au dreptul - indiferent de vechimea in munca: la un concediu de maternitate de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile reprezinta concediul prenatal si 63 de zile concediul postnatal, cu posibilitatea compensarii intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoa-

nei beneficiare. Daca pruncul se naste mort sau moare in penoada concediului de lehuzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.

Unitatile sunt obligate sa acorde salariatelor in cursul programului de lucru pauze de o jumatate de ore pentru alimentarea si ingrijirea copilului, la intervale de eel mult trei ore. La ceste pauze se adauga si timpul necesar deplasarii dus si intors de la locul unde se afla copilul. Timpul acordat pentru deplasare, inclusiv pauzele, nu poare depasi doua ore zilnic. Pauzele se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de noua luni, putandu-se prelungi pana la 12 luni in cazul copiilor prematuri sau distrofici. La cererea mamei, pauzele pentru alimentarea si ingrijirea copilului pot fi inlocuite cu reducerea programului zilnic de lucru cu doua ore. Pauzele respective se include in timpul de munca si nu au consecinte asupra remunerarii sal altor drepturi materiale. Durata concediului de maternitate constituie vechimea in munca.

in afara de concediu de maternitate, asiguratele - indiferent de durata contractual de munca beneficiaza de o indemnizatie care se acorda integral din fondurile asigurarilor sociale de stat, in caz de sarcina si lehuzie. Saianatele si membrele cooperatiei mestesugaresti beneficiaza in aceste cazuri de asistenta medicala, de medicamente si de intemare in maternitati sau in case de nasteri, in mod gratuit.

Potrivit prevederilor Codului muncii si legislatiei asigurarilor sociale de stat, feme-He gravide incadrate in munca au dreptul la o indemnizatie in caz de maternitate.

Cuantumul indemnizatiei in caz de maternitate este de 85% din baza de calcul determinate ca medie a veniturilor lunare din ultimele sase luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale.

De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au incetat plata contribute de asigurari sociale, dar care nasc in termen de noua luni de la data pierderii calitatii de asigurat.

Femeile cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sar-cina, incepand cu luna a sasea de sarcina.

Daca intervine o intrerupere de sarcina sau cand, din cauza unei sarcini complicate, femeile incadrate in munca devin inapte de munca, ele beneficiaza, in afara concediului de maternitate, si de indemnizatie in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca.

Contractele de munca ale salariatelor care se afla in concediu de maternitate nu pot fi desfacute din initiativa celui care angajeaza.

Un ajutor fn caz de maternitate se acorda (insa din bugetul de stat) si studen-telor pentru fiecare nastere, in suma fixa, pentru sarcina si lehuzie, si o suma absolut separata pentru procurarea rufariei fiecarui copil nou-nascut.

Ajutorul se acorda studentelor ai caror soti sunt studenti sau efectueaza stagiul militar ori studentilor ale caror sotii nu realizeaza venituri.

Indemnizatia de nastere

Indemnizatia de nastere este o forma de incurajare de catre stat a natalitatii.

Aceasta indemnizatie se acorda mamelor, indiferent daca sunt sau nu asigurate, numai la nasterea celui de-al doilea copil si pentru fiecare copil nascut ulterior, viu sau mort.

Cuantumul indemnizatiei este stabilit intr-o suma fixa in lei, pentru fiecare dintre acesti copii.

Stabilirea si plata indemnizatiei de nastere se fac prin dispozitia primarului localitatii in a carei raza teritoriala domiciliaza mama indreptatita. Plata indemnrzatiei se face pe baza actelor de nastere ale copiilor, din bugetele locale, dm sumele defalcate cu aceasta destinatie din bugetul de stat.

