Cercetare si interventie sociologica dupa divort

1. Prezentarea institutiei

In vederea asigurarii unei bune activitati de protectie sociala pe raza localitatilor incluse in cercetare (orasul Iasi, comuna Popricani din judetul Iasi; orasul Targu Neamt, comuna Vinatori-Neamt si comuna Raucesti din judetul Neamt), Serviciul de Autoritate Tutelara, asista urmatoarele categorii de persoane/beneficiari:

persoane varstnice,

persoane cu handicap,

persoane condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate si familiile acestora,

persoane fara locinta,

persoane cu dizabilitatii psihice,

minori:

care savarsesc fapte penale,

lipsiti de ocrotire parinteasca,

mostenitorii legali sau testamentari,

ocrotiti in centre de palsament in afara Iasului,

beneficiari ai alocatiilor de stat,

mame singure aflate la primul copil,

familii aflate in divort,

familii beneficiare de alocatie suplimentara.

ACTIVITATI DESTINATE FIECAREI CATEGORII DE BENEFICIARI:

Persoane varstinice:

anchete sociale pentru internare in institutii de ocrotire (camin de batrani/centr de asistenta si ingrijire),

asistarea persoanelor virstinice la incheierea unor acte notariale (contracte de intretinere),

Persoane cu handicap:

Copii

anchete sociale necesare Comisiei pentru Protectia Copilului la stabilirea gradului de handicap

verificari lunare la familiile care au in intretinere copii infectati HIV.

Adulti

anchete sociale necesare la stabilirea unor drepturi prevazute de legislatia specifica pentru aceasta categorie de beneficiari (indemnizatii, reduceri la biletele pentru odihna, scutire de la plata taxelor, impozitelor, etc.),

anchete sociale necesare la completarea dosarelor de angajare a asistentilor personali,

anchete sociale pentru monitorizarea si evaluarea activitatii asistentilor personali,

anchete sociale necesare la actualizarea dosarelor persoanelor ocrotite in diverse centre de asistenta si ingrijire din apropierea localitatilor vizate.

Familii aflate in dificultate:

anchete sociale efectuate la domiciliul familiilor persoanelor condamnate la executarea unor pedepse privative de libertate, necesare instantelor judecatoresti la solutionarea cererilor de amanare, intrerupere sau suspendare a executarii pdepsei,

anchete sociale efectuate pentru familiile cu copii minori, aflate in divort,

anchete sociale efectuate pentru evaluare indeplinirii conditiilor de acordare a alocatiei de sustinere pentru familiile monoparentale,

anchete sociale efectuate pentru evaluarea indeplinirii conditiilor de acordare a alocatiei familiale complementare,

MASURI DE OCROTIRE:

dispozitie de numire tutore pentru minori ramasi fara ocrotire parinteasca in urma decesului ambilor parinti,

dispozitii de numire tutori pentru persoanele declarate interzise de catre instantele judecatoresti,

dispozitii de numire a unor curatori pentru a reprezente interesele minorilor unor persoane care, desi capabile, se afla in imposibilitatea de a se reprezenta singure,

dispozitii de numire a unor curatori pentru a reprezenta interesele minorilor la incheierea unor acte notariale,

dispozitii de stabilire nume si prenume pentru copiii abandonati in maternitatile din municipiul Iasi si orasul Tg.-Neamt.

In cadrul justificarii alegerii acestei institutii in prima faza, amintim: vizarea familiilor aflate in divort ca beneficiar direct, segment al populatiei cercetate in cadrul lucrarii de licenta. Activitatea destinata acestei categorii de beneficiari din cadrul A.T.A.S.

Iasi este multidimensionala, acoperind o paleta larga de ipostaze, atitudini, sentimente atat ale membrilor cuplului aflat in divort, cat si ale copiilor acestora. Aceste aspecte ilustrative pentru studiile de caz ale partii practice (studiul calitativ), putand fi usor accesibile atat in mediul familial (efectuarea anchetei sociale „pe teren”), cat si in cadrul institutiei. Pe de alta parte, numarul ridicat de cazuri aflate in subordinea A.T.A.S., Iasi, permite si efectuarea unui studiu cantitativ cu un grad mai mare de reprezentativitate pentru problematica avuta in studiu.

2. Cadrul cercetarii

Stabilirea si delimitarea temei cercetarii

Tema propusa Divortul si efectele acestuia asupra persoanelor implicate

Definirea conceptelor sau „ce intelegem prin divort?'

Pentru ansamblul lucrarii, cat si pentru chestionar, definirea conceptelor, se constituie ca o dimensiune orientativa care conduce spre clarificare obiectivelor urmarite. Concentrandu-ne supra conceptului de 'divort', asa cum am mai afirmat si in cadrul partii teoretice, acesta inglobeaza mai multe dimensiuni: juridica, sociala, religioasa.

Termenul generic de „divort” le cuprinde pe toate cele enuntate mai sus, (cu preponderenta insa dimensiunea sociala). Prin urmare, divortul este un fenomen psihic si social complex, determinat de o multime de factori economici, sociali, culturali si religiosi, care actioneaza la nivelul indivizilor, in interiorul cuplurilor si in afara acestora.

Analiza sociologica a acestui fenomen nu se refera in primul rand la caracteristicile sale, ci identifica grupurile si actorii sociali in termenii pozitiei lor in structurile sociale — arie comuna cu domeniul asistentei sociale. Este posibil, astfel, studiul comparativ al existentei divortului in cadrul aceleeasi societati, pe diversa medii (rural, urban), zone de locuire etc. analiza problemelor generate de situatiile familiilor/cuplurilor maritale aflate in divort in anumite societati si perioade istorice a dus la acumularea unui bogat material documentar si teoretic, pe baza caruia s-a ajuns la formularea unor teorii sociologice de larga circulatie si terapii asistentiale privind relatia dintre populatia afectata de acest fenomen si societate, (societate formata din restul populatiei si profesionisti/specialisti in domeniu).

Inserat in mersul societatii, fenomenul aflat in discutie inregistreaza o anumita evolutie. Astfel, divortul nu mai constituie moartea sociala (vezi legislatia romana a lui Romulus, anul 331 d.Cr. 431 d.Cr.), perceptia asupra sa capatand sensuri diversificate.

