ABANDONUL SCOLAR

Introducere

Ce cercetam

Faptul ca Romania se afla pe locul trei in clasamentul european privind abandonul scolar, ne-a determinat sa abordam ca subiect al cercetarii noastre acest fenomen social. Iluzia stoparii lui s-a nascut odata cu intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, insa cercetarile realizate in acest domeniu ne ofera rezultate demne de luat in seama si ingrijoratoare referitoare la ponderea celor care abandoneaza inca scoala. Acestea ne-au determinat sa ne indreptam atentia, in primul rand, asupra principalelor cauze care ii determina pe elevi sa-si abandoneze studiile din ce in ce mai devreme.Printre cele mai des intalnite cauze enumeram:saracia, anturajul, indiferenta parintilor, dezinteresul profesorilor, starea precara a scolilor, a manualelor, lipsa mijloacelor de transport, emigrarea, pierderea unuia dintre parinti sau altor membri ai familiei, incidente petrecute in cadrul scolii precum acte discriminatorii sau agresiuni de natura sexuala si nu numai. Cercetarea devine cu atat mai interesanta cu cat devin vizibile de-a lugul acesteia o serie de efecte de o importanta majora din randul carora fac parte imposibilitatea adaptarii sociale sau realizarea partiala a acesteia, precum si incapacitatea dezvoltarii profesionale, la care se adauga o serie de efecte de ordin psihologic. Aceste efecte devin cu atat mai ingrijoratoare cu cat se resimte o influenta majora atat la nivel individual cat si la nivel national, cu repercursiuni pe termen lung. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care autoritatile ar trebui sa-si ridice un semn de intrebare si sa se implice mai mult in catuarea solutiilor adecvate menite sa amelioreze situatia actuala. Nu incercam prin aceasta cercetare sa ne substituim organelor abilitate in acest domeniu, dar cel putin ne straduim sa facem cat mai vizibila evidenta acestui semn de intrebare. Dar, dincolo de statisticile deloc neglijabile, de ce am ales tocmai acest fenomen social cand am fi avut la indemana o larga paleta de optiuni? Fiind studenti am fost la randul nostru elevi si am avut ocazia sa observam indeaproape implicatiile abandonului scolar. Am avut de-a-face cu situatii concrete care ne-au aratat ca o singura decizie nepotrivita atrage dupa sine un lung sir de evenimente nefaste asupra carora se pierde controlul.

Daca ar fi sa ne imaginam, in spirit aristotelic, societatea ca pe un trup, atunci abandonul scolar impreuna cu o alta serie de fenomene sociale asemanatoare ar reprezenta, fara exagerare, adevarate plagi care necesita o remediere rapida pentru a stopa o eventuala extindere, care in timp ar putea deveni incontrolabila.

O descriere a fenomenului

Numeroase editoriale au publicat de-a lungul timpului nenumarate articole privitoare la situatia abandonului scolar, atat in Romania cat si comparativ cu alte tari europene.Toate indica aceeasi situatie ingrijoratoare:abandonul scolar este in Romania in continua crestere.De la cauzele deja cunoscute, cum sunt saracia sau starea generala a scolilor, cauze cu care Romania s-a confruntat ani de-a randul si din pacate inca se mai confrunta, ajungem astazi sa ne dam seama ca paleta este mult mai larga.In ultimul timp, emigrarea parintilor sau lipsa unei implicarii a acestora in educarea propriilor copii, au devenit cauze din ce in ce mai des intalnite. Acesta a fost motivul pentru care autoritatile au incercat sa atraga atentia asupra amploarei pe care o poate lua acest fenomen. Astfel, au existat campanii televizate cum este cea desfasurata de Pro Tv, precum si campanii publicitare care au avut menirea sa traga un semnal de alarma adoptand sloganuri ca ,,Nu-ti parasi copilul in fata televizorului”, care intr-o modalitate intermediara atrag atentia asupra abandonului scolar.

Am incercat mai intai sa aratam, in linii mari, care este situatia abandonului scolar la ora actual in tarile europene si comparative cu acestea, in Romania.In acest scop, datele publicate intr-un articol publicat de Mediafax, ne-au fost de mare ajutor.