Aceasta indemnizatie unica se acorda indiferent de natura si de nivelul veniturilor parintilor si independent de toate celelalte forme de protectie a familiilor cu copii.

indemmzatia pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani

Indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului constituie o alta forma de sprijin banesc ce se acorda mamelor salanate care au copii in varsta de pana la doi ani. Indemnizatia se acorda, la cerere, in continuarea indemnizatiei in caz de maternitate sau oricand pentru ingrijirea copilului, pana cand acesta implineste varsta de doi am.

Beneficiaza de aceasta indemnizatie si mamele care infiaza sau adopta copii, au fost numite tutore, au copii incredintati spre crestere si educare sau pnmiti in plasament familial, pana la implimrea de catre copii a varstei de doi am.

De concediul si de indemmzatia pentru cresterea copilului pana la varsta de doi ani poate beneficia, optional, oricare dintre parlntii copilului.

Pentru a beneficia de concediu si indemnizatia necesara cresterii copilului, asiguratii trebuie sa realizeze un anumit stagiu de cotizare.

In cazul copilului handicapat, indemnizatia se acorda, la cerere, pana la varsta de trei ani pe baza certificatului de persoana cu handicap.

Durata concediului pentru ingrijirea copilului de pana la doi ani constituie vechime in munca.

Mamele care au copii in varsta de pana la sapte ani, pe care ii ingrijesc, pot lucra cu jumatate de norma, daca nu beneficiaza de crese sau camine; timpul cat au fost incadrate in aceste conditii se constituie, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga.

Indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav

in afara de indemnizatia in caz de maternitate se acorda mamelor si un concediu platit pentru ingrijirea copilului bolnav, in varsta de pana la sapte am. iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implimrea varstei de 18 ani.

Durata de acordare a indemnizatiei este de 14 zile calendaristice intr-un an, cu exceptia situatiilor in care copilul contracteaza boli contagioase, este imobilizat in aparat gipsat sau este supus unor interventii chirurgicale; in ultimele cazuri. durata concediului medical se stabileste de catre medicul de familie.

Ajutorul in caz de deces

Acest ajutor se acorda prin sistemul public national de asigurari sociale in cazul decesului asiguratului, al pensionarului si a membrilor de familie. Ajutorul de deces se acorda unei singure persoane care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor copilul, parintele, tutorelui, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acestora care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionale de deces.

Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor in caz de deces si la decesul unui membru de familie care se afla in intretinerea sa si care nu are un drept propriu de asigurari sociale.

Sunt membri de familie: sotul (sotia), copii proprii, copiii adoptati, copiii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani; parintii si bunicii oncaruia dintre soti.

Cuantumul ajutorului in caz de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat si facut public de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Ajutorul in caz de deces care se cuvine pentru un membru de familie reprezinta jumatate din cuantumul ajutorului pentru asigurat sau pensionar.

Ajutorul in caz de deces se acorda, la cerere dupa caz.

Calculul si plata indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale

Calculul si plata indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale se efectueaza lunar de catre: angajator, institute care administreaza bugetui fondului pentru plata indemnizatiei de somaj sau de casa teritonala de pensii.

Durata concediilor medicale pentru tuberculoza, sarcina, lehuzie si ingrijirea copilului bolnav nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical care se acorda unui asigurat pentru celelalte afectiuni.

Concediile medicale acordate cu intrerupere intre ele se iau in considerare separat, durata lor necumulandu-se.

Pensionarii si membrii lor de familie beneficiaza de asistenta medicala, de medicamente, au dreptul la proteze chirurgicale, oculare, auditive si dentare, la aparate ortopedice, la centuri abdominale, gratuit sau cu plata partiala, la tratamentul balneoclimateric etc., care se acorda prin casele teritonale ale pensiei.

Suspendarea si incetarea platii indemnizatiilor si ajutoarelor de aasigurari sociale

Plata indemnizatiilor de asigurari sociale se suspenda pe perioada in care beneficiarul indemnizatiei este decazut din drepturile parintesti, respectiv din dreptul de a fi tutore sau copilul este abandonat ori mternat intr-o institute de ocrotire.