Nu mai este o boala occidentala, este o 'epidemie', dar si un 'lux economic'. 'Divortul este un bun de consum', crede Goode, 'cheia cuplului de succes este o rata mare a divorturilor combinata cu o rata la fel de mare a casatoriilor', continua acelasi autor.

Pe de alta parte, divortul este vazut de cei implicati ca o negare a angajamentului facut prin casatorie chiar daca este vazut deseori de cei implicati ca o solutie, un raspuns la o situatie critica.

In uzul stiintific curent, termenul de 'divort' desemneaza 'desfacere pe cale legala a unei casatorii'; provine din latinescul 'divortiune', din limba franceza 'divorce'. (I. Dunareanu, 2000, p. 67)

Ce populatii si medii vom investiga?

Populatia - familii aflate in divort de pe raza orasului Iasi si Neamt, mediul urban si rural, provenite din diverse medii culturale, profesionale si religioase.

La care aspecte ale fenomenului de divort ne vom referi pe parcursul cercetarii?

motivele care conduc la divort

persoane care au influentat in luarea deciziei de divort (sfera de relatii sociale a familiilor aflate in divort)

starea psihica/ de spirit a membrilor cuplului aflati in procesul de divort, mai exact pana la exprimarea hotararii judecatoresti

consecintele asupra membrilor cuplului marital

- consecinetle divortului asupra copiilor minori rezultati din casatorie.

Stabilirea obiectivelor

O1 − cunoasterea motivelor/cauzelor generatoare de divort

O2 − identificarea consecintelor divortului asupra partenerilor cuplului marital

O3 − identificarea consecintelor divortului asupra copiilor rezultati din casatorie.

Determinarea populatiei si a esantionului

Populatia cuplurile maritale aflate in divort pe raza judetului Neamt(orasul Tyg.-Neamt,comuna Vanatori Neamt,com.Raucesti) si a judetului Iasi(orasul Iasi si comuna Popricani).

Esantionul: prin 'metoda bulgarelui de zapada' - recrutat din cadrul Serviciilor Autoritate Tutelara, Iasi si Neamt - in cazul familiilor carora li se efectuaza anchetata sociala, solicitata de instanta de judecata.

Criterii de alegere: - existenta unui sau mai multor copii minori in intretinere.

- membrii cuplului narital se afla in perioada de divort.

Preancheta

In cadrul acestei etape, sarcina ceretatorului este de a se deplasa in „spatiul social” al viitoarei investigatii cu scopul de a identifica problematica in vederea construirii ipotezelor si a instrumentelor de lucru.

Preancheta a fost desfasurata in perioada 15 februarie − 29 februarie 2005 in cadrul Serviciului de Autoritate Tutelara, Iasi, pe un lot de 18 subiecti. In urma acesteia au fost modificate intrebarile care nu prezentau un grad de intelegere adecvat pentru subiectii chestionati.

Stabilirea ipotezelor

Lucrarea de fata se vrea o cercetare asupra unei 'populatii vulnerabile' care, in intentia de a evada dintr-un cerc vicios, determina o serie de procese sociale, care afecteaza in mod negativ societatea in ansamblul ei. In elaborarea politicilor sociale de protectie a acestei categorii de populatie, pentru diminuarea efectelor negative se cer a fi avute in vedere cauzele generatoare.

Luand in considerare acest aspect, premisele acestei lucrari vor tine seama si de caracteristicile divotului - vazut ca un fenomen social complex.

1.Unul dintre motivele cele mai des intalnite in cazul divortului este violenta familiala.

2.Cu cat veniturile familiei sunt mai mici, cu atat divortul intervine mai repede.

3.Nivelul de studii al sotilor actioneaza asupra stabilitatii sistemului familial.

4 Efectele divortului asupra copiilor sunt preponderent de ordin emotional

3 Analiza datelor

Statisticile cu privire la divortialitate ating cote alarmante,adesea insotite de precizari pesimste si catastrofice cu privire la dezintegrarea familiilor si disparitia casatoriei ca un contract pe viata, ceea ce suscita interesul pentru analizarea indeaproape a acestui fenomen social.

Lucrarea “Divortul si protectia sociala a familiilor aflate in divort”a incercat sa surprinda aspecte fundamentale ale fenomenului studiat. Diagnoza unei astfel de problematici este extrem de complexa si necesita o munca laborioasa,in vederea stabilirii cu onestitate stiintifica,a tuturor factorilor coroboratori ai fenomenului de divort.

In ceea ce priveste analiza datelor culese vom observa faptul ca interpretarea datelor din chestionarul aplicat urmareste indeaproape anumite dimensiuni care incearca descifrarea unor aspecte referitoare la schimbarile cauzate de aparitia divortului in cadrul mediului familial.

Intrebarile de deschidere au incercat, asa cum arata si tabelul de mai jos, sa stabileasca o” punte” intre tema si subiectii chestionati.In aceasta directie calitatea vietii este semnificativa –substantial redusa:majoritatea subiectilor traiesc mai rau(57%) in ultimul an.

TIMP LIBER

ALTE MODELITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Un mare segment din esantionul ales isi orienteaza petrecerea timpul liber spre familie(83,1%) probabil din teama de a nu pierde incredintarea copiilor minori,aratand astfel o preocupare pentru viata de familie si responsabilitatile aferente,doar 2,2% isi petrec timpul liber singuri,iar 9% in timpul liber aleg o alta modalitate-de a munci pentru familie.

VARSTA POTRIVITA LA CASATORIE

VARSTA LA CASATORIE A SUBIECTILOR

Varsta medie la casatorie se consatata ca fiind in crestere:in intervalul 23-28 de ani in procent de 62,9%,date relevate si de Anuarul Statistic 2004,unde varsta medie la casatorie este de 25,7 ani in anul 2002.

VARSTA TIMPURIE LA CASATORIE-UN MOTIV DE DIVORT?