Malta si Portugalia au ce mai mare rata de abandon scolar din Uniunea Europeana, urmate de Bulgaria si de Romania, informeaza, duminica, 7 octombrie 2007, The Malta Independent, citand un raport european in acest sens. Conform sursei citate, 41,7 la suta dintre elevii maltezi si 39,2 la suta dintre cei portughezi parasesc scoala devreme, in timp ce media de 19 la suta dintre elevii romani si 18 la suta dintre cei bulgari situeaza cele mai noi membre UE pe urmatoarele doua locuri in clasamanetul abandonului scolar european. Potrivit aceleiasi publicatii, sase milioane de tineri europeni au parasit prematur sistemul educational in anul 2006, in ciuda unei propuneri a Comisiei Europene de a reduce aceasta cifra la doua milioane. Educatia si studiul pe termen lung au fost identificate drept elemente de baza pentru dezvoltarea UE si crearea unei strategii de locuri de munca, incluse in Agenda de la Lisabona. Numarul europenilor cu varste cuprinse intre 25 si 64 de ani care participa la activitati educative si de training a scazut si el in anul 2006. La polul opus, performante remarcabile in domeniul educativ s-au inregistrat in Polonia (cu o rata de 5,6 la suta a abandonului scolar), in Republica Ceha (5,5 la suta) si in Slovenia (5,2 la suta), potrivit raportului european. Numarul elevilor care au reusit sa isi ia diploma in domeniile stiintific, matematic si tehnologic au depasit numarul stabilit de Comisie, ajungand la 860.000 de absolventi pe an. Performante in aceste domenii s-au inregistrat in Irlanda, Franta si Lituania. Potrivit Strategiei de la Lisabona, Comisia Europeana si-a propus, pentru anul 2010, ca 90 la suta dintre elevi sa nu mai abandoneze scoala devreme (intre 18 si 24 de ani), ca cel putin 85 la suta dintre tineri sa termine liceul si o crestere de 15 la suta a numarului studentilor care vor absolvi in domeniile stiintific, matematic si tehnologic.”(8 octombrie 2007, 10:53, Mediafax

Dupa cum reiese din aceste date,conform regulilior impuse de Uniunea Europeana, Romania ar trebui sa ajunga la o rata a abandonului scolar de cel mult 10%.Cat de greu va fi sa realizeze acest lucru este lesne de inteles, intrcat tendinta actuala este de crestere si nicidecum de scadere asa cum ar fi de dorit.

Asa cum am precizat si mai sus, in ultimul timp s-au intreprins o serie de campanii cu aceasta tema.Astfel, timp de doua luni, in campania Tu stii ce mai face copilul tau?, postul de televiziune Pro Tv a incercat sa evidentieze problemele cu care se confrunta sistemul de invatamant romanesc, in principal, datorate plecarii parintilor in afara tarii, elaborand o ampla mediatizare in acest sens. Iata cum suna o mica parte din aceasta campanie in cadrul unuia dintre programele de stiri ale postului, cu titlul Invatamantul romanesc in deriva: 11 ministri in 17 ani!

Profesori nemotivati, elevi dezinteresati, scoli care stau sa se darame, programe incarcate inutil. Pana acum, pe la conducerea Ministerului Invatamantului s-au perindat zece ministri. Al unsprezecelea a ajuns la conducerea Educatiei doar de cateva luni. Fiecare demnitar a venit cu propuneri de modificare a sistemului. Multe s-au dovedit nereusite. Pentru multi dintre ei, singura realizare este faptul ca in CV-ul personal apare mentiunea ca au fost candva ministri. In 17 ani, elevii au fost o mare masa de testare. S-au facut experimente. Aproape ca nu a existat an in care sa nu se introduca ceva nou sau sa se scoata ceva vechi sau abia introdus: programe, materii, testari. Examenele de la sfarsit de gimnaziu s-au modificat de trei ori, admiterea in liceu de cinci ori, iar bacalaureatul s-a schimbat de sase ori. Primul urcat pe scaunul de la sefia Educatiei a fost filosoful Mihail Sora. A stat la conducere doar sase luni. A fost urmat de Gheorghe Stefan. Din octombrie 1991, conducerea ministerului este preluata de Mihail Golu. Singurul ministru care a reusit sa stea un mandat intreg in fruntea Educatiei a fost Liviu Maior. In timpul sau apar legi noi si primele programe de invatamant care le inlocuiau pe cele comuniste. In decembrie 1996, la sefia acestui portofoliu vine Virgil Petrescu. A urmat Andrei Marga, iar in timpul sau s-au dat primele examene de capacitate. Un esec total. La inceput de mileniu trei, conducerea este preluata de Ecaterina Andronescu. In 2001 a introdus repartizarea computerizata in licee. Mii de copii au ajuns in alte scoli decat si-au dorit, pentru ca au gresit codurile liceelor Ii urmeaza Alexandru Atanasiu, dar in 2004 se schimba Guvernul, iar la minister ajunge Mircea Miclea. Demisioneaza 11 luni mai tarziu. Mihail Hardau s-a remarcat prin achizitionarea unei masini pe care a lasat-o urmasului sau, Cristian Adomnitei. Acesta a propus o lege a invatamantului: gradinita devenea obligatorie, se introduc tezele nationale pentru admiterea in liceu, iar bacalaureatul a fost modificat pentru a saptea oara.