Reluarea in plata a indemnizatiei de asigurari sociale suspendate se face la cerere, incepand cu ziua urmatoare a celei in care a incetat cauza suspendarii.

Plata indemnizatiilor de asigurari sociale inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemni-zatiilor;

c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de asigurari sociale;

d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale. daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

Caseta

Vechimea in munca (stagiul de cotizare)

Vechimea in munca cuprinde timpul in care o persoana a fost incadrata si a activat pe baza unui contract de munca, indiferent de felul contractului si de modul de retribuire a muncii, la agentii economici, institutiile publice, unitatile si organizatiile cooperatiste, obstesti, de masa, la persoanele juridice si fizice din sectorul particular, precum si alte perioade prevazute de lege in care s-au platit contributiile pentru asigurarile sociale.

Se considera vechime in munca (se asimileaza vechimii in munca, potrivit legislate! pensiilor) perioadele in care solicitantul pensiei s-a aflat in una dintre urmatoarele situatii: a fost detinut in lagare si inchisori pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica (fiecare an de detentie se considera ca un an si sase luni de vechime in munca); a desfasurat o activitate revolutionara antifascista, recunoscuta de catre organele in drept ca vechime in munca; a fost indepartat din serviciu pentru activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica (fiecare an de detentie se considera un an si sase luni de vechime in munca); a desfasurat o activitate revolutionara antifascista, recunoscuta de catre organele in drept ca vechime in munca; a fost indepartat din serviciu pentru activitatea politica revolutionara, antifascista sau democratica inainte de 23 august 1944 ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau nationale in perioada ianuarle 1938, decembrie 1945.

Prevederile de mai sus, care se refereau in principal la membrii Partidului Comunist Roman, au fost completate cu dispozitiile Decretului-lege nr. 118/1990, care au legiferat unele masuri reparatorii in favoarea victimelor regimului comunist, considerand anumite perioade ca vechime in munca.

Astfel, constituie vechime in munca si se ia in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi care se acorda in functie de vechimea in munca timpul cat o persoana, dupa data de 6 martie 1945, a executat pe motive politice o pedeapsa privativa de iibertate in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive sau a fost lipsita de libertate in baza unui mandat de arestare preventiva pentru infractiuni politice; a fost privata de libertate in locurile de detinere in baza unor masuri administrative sau pentru cercetari de catre organele de represiune comunista; a fost internata in spitale de psihiatrie; a avut stabilit domiciliu obligatoriu; a fost stramutata intr-o alta localitate.

Vechime in munca este si timpul cat o persoana a fost deportata in strainatate dupa 23 august 1944, a fost dusa in prizonierat de catre partea sovietica dupa 23 august 1944 ori a fost retinuta in captivitate dupa incheierea armistitiului.

Fiecare an de detentie sau de internare in situatiile de mai sus se considera un an si sase luni de vechime in munca.

Este considerata vechime in munca si perioada in care o persoana aflata in una dintre situatiile de mai sus nu s-a putut incadra in munca din cauza unei invaliditati de gradul I si II survenite in timpul in care s-a aflat in aceea situatie sau ulterior, daca dovedeste ca aceasta s-a produs din cauza ori in legatura cu persecute la care a fost supusa.

Situatiile mai sus mentionate se stabilesc de catre comisiile care functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Persoanele interesate trebuie sa dovedeasca situatiile respective cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar in cazul cand acest lucru nu este posibil, prin orice mijtoc de proba prevazut de lege.