In randul factorii favorizanti ai divortului varsta timpurie la casatorie,putem aprecia ca nu este un motiv concludent de divort,diferenta fiind prea mica :47,2% considera ca este un motiv de divort ,52,8% considera ca varsta timpurie la casatorie nu conduce spre divort. In aceasta situatie varsta timpurie la momentul incheierii casatoriei actioneaza ca in factor indirect, ”alte lucruri contand mai mult” (“conteaza iubirea, intelegerea, comunicarea”) sau pot interveni o serie de alti factori:”lipsurile materiale, lipsa de responsabilitate,consumul excesiv de alcool”, care anticipeaza intrebarea cu numarul 7, unele dintre acestea regasindu-se ulterior in cadrul chestionarului.

Divortul ramane un fenomen complex,judetul Iasicapatand un loc privilegiat din punctul de vedere al cresterii ratei divortialitatii(Mihailescu,1999).

“Divortul nu este o necesitate “,scrie sociologul Stefan Petru.Din analiza conceptului de divort,se poate observa un procent semnificativ alocat acceptiunii de “eliberare(35%),urmata de “o nenorocire pentru toti membrii familiei(19%), definitii care atesta de fapt preponderenta violentei fizice si psihice in randul motivelor de divort.

In interventia specialistilor asupra populatiei afectate de acest fenomen un loc foarte important il ocupa principiul cauza-efect,fapt pentru care microcercetarea prezenta aloca o atentie aparte motivelor generatoare de divort.Din tabelele de mai sus se observa o similaritate consecventa cu literatura de specialitate,in centrul careia violenta si gelozia dobandesc un statut privilegiat.Intradevar,violenta conjugala constituie una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta in prezent familiile(32,6%),indicator lesne asociat cu consumul excesiv de alcool(34,8%)-ipoteza numarul 1 confirmata.

In alte cercetari intreprinse la nivel national(Parvulescu,2003),alaturi de violenta conjugala si alcoolismul, in mod frecvent, se invoca si relatiile sexuale extraconjugale,si acestea in procent de 15,7% alaturi de gelozie(22,5%)(vezi tabelele de mai sus).”Banii complica relatiile de cuplu”ne anunta titlul unui articol,insa lipsurile materiale pot fi considerati mai degraba ca un indicator important al starii de tensiune din cadrul cuplului,prin urmare pot intruni un factor indirect ai aparitiei divortului,dupa cum releva si datele de mai sus(11,2%).Conform celor specificate se considera ipoteza numarul 2 nevalidata

De retinut este si aparitia unui factor favorizant realmente de noutate al fenomenului studiat,respectiv al plecarii la munca in strainatate(9%),regasit indeosebi in mediul rural(comuna Vanatori-Neamt si com.Raucesti din judetul Neamt si com.Popricani din judetul Iasi).

PERIOADA DE APARITIE A NEINTELEGERILOR

Elementele care actioneaza in mod direct si vizibil, determinand nerealizarea solidaritatii familiale –implicit a divortului sunt neintelegerile,materializate in conflicte familiale.Perioada de manifestare a acestora difera de la cuplu la cuplu,cea mai mare proportie fiind alocata perioadei de 3-5ani de la casatorie(50,6%)-perioada in care decizia de a divorta este alimentata in timp,in foarte putine cazuri divortul intervenind brusc(1,1%).

PRIETENI

FAMILIA DE PROVENIENTA

ALTI FACTORI

Decizia de a divorta este influentata atat de factori intrinseci personalitatii sotilor aflati in divort,cat si de factori extrinseci climatului familial.Dintre factorii care actioneaza din exterior, pe langa cei enumerati in literatura de specialitate,amintim persoanele semnificative din viata cuplului marital ce exercita o anumita influentabilitate. Din randul acestora copiii ocupa un procent de 2,2%, partenerul de viata2,2%, iar prietenii, colegii de serviciu1,1%.

Cu privire la institutiile si serviciile sociale la care populatia vizata ar apela, un procent ridicat il ocupa serviciile de consiliere(56,2%).Un mare numar prefera sa-si rezolve problemele singuri(40,4%),pe ultimul plan situandu-se instanta de judecata(23,6).De aici si imperioasa necesitate a infiintarii unor centre de consiliere si terapie familiala destinate familiilor aflate in peroada de disolutie si divort.

SENTIMENTE TRAITE PE PERIOADA DIVORTULUI

ALTE SENTIMENTE TRAITE PE PERIOADA DIVORTULUI

Pentru ilustrarea in profunzime a impactului si consecintelor divortului asupra membrilor cuplului marital se cere o listare a sentimentelor lor: ”derutat” (22,5%), marginalizat”, ”mai bine” (21,3%). Apropierea sensibila a proportiilor pe care le ocupa aceste sentimente pot sugera in gala masura necesitatea unor servicii de consiliere, sprijin si orientare,precum si proliferarea legala a divortului-remediu,aflat in stransa interdependenta cu procentajul ridicat al violentei familiale circumscris analizei intrebarii:” Dupa parerea dvs.motivele care duc la divort sunt . . ”.

PARTENER

DVS

COPII

CONSECINTE ASUPRA SOTILOR

NEPUTINTA DE EDUCARE RENUNTARE COPII VENITURI INSUF.

LOCUINTA SEPARARE USURARE

Fenomenul de divort afecteaza atat sotii care recurg la aceasta optiune,insa in special copiii sunt cei afectati. La intrebarea “Credeti ca divortul va avea consecinte mai grave asupra: a)dumneavoastra, b)partenerului de viata, c)copiilor”, s-a inregistrat procentajul cel mai ridicat in favoarea copiilor (97.8%),remarcandu-se o responsabilitate ridicata fata de proprii copii.

Asupra sotilor,consecintele cele mai grave sunt:pierderea copiilor(18%),venituri insuficiente pentru intretinerea familiei(20,2%),separare de prieteni comuni(30%),dar si o eliberare(33,7%0).

EFECTE DE ORDIN EMOTIONAL ASUPRA COPIILOR

Tipuri de consecinte de ordin emotional

Un punct de referinta in cadrul interventiei serviciilor de protectie sociala este reprezentat de efectele divortului parintilor asupra copiilor.Dupa parerea specialistilor acest tip efecte constituie cea mai traumatizanta forma de dezorganizare a familiei,deoarece acest proces este, de cele mai m ulte ori ireversibil,destrama toata imaginea despre sine si despre ceilalti. In randul acestor consecinte tulburarile de ordin emotional ocupa un loc central (27%), in special lipsa afectivitatii parintelui absent(24,7%).Conform rezultatelor obtinute in acest sens ipoteza cu numarul 4 este confirmata.