(31 decembrie 2007, 16:00, Pro Tv)

Din pacate, problema organizarii sistemului de invatamant nu pare a se rezolva prea curand. Unde este problema?, De ce 11 ministri in 17 ani?Raspunsuri greu de dat si nici nu ne propunem sa le dam.Studiul de fata nu face decat sa prezinte situtia asa cum apare ea, fara a intra insa in domenii care nu sunt deocamdata de competenta noastra.

Un alt element surpriza care ar putea duce la abandonul scolar, dincolo de cele sus mentionate, il poate reprezenta instituirea obligatorie a purtarii uniformei in scoli, lucru precizat intr-un articol publicat Marilena Rata din 8 noiembrie 2006. Au existat cazuri in care propunerea uniformelor in cadrul unor sedinte cu parintii a generat reactii violente chiar din partea parintilor care au promis in unele cazuri ca isi vor muta copiii la o alta scoala in eventualitatea in care ar fi obligatorie purtarea unei vestimentatii standard. Uniforma poate duce chiar la abandon scolar, asa cum sustine si articolul de fata.

De unde reticenta elevilor fata de uniforma? Dascalii cred ca este o mentalitate mostenita de elevi de la parintii lor educati in perioada comunismului. 'Este durerea resimtita a uniform ei nu mai este o chestiune de inregimentare', sustine Seryl Talpalaru, directorul Colegiului 'Emil Racovita', liceu la care din acest an scolar va fi introdusa uniforma. 'Am comandat deja, pe masuri, sacouri din material de blugi, de la «Ravioli», care vor avea o broderie cu emblema scolii, pe buzunarul din stinga', spune directorul Talpalaru, adaugind ca 90% dintre elevii liceului au fost de acord cu introducerea uniformei pentru care vor scoate din buzunare cite un milion de lei. Costul uniformei este in opinia altor directori de scoli un alt motiv al refuzului elevilor de a purta uniforme. 'Parintii cu posibilitati financiare reduse nu le pot asigura copiilor uniforme. Daca vrei sa faci doar un sacou, da, e usor, insa o uniforma pentru un liceu ca al nostru ar trebui sa aiba si tinuta de vara, si tinuta sport, si una de ocazie. Si e mai greu', este de parere Cristina Valcu, directoarea Colegiului National. Costurile unei uniforme l-au facut de altfel si pe presedintele Basescu sa fie de partea elevilor in problema uniformelor. Acesta a trimis o adresa Parlamentului prin care arata ca 'portul uniformei scolare ar deveni o noua obligatie in sarcina familiilor elevilor si, pentru elevii din familii sarace, ar putea reprezenta un motiv de abandon scolar'. Seful statului a propus astfel introducerea uniformelor scolare cu acordul si nu doar cu consultarea comitetelor de parinti, iar elevii care nu isi permit uniforma sa beneficieze de gratuitate.”

Ipotezele cercetarii

Asa cum se poate observa din reprezentarea grafica a lantului cauzal prezentata mai sus exista un intreg sir de cauze care pot determina o astfel de atitudine din partea elevilor asa incat acestia sa paraseasca scoala. Saracia ar putea fi privita ca o adevarata cheie de bolta a cauzelor celor mai des invocate, ea insasi generand un alt sir de cauze a caror pondere este destul de ridicata in ceea ce priveste decizia de a abandona studiul. Dintre acestea am putea enumera indiferenta parintilor, care preocupati de segmentul ,,venit” ajung sa-si neglijeze proprii copii, iar de multe ori aceasta nepasare, sustinuta puternic de dorinta unei imbogatiri rapide duce la emigrarea acestora in tari care le pot oferi conditii mai bune de munca si salarii mai mari. De asemenea acest din urma aspect poate implementa copiiilor aceeasi dorinta de castig, lucru ce trage dupa sine abandonul si creearea unei opinii deformate vis-a-vis de scoala. Astfel studiul devine lipsit de utilitate, o ,,pierdere de timp”, pentru ca oricum ,,prea multa carte strica”, expresie ce face parte, din pacate, din patrimoniul credintelor populare. Saracia este un mediu propice dezvoltarii in sanul familiei a unor conflicte care se soldeaza, de cele mai multe ori, cu destramarea familiei in cauza. Din acest motiv copiii aleg de cele mai multe ori sa plece de acasa si sa aleaga varianta casatoriei care implica in mod frecvent aparitia sarcinilor timpurii. Discriminarea, generata si ea adesea de saracie dar nu numai(apartenenta la un anumit grup etnic sau religios, handicapuri fizice si psihice etc.) ajunge sa aiba o pondere destul de insemnata in luarea deciziei de a abandona scoala.