Este considerat vechime in munca timpul cat un cetatean roman a fost privat de libertate in baza unei hotarari penale straine care nu a fost recunoscuta de instantele judecatoresti romane, daca timpul anterior condamnarii se considera, potrivit legii romane, vechime in munca; timpul in care a participat la munca de reconstructie a tarii dupa eel de-al doilea razboi mondial (potrivit Conventiei de armistitiu), a lucrat ca brigadier voluntar pe santierele nationale, precum si timpul in care a lucrat ca personal pe teritoriul Romaniei, fiind cetatean strain, sau a lucrat pe baza de contract in strainatate, daca la data cererii de pensie este cetatean roman. Se mai considera vechime in munca pentru determinarea pensiei si timpul pentru care se face dovada, cu acte, ca personalul a cotizat la fostele case de asigurari sociale, indiferent in ce calitate, ori la casele de pensii preluate de stat, pe baza Legii nr. 10/1949, pentru organizarea asigurarilor sociale de stat.

Vechimea in munca cuprinde si timpul in care persoana respectiva a servit ca militar in cadrul Ministerului Apararii Nationale si in Ministerul de Interne.

Timpul participarii la razboi, precum si perioadele de prizonierat, de spitalizare si de concedii medicale, ca urmare a ranilor suferite in razboi, se considera vechime in munca sau in serviciu la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de razboi pe care au luptat persoanele respective. Vechime in munca este si timpul cat persoana a iucrat ca practicant judecatoresc, ca asistent de farmacie (dupa efectuarea stagiului obligatoriu de practica) sau ca practicant in atelierele scolilor profesionale de gradul II sau ale iiceelor industriale (dupa absolvirea acestora), timpul cat a lucrat in calitate de caraus in porturi, timpul cat un pensionar a functionat in calitate de profesor, conferentiar sau consultant stiintific.

Tot vechime in munca se considera si timpul cat o persoana far! capacitate vizuala a lucrat in atelierele de productie in cadrul fostelor asezaminte de binefacere.

La determinarea vechimii in munca se au in vedere si conditiile de la locul de munca. Astfel, pentru persoanele care au lucrat 20 de ani in grupa I sau 25 de ani in grupa a ll-a de munca. fiecare an efectiv lucrat in conditii foarte grele, foarte vatamatoare sau foarte periculoase (grupa I de munca) se consider! pentru pensionare un an si sase luni, iar fiecare an efectiv lucrat In conditii grele, vatamatoare sau periculoase (grupa a ll-a de munca) se considera vechime in munca la pensionare un an si trei luni.

Timpul lucrat in grupa a lll-a de munca, in care exista conditii normale de munca. se considera vechime in munc! an pe an.

Pentru personalul navigant profesionist din aeronautica civila, vechimea in munca in vederea pensionarii se determina In raport cu numarul orelor de zbor efectuate. cu tunctia indeplinita si cu tipul de aeronava pe care a lucrat.

Perioadele In care un pensionar cumuleaza pensia cu salariul In conditiile admise de actele normative sunt luate in calcul ca vechime In munca la recalcularea pensiei.

Pentru lucratorii care presteaza o activitate cu mai putin de o norma intreaga, timpul lucrat se la In considerare proportional cu norma intreaga.

Timpul cat lucreaza femeile care, conform legii, au fost Incadrate in functii cu jumatate de norma, pentru a creste copii in varsta de pana la sapte ani, se socoteste la vechimea In munca ca timp integral.

Constituie vechime in munca si se include In calculul vechimii perioada care reprezinta concediul pentru sarcina si lehuzie, concediul pentru cresterea si ingrijirea copiiior in varsta de pana la doi ani si concediul de odihna.

Persoanei care are in Ingrijire, supraveghere si acorda ajutor permanent minorului sau adultului handicapat i se recunoaste perioada respectiva ca vechime In munca, iar aceasta se ia In calcul la pensionarea pentru limita de varsta, potrivit Inscrierii in carnetul de munca de catre inspectoratele teritoriale de stat pentru handicapati, care incheie acestor persoane contracte de munca in conditiile legislatiei prevazute pentru personalul casnic, efectuand periodic anchete sociale.

Salariatii care iucreaza mai mult de o norma beneficiaza de vechimea In munca pentru timpul corespunzator unei norme Intregi.