Consecinte de ordin comportamental

Pe langa tulburarile de ordin afectiv sunt aduse in atentie cele de ordin comportamental(11,2%),in special comportamentul antisocial(9%)(vezi tabelul de mai jos).

Tipuri de tulburari de comportament

SCOLARE IZOLARE RUP_PARI RUP_FAM

Alaturi de cele enumerate mai sus se acorda atentia cuvenita si scaderii rezultatelor scolare(47%), ruperii legaturilor cu celalalt parinte (44,9%), izolare de grupul de prieteni (28,1%).

Propuneri de legi cu privire la divort

Dar cum” o buna teorie este o buna practica”solutiile de imbunatatire a legislatiei aferente divortului vin de la cei in cauza.La intrebarea”Daca ati fi abilitat sa emiteti noi legi, in ce conditii ati dispune divortul?” un procent ridicat a fost inscris de “lipsa de afectivitate(22,2%),”nerespectarea responsablitatilor familiale(13,9%),”consumul excesiv de alcool”(9%).

VArsta la divort

Varsta la in momentul divortului inregistreaza o crestere brusca.Punctul maxim al perioadei de varsta este intre 32-37 de ani in procent de 37,1%.

MEDIU

Gradul de educatie este foarte important in coroborarea sa cu numarul divorturilor,in sensul influentarii asupra disolutiei familiale.Se inregistreaza in acest sens un procent ridicat al subiectilor cu studii liceale (40,4%),urmati de cei cu scoala profesionala(27%),procentul celor cu studii superioare fiind sensibil apropiat cu ai celor din urma,ceea ce demonstreaza ca gradul de educatie nu actioneaza direct asupra disolutiei familiale-ipoteza numarul 3 fiind infirmata.

VENIT

In analiza variabilei venitului,putem conchide asupra faptului ca majoritatea familiilor aflate in divort au un venit pana in 3100000 lei(38,8%).Din punctul de vedere al corelarii acestei variabile cu momentul aparitiei divortului putem afirma ca vine in contradictie cu rezultatele intrebarii numarul sapte,unde lipsa venitului nu intrunea un procentaj ridicat.Prin urmare, un deficit al venitului nu poate fi considerat definitoriu,cu actiune directa asupra fenomenului de divort.

Localitati

In cadrul cercetarii intreprinse se constata o frecventa ridicata in orasul Iasi(68,5%) datorita densitatii ridicate a populatiei.

In speta,cercetarea a oferit o imagine de ansamblu asupra divortului,atat prin indeplinirea obiectivelor propuse,cat si prin validarea unora dintre ipotezele sale.

4. STUDII DE CAZ

Daca cercetarea pe baza de chestionar devine concludenta prin gradul de cuantificare a datelor culese si caracterul lor exhaustiv, recurgerea la studiile de caz presupun lucrari de analiza si interpretari extrem de laborioase.

Studiile de caz alese spre analiza se doresc a fi reprezentative din totalul subiectilor intervievati.Motivele regasite in cadrul acestora constituie principalele motive de divort intalnite in literatura de specialitate:violenta fizica si psihologica,gelozia,parasirea domiciliului de catre unul dintre soti.

In cadrul aplicarii unei solutii optime, specialistul poate urmari in functie de caz :ameliorarea situatiei de criza a cuplurilor familiilor aflate in divort,cresterea gradului de securitate a victimei violentei domestice, stabilirea tutelei copilului in interesul superior al copilului.

Pe parcursul analizei studiilor de caz,specialistul(asistentul social,terapeutul familial) trebuie sa tina cont de o serie de facori interni si externi familiei, ce constituie punctul de plecare in efectuarea etapei de ipotetizare:factori de ordin afectiv, dificultati de ordin financiar,agresivitate,tensiuni ale climatului familial,consumul cronic de alcool al unuia dintre soti si alte aspecte depistate pe parcurs.

De asemenea,in aria de interes se inscrie respectarea principiului respectarii autonomiei clientului,confidentialitatii si implicarea membrilor cuplului marital in solutionarea situatiei.

Familia A

A. Prezentarea problemei

1) Prezentarea problemei asa cum a fost vazuta de client:

B.I. si B.C. s-au casatorit in anul 1994. de la inceput au existat probleme generate de gelozia sotului, tratate ca „mici neintelegeri” comune. Situatia s-a agravat in ultimele 5 luni, cand sotul banuia ca B.C. are o relatie extraconjugala, pe acest fundal incepand sa consume alcool in fiecare zi. Aceasta situatie a generat o serie de probleme, cum ar fi:

certuri zilnice, terminate in unele cazuri cu abuz fizic asupra sotiei.

neglijarea educarii copilului.

Intreruperea serviciului.

decizia sotiei de a rupe relatia, implicit de a divorta.

2) Prezentarea problemei asa cum a fost vazuta de asistentul social:

Familia A, legal constituita din anul 1994, in urma careia a rezultat un copil, momentan in varsta de 10 ani. Situatia problematica a cuplului marital consta in gelozia excesiva a sotului, pe fondul consumului frecvent de alcool al acestuia in contradictie cu dorinta de independenta, libertate a sotiei. Situatia prezentata a generat disfunctii la mai multe nivele:

La nivel afectiv al cuplului − certurile frecvente asociate cu abuz fizic (rar) au cauzat o ruptura.

La nivel educational − neglijarea domeniului educational al fiului.

La nivelul statutului social − treptat a intervenit etichetarea din partea comunitatii restranse ca „galagiosi si conflictuali (agresivi)”, si izolarea de aceasta.

La nivel financiar − intreruperea serviciului sotiei a cauzat lacune financiare.

3) Identificarea sistemului client

Vecinii − familia A mai intretine legatura cu o vecina mai in varsta, la care apeleaza pentru asigurarea companiei copilului (cand sotii sunt plecati);

Parintii sotului − sprijin financiar si moral;

Medic de familie − persoana care a indrumat familia A spre serviciile de terapie familiala in mod prioritar.

B. Harta eco (ecomapa) a familiei A.

Legenda:

Relatie puternica in ambele parti

Relatie in care se implica doar una dintre parti

Relatie fara implicatii a celor doua parti

Relatie slaba, tranzitorie

Relatie stresanta

C. Date de identificare

1) Date de identificare a sotului

Nume si prenume: B.I.

Sexul: masculin

Varsta: 34 ani

Religia: ortodoxa

Ocupatia: vulcanizator

Studii: liceale

Stare de sanatate: buna

2) Date de identificare a sotiei

Nume si prenume: B.C.

Sexul: feminin

Varsta: 29 ani

Religia: ortodoxa

Ocupatia: somer

Studii: liceale

Stare de sanatate: buna

3) Date de identificare a copilului

Nume si prenume: B.L.

Sexul: masculin

Varsta: 10 ani

Religia: ortodoxa

Ocupatia: elev

Studii: cls a IV-a

Stare de sanatate: buna

4) Date despre familia largita

Identitatea parintilor celor doi soti

D. Genograma familiei A

Legenda:

femeie

barbat

casatorie

E. Analiza campului de forte

F. Matricea ciclului de viata

G. Istoria problemei

Eforturile anterioare de rezolvare a problemei si efectele lor

Neintelegerile in familie au existat de la inceput, intensificandu-se in ultima perioada (ianuarie-martie 2005). Au incercat de mai multe ori sa rezolve problema, insa B.I. continua sa-si abuzeze emotional sotia, aceasta gasind ca singura solutie (in aceste situatii) − ruptura.

Aparitia conflictelor au dus la dezechilibrarea afectiva a minorului, acesta simtindu-se periodic atasat de mama, ulterior de tata.

In contextul problematic enuntat asistentul social le-a propus optarea pentru terapie familiala, propunere urmata de informarea cuplului cu privire la acest domeniu.

H. Evaluare si proiectare initiala

1) Cum trebuie abordata problema principala?

Problema principala o constituie persistenta climatului tensionat in familie, avand ca posibil efect automarginalizarea sociala si disolutia cuplului marital.

2) Ce probleme suplimentare s-au perceput?

ruperea legaturilor cu familia largita pe linia sotului;

dezechilibrul afectiv al copilului si frica acestuia de divortul parintilor sai;

lipsa de la scoala a minorului pe perioada certurilor si tensiunilor familiale a dus la absenteismul ridicat al acestuia si la un randament scolar scazut, trebuind sa invete suplimentar acasa (conform spuselor acestuia).

3) Ce factori bio-psiho-sociali si de mediu influenteaza problema principala?

Factori bio-psihologici

agresivitatea ridicata a tatalui asociata cu consumul de alcool al acestuia pe perioada crizei − coroborate cu gelozia

dorinta de independenta a sotiei

imposibilitatea crearii unui climat propice comunicarii dintre soti

atasamentul copilului fata de ambii parinti (simultan sau concomitent)

sentimentul de nesiguranta, frica, respingere fata de divortul parintilor

Factori sociali − foarte importanta este influenta familiei largite asupra evolutiei problemei, precum si influenta grupului de egali ai minorului si a sprijinului afectiv pe care-l exercita cadrele didactice in cadrul procesului instructiv-educativ al acestuia. De asemenea, o importanta mare o are suportul terapeutului in cadrul reabilitarii cuplului.

4) Ce factori de mediu vor influenta familia?

organizarea si programarea sedintelor de consiliere in programul zilnic al cuplului marital;

evolutia relatiei terapeut−cuplu;

etichetari din partea comunitatii;

sprijinul sau lipsa sprijinului din partea familiei largite;

lipsa unui loc de munca al mamei, corelat cu resurse financiare, materiale ale familiei.

Plan de lucru

Precizare: sotul este cel care cere consiliere familiala in urma cererii de divort depusa de catre sotia sa.

Plan de consiliere familiala

PRE-SEDINTA

identificarea datelor despre client

daca a mai apelat la serviciile altor institutii de specialitate

identificarea problemei pentru care a venit

explorarea problemei vazuta de client

listarea problemelor in ordinea importantei si stabilirea problemei pe care clientul o considera ca fiind cea mai imporatanta in acel moment

comunicarea rolului consilierului, statutului (confidentialitate, impartialitate, etc.), stabilirea unui mod de lucru, prezentarea responsabilitatilor fiecarei parti (consilier, client) si a regulilor de desfasurare a sesiunilor.

Desfasurare

Pe parcursul primei intrevederi, clientul (sotul) a relatat pe larg problema avuta, motivul venirii la consilier: „Este casatorit de 11 ani si sotia a intentat actiune de divort in urma cu 2 luni. Neintelegerile, conflictele au survenit in ultimele 4 luni, cand el a inceput sa consume alcool in mod abuziv, datorita faptului ca avea ceritudinea ca sotia il insela la locul de munca (lucra la un bar). Scopul venirii la consilier este a opri divortul si a relua aceasta relatie.

Prin intermediul intrebarilor deschise s-a evidentiat ce anume a declansat ruperea relatiei de catre sotie: conform spuselor clientului, acesta avea „dese crize de gelozie” pe motive ca: „ma supara foarte tare cand nu ma suna la ora stabilita sau intarzia putin cand venea de la servici”, „ma gandeam imediat ca este cu altcineva”, apoi „ ii reprosam ca are pe altul”, „ma gandeam pemanent ca se duce la celalalt, chiar daca pleca dimineata la servici”. „Doream sa stiu permanent unde era, sa detin controlul asupra relatiei, ca doar sunt barbat in casa.”

La finalul pre-sedintei − explicarea inca o data a rolului terapeutului si a modului de derulare a sedintelor de consiliere de cuplu.

Observatie: Pe parcursul saptamanii inter-sesiuni I. a reusit sa ia legatura cu sotia sa si au decis a veni impreuna la urmatoarea sedinta de consiliere.