Se considera vechime in munca si timpul lucrat in strainatate daca s-a contribuit la asigurarile sociale de stat ori dac! exista conventii cu reglementari in acest sens incheiate intre tara noastra si statul in care a activat persoana In cauza.

Vechimea In munca pentru pensionare cuprinde si timpul in care persoana incadrata in munca urmeaza cursuri de pregatire profesionala, specializare, recalificare sau perfectionare, precum si timpul in care nu a lucrat din cauza suspendarii din functie sau ca urmare a desfacerii contractului de munca, daca s-a constatat ulterior ca aceste masuri nu au avut temei legal si au fost anulate. De asemenea, se considera vechime in munca timpul cat persoana incadrata in munca a indeplinit serviciul militar in termen, a fost elev de scoala militara sau student al unei institute militare de invatamant superior, a fost concentrata sau mobilizata.

Perioada pentru care o persoana este indreptatita sa primeasca indemnizatia de somaj constituie vechime In munca si nu intrerupe vechimea in aceeasi unitate.

Este considerat vechime in munca si timpul cat sotia isi urmeaza In strainatate sotul trimis In interes de serviciu pe un timp nedeterminat, inclusiv pentru persoanele care Intre timp s-au pensionat. Se consider! vechime In munca timpul de trei luni al personalului devenit disponibil ca urmare a trecerii In proprietatea statului a patrimoniului care a apartinut fostului Partid Comunist Roman.

Exista anumite cazuri cand, desi au avut loc intreruperi in munca, vechimea se con totusi neintrerupta, si anume' persoana s-a transferat la cererea sa in alta unitate: si-a incetat activitatea si s-a reincadrat in termen de 90 de zile In alta localitate, pentru a-si urma soiul care are locul de munca in acea localitate; s-a incadrat Intr-o alta unitate de stat in termen de 90 de zile de la plecarea dintr-o cooperativa mestesugareasca de constructie, in care a lucrat ca membru cooperator, cu acordul conducerii cooperativei; s-a incadrat Intr-o unitate de stat In termen de 90 de zile de la data Incetarii contractului de munca la o persoana fizic! sau juridica particulara. De asemenea, se consider! vechime in munca toate situatiile prevazute la vechimea neintrerupta In aceeasi unitate, si anume: perioada de timp reprezentand concediu de matemitate si pentru Ingrijirea copiluiui in varsta de pana la doi ani; timpul in care persoana in cauza a fost transferata in interesul serviciului la o alta unitate la care contractul se mentine pe o perioada nedeterminata sau in urma Incetarii contractului de munca din anumite cauze; persoana s-a reincadrat In termen de eel mult 90 de zile de la incetarea motivului pentru care nu a mai lucrat (de exemplu, a urmat o scoala sau un curs de calificare, de perfectionare ori de specializare); a Indeplini! sarcini cu caracter permanent in cadrul organizatiilor obstesti cu aprobarea organelor competente; a indeplinit o functie electiva cu caracter de continuitate pentru care a primit salariu: a fost tnmisa sa lucreze intr-o organizatie international!; a indeplinit obligatii militare; i s-a desfacut contractul de munca de catre unitate ca urmare a faptului ca a lipsit mai mult de trei luni de la locul de munca, aflandu-se in incapacitate temporara de munca dovedita prin certificatul medical; a fost eliberata dintr-o functie pe care a ocupat-o ca urmare a numirii sale de catre organul superior competent; i s-a desfacut contractul de munca, dar ulterior s-a stabilit de catre organele competente ca motivele care au stat la baza acestei masuri au fost nelntemeiate; a incetat activitatea din cauza starii sanatatii, dovedita cu certificat medical, care a facut necesara schimbarea locului de munca, iar unitatea nu i-a putut oferi un alt loc de munca; persoana a fost pensionata pentru invalidate de gradul I sau II inainte de 1 martie 1973, cand a intrat In vigoare noul Cod ai muncii, si pentru invaliditatea de gradul III; isi urmeaza sotul care a fost transferat in interesul serviciului sau s-a mutat Impreuna cu unitatea in alta localitate; persoana a fost tnmisa In misiune permanent! in strain!tate sau sa lucreze intr-o organizatie international!; persoanei i s-a desfacut contractul de munc! din cauza incet!rii activitatii unitatii, a reducerii personalului sau fiindc! nu mai este necesara intreprinderii, f!ra ca acest lucru s!-i fie imputabil; mama incadrat! In munca inceteaz! activitatea fiind Insar-cinat! ori pentru a-si creste un copil pan! la implinirea varstei de sapte ani.