Ipotetizarea

Ce a determinat-o pe sotie sa recurga la divort?

neputinta de a mai suporta gelozia sotului, controlul

dorinta de a gasi pe altcineva

inexistenta unui model parental negativ al tatalui pentru copil

Care sunt factorii care pot precipita si mentine conflictul?

scaderea resurselor financiare

izolare sociala si marginalizare

renuntarea sotiei la serviciu

nerespectarea responsabilitatilor parentale

CONSILIERE DE CUPLU

Intrevederea nr.1

Discutia a inceput prin intrebari adresate sotiei cu privire la reactia avuta in momentul contractarii de catre sot si a deciziei de a veni impreuna la consiliere

Verbalizarea inca o data a rolului consilierului, a numarului intrevederilor si a modului de desfasurare a lor (loc, ora, durata), precum si constientizarea responsabilitatilor membrilor cuplului in cadrul procesului de terapie si a regulilor sesiunilor stabilite de

Stabilirea scopului acestei sesiuni, identificarea problemelor cuplului vazute de ambii parteneri − scrise pe flipchart la acordul verbal al partenerului, stabilizarea climatului procesului de consiliere. − I. Prima etapa − formarea unei aliante

Au loc discutii cu privire la asteptarile pe care le au cei doi de la terapie si de la consilier („Ati considerat usor sa ajungeti aici?”, „De ce credeti ca eu sunt cea mai potrivita persoana pentru a va rezolva problema?”). In urma discutiilor cei doi au afirmat ca doresc sa continue relatia. Totodata au loc discutii cu privire la scopurile avute pe parcursul terapiei; constientizarea rolului terapeutului si a regulilor/limitelor procesului de terapie. − II. A doua etapa − contractul terapeutic

Evaluarea initiala a coeziunii, comunicarii cuplului (vezi anexa nr.5-6-7-8)

III. A treia etapa − interventia

Consilier:V-as ruga sa-mi spuneti cum se deruleaza o zi obisnuita impreuna. Ce anume din program ati vrea sa schimbati? Ce anume din program nu ati dori sa schimbati? (pentru exlorarea atenta a problemelor intrebarile sunt adresate amandorura).

Dupa identificarea problemelor se face o listare, o scalare a problemelor in functie de prioritatea pe care o reprezinta fiecare din punct de vedere al rezolvarii. In urma acestei listari, amandoi au cazut de acord ca problemele care necesita o rezolvare mai rapida sunt gelozia extrema si firea agresiva a sotului.

[3a − formularea problemelor]

Cu acordul cuplului pe flipchart − ilustrarea situatiei prezente

[tehnica: mapa structurala]

Acest desen va fi realizat pe flipchart de catre consilier ca urmare a intrebarilor cu privire la relatia lor (se va urmari de la sedinta la sedinta daca relatia lor se imbunatateste) (managerizarea solutiei).

[tehnica: mapa structurala]

Consilier Cum considerati ca este relatia dumneavoastra in prezent? Va rog sa definiti relatia dumneavoastra . .(vezi anexa nr. 8)

Va rog sa-mi povestiti o situatie cand v-ati certat? [pentru sotie] Cum   v-ati simtit atunci?

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Sotia: M-am simtit controlata, fara libertate si fara timp sa dau explicatii.

Consilier: Ce ati putea face dumneavoastra ca sotia dumneavoastra sa nu se mai simta asa?

Sot: Poate ar fi bine sa nu ma enervez asa repede, sa nu-i cer explicatii exagerate si sa o las               pe ea sa-mi povesteasca ce a facut.

Consilier: Am inteles ca de fiecare data cand te enervezi sotia ta se supara; o afecteaza acest lucru. Daca ai fi mai putin tensionat (mai calm), sotia ta s-ar simti mai bine. [reincadrarea]

Consilier: Acum v-as ruga sa va imaginati ca eu sunt sotia dumneavoastra. Nu vin acasa imediat de la serviciu; a intervenit ceva. Cum reactionati? (joc de rol conform solutiei anterioare date de sot/client).

Sot:

Consilier: Ati putea sa reactionati la fel si acasa, cand sotia dumneavoastra intarzie? [generalizare]

Cum va simtiti acum?

Cum v-ati simti daca nu ati mai relua relatia? Dumneavoastra domnule?

Dumneavoastra doamna?

[tehnica: anti-sabotaj]

Se va folosi anexa nr.4 (modelul circumplex al coeziunii familiale)

Sesiunea se incheie print-o sumarizare a intalnirii. Stabilirea scopului pentru sesiunea urmatoare, precum si planificarea orei, datei, duratei.

Intrevederea nr.3

O resumarizare a intalnirilor precedente. Posibile evenimente care au intervenit de la ultima intrevedere.

Reamintirea scopului intalnirii.

Reamintirea regulilor procesului de consiliere pe parcursul sesiunilor.

Consilier: Am observat ca exista ceva care va cauzeaza amandorura stress . Ar fi util daca

ati vorbi despre asta aici si acum? Asa, daca credeti ca ar putea fi util de ce nu ati face asta voi amandoi? Ignorati-ma . Aveti tipul de discutii contradictorii referitoare la imposibilitatea continuarii serviciului sotiei, pe care, dupa cate am inteles le aveti deseori acasa .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Consilier: Vreau sa va mai intreb insa daca au mai existat momente mai bune? [tehnica: exceptia]. V-as ruga sa-mi povestiti un moment placut al casniciei dumneavoastra, care v-a ramas intiparit in minte.

Partenerii:

Consilier: Cum va simtiti acum? [3c − sprijinirea comunicarii]

Ce credeti ca nu ar trebui schimbat la partenerul dumneavoastra? [focalizarea pe aspecte pozitive]

Consilier: Cam de cat timp au aparut mai frecvent acute in neintelegeri?

Aparand aceste conflicte, cred ca ati incercat sa va aparati in vreun fel. As vrea sa-mi spuneti care au fost incercarile, actiunile cu care ati incercat sa schimbati situatia?

Sotia: Am devenit ignorabila.

I-am reprosat, explicandu-i situatia.

Am incercat sa vin mai devreme acasa.

Sotul: Am ascultat punctul ei de vedere.

Am incercat sa nu mai tip la sotie.

Consilier: Asadar, ati manifestat intelegere fata de sotie. [mentinerea in termeni pozitivi a actiunilor]

Consilier: Daca ar fi sa dam note acestor actiuni pe o scala de la 1 la 10, 10 fiind actiunea cea mai buna pentru rezolvarea situatiei, dumneavoastra ce nota ati da?

Sotul:

Sotia:

Consilier: Mai discutati, ce nota ati da impreuna? [negocierea]

Consilier: V-as ruga acum sa ne uitam pe flipchart. Sedinta trecuta erati asa (consilierul arata mapa structurala). Cum considerati ca este relatia dumneavoastra acum?

[tehnica: mapa structurala]

Consilier: Daca am inteles eu bine, dumneavostra domnule I. veti incerca sa nu va mai enervati asa tare si s-o ascultati pe sotia dumneavostra, iar dumneavostra doamna C. veti incerca sa ajungeti mai devreme acasa. [3b: interpretarea problemelor intr-o forma pozitiva, cu accent pe centrare pe aspecte pozitive]

[feed-back]

Consilier: Cum v-ati simtit in momentul cand ati cazut de acord asupra notei date unei actiuni a sotului/sotiei dumneavoastra?

Parteneri:

Observatie: Partenerii realizeaza cat de important este sa comunici cu celalalt despre sentimentele avute in anumite situatii. [formarea asertivitatii]

Din cele exemplificate mai sus − formarea in etape:

Pastrarea calmului in cazul sotului

Pentru sotie un ton al vocii mai echilibrat, mai scazut.

[tema inter-sesiuni]

Consilier: Sa inteleg ca v-ati simtit bine . V-ati mai putea comporta la fel si in alte     situatii? [generalizare]

Sumarizarea sedintei

Planificarea datei, orei sesiunii urmatoare

Ex. − Ne intalnim joi sau vineri? La 15 sau la 16? [tehnica: falsei alegeri]

Amintirea temei pentru acasa inter-sesiuni

Stabilirea scopului pentru sesiunea vitoare de catre ambii parteneri.

Intrevederea nr.4

Rezumare a intalnirilor precedente

Intrebari care evidentiaza aspectele pozitive [tehnica perseverarea]: Cum ai reusit sa nu mai fii atat de suspicios? Cam cat timp a trecut decand ai facut asta? [tehnica: repetarea comportamentului]

Consilier: As vrea acum sa facem un joculet ca sa ne destinda putin. Aveti doua foi pe care, in centrul foii va rog sa desenati un cerc. Acest cerc reprezinta viata dumneavoastra. Acum puneti persoanele si lucrurile importante in interiorul lui. Desenati un cerc pentru fiecare persoana si nu uitati sa va puneti si pe dumneavoastra acolo. [tehnica metoda cercurilor familiale]

Odata indeplinita aceasta sarcina, cuplul compara imaginile, comparand ariile de acord si dezacord.

Observatie: Partenerii nu reuseau sa ajunga la un punct comun.

Consilier: Cum raspunzi tu la asta? [tehnica: intreruperea]

Consilier: Din cele doua cercuri ale voastre puteti observa amandoi ca ocupati un loc important unul in viata celuilalt. Am remarcat bine? [interpretarea] Totodata, observ ca prietenii vostri de familie (vecina, parintii sotului) ocupa un loc important in viata dumneavoastra. Imi puteti spune care este relatia dumneavoastra cu acestia?

Partenerii:

Consilier: Pot intelege din raspunsurile dumneavostra ca majoritatea evenimentelor sunt petrecute in preajma lor. De asemenea, as putea sa ma gandesc ca in cazul aparitiei unor neplaceri v-ar putea sta alaturi. Am inteles eu bine? [sumarizare+interpretare] → identificarea persoanelor resurse pentru familie.

Consilier: Daca imi amintesc eu bine, intr-o intalnire anterioara mi-ati povestit cum va petreceti o zi obisnuita. As vrea sa va rog sa va imaginati ca este ora 9 dimineata, va treziti si tocmai a inceput o zi perfecta pentru dumneavoastra. Cum va dati seama de acest lucru? Ce imbunatatiri ati vedea? [tehnica: intrebarea miracol]

Sumarizare

Teme pentru acasa − sa se gandeasca la ziua perfecta.

Intrevederea nr.5

Resumarizare

Consilier: V-ati mai gandit la acea zi perfecta? Ati putea aplica acele elemente pe parcursul acestei saptamani? Tin sa va reamintesc ca suntem spre finalul sedintelor. Credeti ca mai aveti nevoie de mine? Cum va simtiti acum?

[tehnica mapa structurala]

Consilier: Relatia dumneavoastra a devenit din nou puternica .

Raport de consiliere

Sesiunea 5+6

Nume si prenume: familia A.

Data: mai 2005

Durata: 1 ora

Scopul sesiunilor

centrarea pe aspecte pozitive ale relatiei;

posibile solutii comune pentru viitor.

Evaluarea sesiunilor si a tehnicilor

Pe parcursul sedintei, consilierul a urmarit ca partenerii sa-si focalizeze atentia spre aspectele pozitive ale relatiei. S-a dorit o reamintire a inceputului relatiei, dar si a prezentului si identificarea unor modalitati de a se ajunge la starea de bine de atunci.

Dintre tehnicile folosite: mapa structurala, numirea contextului problematic, perseverare.

Dintre deprinderi s-au utilizat: sumarizarea, focalizarea pe aspecte pozitive.

Stabilirea scopului pentru sesiunea viitoare de catre ambii parteneri: identificarea punctelor tari si a persoanelor resurse, pregatirea pentru finalizarea terapiei.

Intrevederea nr.7

Se realizeaza o resumarizare a tuturor intalnirilor. Reamintirea scopului sedintei.

Consilier: V-ati mai gandit la ziua perfecta pe care v-ati imaginat-o atunci? Ati putut aplica acele elemente pe parcursul acestei saptamani? [verificarea temei pentru acasa]

Urmeaza o suita de intrebari cu privire la planurile de viitor ale cuplului. [3d. sprijinirea negocierii]

Consilier: Observ ca nu va priviti in ochi atunci cand va planificati aceste lucruri importante. Ce-ar fi sa ma ignorati pentru 2 minute, sa considerati ca nu sunt aici. [tehnica punerea in functiune]

Partenerii: . . . . − isi intocmesc planuri de viitor impreuna; de asemenea stabilesc modul de relationare dupa incheierea terapiei.