Potrivit Decretului-lege nr. 43/1990, munca prestat! de c!tre cooperatori in sectorul zootehnic din unitatile agricole cooperatiste pan! la data Incadrarii lor cu contracte de munca se consider! vechime in munc! pentru stabilirea pensiilor lor in cadrul asigurarilor sociale de stat.

Se consider! vechime in munc! si timpul lucrat in Intreprinderile mici, de c!tre salanatii respectivi si organizatorii lor, in asociatiile cu scop lucrativ, in asociatiile famiiiale, precum si timpul In care au lucrat persoanele care desf!soara o activitate independent!.

Pentru lucratorii temporari si sezonieri, vechimea in munc! se calculeaz! prin insumarea perioadelor efectiv lucrate.

Vechimea In munc! se inregistreaz! in carnetul de munc! si are o important! esential! in determinarea cuantumului indemnizatiilor b!nesti cuvenite salariatilor In caz de incapacitate temporar! de munc!, In caz de matemitate, la programarea concediului de odihn!, la acordarea treptelor sau a gradatiilor de salariu, a sporului de vechime in munc! etc. Dovada vechimii in munc! se face cu carnetul de munca, carnetul de zbor si cu alte acte sau mijloace de dovad!, in conditiile legii. Vechimea in munc! confer! persoanei respective anumite drepturi, si anume: determinarea duratei anuale a concediului de odihna; indeplinirea condifiilor de vechime pentru Incadrarea sau promovarea intr-un post: stabilirea salariului tarifar; determinarea si acordarea drepturilor de asigurari sociale (indemmzalii, ajutoare, tratament balnear, pensii etc.)

Vechimea in munca luata in considerare la stabilirea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta nu cuprinde absentele nemotivate si concediile fara plata; acestea se insumeaza anual si se scad din vechimea in munca.

In baza Legii nr.19 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale din 1 aprilie 2000, drepturile de asigurari sociale se acorda si tinandu-se seama de stagiui de cotizare.

Stagiu! de cotizare cuprinde perioadele in care persoanele au platit contribute de asigurari sociale in sistemul public national de asigurari sociale din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte. Stagiui de cotizare cuprinde practic totalitatea luniior in care s-a platit contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat, atat de asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de asigurat.

Constituie stagiu de cotizare si perioada in care persoana a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr. 118/1990, cu modificarile ulterioare, precum si timpul util la pensie realizat de agricultori pe baza Legii nr. 80/1992, cu modificarile ulterioare, si eel realizat anterior aparitiei acestei legi.

Se asimileaza stagiului de cotizare perioadele necontributive, numite perioade asimilate, in care asiguratul: a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, cu exceptia celor in care a primit pensie pentru munca depusa si limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de urmas; a urmat cursurile de zi ale invatamantului superior, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora; a satisfacut stagiui militar in termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilita; a tost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.

Asiguratii care au absolvit mai multe institutii de invatamant superior beneficiaza de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

Perioadele asimilate se valorifica numai pentru obtinerea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta, de invaliditate si de urmas.

Stagiui de cotizare se certifica anual, din oficiu de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, prin casele teritoriale de pensii. Stagiui de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor, contra cost, oricand in timpul anului.