Reamintirea persoanelor resursa care-i pot sprijini la sfarsitul terapiei.

Consilier: Daca-mi permiteti as putea sa dau cateva pagini inapoi pe flipchart pentru a ne aminti situatia duneavoastra de la inceput. [tehnica mapa structurala] Dupa cum puteti observa la a doua sedinta simteati o imbunatatire a relatiei. Ati putea sa-mi spuneti acum la sfarsit de drum cum va simtiti?

[tehnica mapa structurala]

Consilier: Sa inteleg ca relatia dumneavoastra a devenit puternica ca drept dovada ca v-ati facut impreuna planuri de viitor si ati gasit impreuna resurse pentru a continua relatia. [interpretare] Eu nu pot decat sa va felicit. Am incredere ca veti putea duce la bun sfarsit planurile pe care vi le-ati facut. Totodata, usa cabinetului meu va fi intotdeauna deschisa pentru a-mi spune cum va mai simtiti, ce mai faceti dumneavostra. [3e. incheierea]

Raport de evaluare

Nume si prenume: R.+V.

Data:

Durata: 1ora

Intrevederi: 5+6

Evaluarea sesiunilor si a tehnicilor folosite:

Coeziunea partenerilor este mult mai puternica, acestia gasindu-si puncte tari si persoane resursa, intocmindu-si impreuna planuri de viitor.

Se face o resumarizare a intalnirilor si se realizeaza o cuantificare a rezultatelor obtinute de catre cuplu pe parcursul procesului de consiliere.

Pregatirea partenerilor pentru sfarsitul terapiei s-a realizat incepand cu sedinta a cincea.

Ca tehnici am folosit: metoda cercurilor cuplului, mapa structurala, intrebarea miracol, tema pentru acasa, punerea in functiune (pentru a spori posibilitatile cuplului de a interactiona).

Dintre deprinderi am utilizat: incurajarea minimala, resumarizare, sumarizare+interpretare, focalizarea pe aspecte pozitive a relatiei, interpretarea.

J. EVALUAREA FINALA

1) Evaluarea finala a interventiei:

Aceasta ultima etapa a procesului de ajutor coincide cu finalizarea cazului, cu solutionarea problemelor principale cu care s-a confruntat familia, mai exact cu pregatirea pentru finalizarea terapiei si reluarea cursului firesc.

Aceasta faza a interventiei cuprinde urmatoarele trei sub-etape:

a) Evaluarea procesului de ajutor care va avea ca scop evaluarea eficientei interventiei in acest caz. Aceasta evaluare se va realiza de catre asistentul social si terapeutul familial responsabil de caz.

Pentru consilierea de cuplu s-a dovedit necesara folosirea abordarii cognitiv-comportamentala deoarece o reluare a relatiei viza ameliorarea comportamentelor celor doi. S-a recurs la tehnici precum: formarea in etape, repetarea comportamentului, formarea asertivitatii, generalizarea, perseverarea.

Accidental s-a recurs la o a treia abordare centrata pe sarcina, deoarece consilierul a optat o atitudine directiva in cadrul terapiei cu acest cuplu marital. Problemele necesitau o scalare si o rezolvare imediata in ordinea importantei asa cum le vedeau cei doi la un moment dat, acest lucru realizandu-se prin tehnica scalelor, anti-sabotaj si a temei pentru acasa.

Impletirea celor doua abordari a dat rezultate prin inserarea pe tot parcursul procesului de terapie familiala a unor tehnici specifice: reincadrarea, numirea contextului problematic al problemei, centrarea pe aspecte pozitive, metoda cercurilor familiale, intrebarea miracol, tehnica scalei timpului, mapa structurala, punerea in functiune.

Interventia propusa a dat rezultate, deoarece cei doi soti si-au gasit resurse proprii pentru rezolvarea problemelor, tensiunilor. Punctul forte, considerat ca si punct comun al celor doi − cresterea si educarea copilului a constituit, de asemenea un element de sprijin in tot demersul interventiei.

Copilul s-a bucurat de atentia si afectiunea ambilor parinti, invingandu-si frica de separare.

b)      Evaluarea relatiei asistent social-familie, si a relatiei terapeut familial-familie

Evaluarea relatiei asistent social-familie

Intrebari: „Sunteti multumiti de modul in care asistentul social v-a pus la dispozitie informatiile cu privire la alegerea solutiilor?” , „Apreciati cu o nota de la 1 la 10 colaborarea dumneavoastra cu asistentul social.”, „Mentionati trei aspecte pozitive (care v-au placut) in relatia dumneavoastra cu asistentul social.”, „Mentionati trei aspecte negative (care nu v-au placut) in relatia dumneavoastra cu asistentul social.” Aceasta evaluare va fi realizata fie de un supervizor, fie de asistentul social care s-a ocupat de caz.

Evaluarea relatiei cu terapeutul familial

Pe parcursul terapiei s-a putut observa o atitudine deschisa, colaborativa din partea partenerilor, implicandu-se activ in identificarea si rezolvarea problemelor lor, care, pe parcursul terapiei au devenit „probleme comune”.

In timpul intrevederilor, terapeutul s-a dovedit o persoana de sprijin, un consultant, empatic, perseverent.

Intrebari (adresate sotilor): „Considerati ca exista o alta persoana care ar fi putut sa va ajute mai mult si mai bine in rezolvarea problemelor? Daca da, mentionati aceasta persoana.”

c) Evaluarea seviciilor oferite de institutie pentru a cunoaste care au fost efectele paticiparii la procesul de terapie familiala. In acest scop se pot utiliza o serie de tehnici precum: interviul, observatia, discutia fata in fata.

2) Limite ale interventiei si modalitati de depasire:

Asistentul social va ajuta cuplul marital (prin monitorizarea cazului) sa se desprinda de ajutorul conferit de terapie.

Terapeutul familial va incerca o responsabilizare a cuplului − precum ca procesul de terapie a luat sfarsit (lucru realizat, de altfel, in sesiunile ultime ale terapiei).