PROIECT: Asistenta sociala a copiilor strazii - analiza studiilor de caz PROIECT: Omul, ființa sociala - incotro ma indrept?

Trecand la o clasa de cauze, anturajul concoreaza cu succes cu saracia in clasamentul celor mai des intalnite cauze de abandon scolar.A face parte dintr-un anturaj este echivalent cu a adopta un set de reguli nescrise care pana la urma fac posibila existenta anturajului in sine.Iar daca aceste reguli implica ca si „embleme” cosumul de droguri, alcool, tutun, comportament violent, situatia devine cu atat mai grava. Observam tot mai adesea existenta barurilor si a cafenelelor, cu precadere in mediul urban, unde afise precum „Nu vindem tigari si bauturi alcoolice minorilor” nu au niciun fel de insemnatate.De cele mai multe ori integrarea intr-un astfel de grup are la baza necesitatea unui refugiu atunci cand situatia de acasa este mult prea greu de suportat.Aceasta poate insemna atat o viata familiala dezorganizata cat si evenimente marcante cum ar fi moartea unuia dintre parinti sau a altui membru al familiei.Tot aici am putea incadra si agrsiunile de natura fizica,sexuala sau psihica.

Facand o trecere de la factorii care tin de situtia familiala la cei care se refera la climatul din interiorul scolilor, putem conchide ca si acestia au o contributie majora in evolutia fenomenului studiat.Elementele de infrastructura cum sunt starea precara a scolilor, lipsa mijloacelor de transport,lipsa dotarilor din interiorul scolilor mai ales in cele din mediul rural sunt probleme in a caroro rezolvare ar trebui sa se implice organele abilitate in acest sens.De cele mai multe ori computerul de acasa pare a fi un substitut ideal al scolii.Pe de alta parte lipsa manualelor sau starea degradata a acestora asezonate cu o atitudine profesorala jertfita pe altarul traditionalismului,conduc uneori la cazuri de abandon scolar.

Metoda de cercetare aleasa pentru studierea acestui fenomen este ancheta iar tehnica este cea a interviului. Definim interviul de cercetare ca o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a

informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru

descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane. Interviul se bazeaza pe comunicarea verbala

si presupune intrebari si raspunsuri ca  si chestionarul. Spre deosebire insa de chestionar, unde

intrebarile si raspunsurile sunt scrise, interviul implica totdeauna obtinerea unor informatii verbale.

Convorbirea reprezinta elementul fundamental in tehnica interviului, in timp ce intrevederea

nu constituie decat o conditie care faciliteaza transmiterea informatiilor unidirectionale: de la persoana intervievata spre operatorul de interviu (sau spre cercetatorul stiintific)”(Septimiu Chelcea, 2004, p.150).

Am ales aceasta metoda de cercetare calitativa datorita posibilitatii de a avea acces la informatii mai delicate, cum este in acest caz abandonul scolar, informatiile fiind cu atat mai valoroase cu cat se pot observa elemente de comunicare nonverbala, la care se adauga personalizarea raspunsurilor si gradul ridicat de flexibilitate al acestei metode de cercetare. Din lantul cauzal prezentat mai sus am ales ca ipoteze de cercetat in cadrul interviului, in principal influenta familiei, a anturajului si a atitudinii profesorilor asupra intervievatului. Indicatorii pe care i-am avut in vedere au fost timpul petrecut cu familia, numarul prietenilor care au abandonat scoala. numarul profesorilor care l-au sustinut dupa ce a abandonat scoala, precum si sfaturile parintilor si prietenilor inainte si dupa ce a abandonat scoala. Astfel am considerat influenta familiei ca fiind forta motrice a acestui angrenaj numit abandon scolar, dar pleiada de factori s-a ramificat, iar interviul ne-a dezvaluit si alte motive care au dus intr-un final la decizia abandonului.

Interviul

Pentru a facilita urmarirea replicilor de-a lungul interviului am recurs la prescurtarea numelor intervievatului si a intervievatorului la o singura litera, litera A, prescurtarea de la Adina, prenumele intervievatorului, respectiv N, de la prenumele intervievatului, Nicu. Intervievatul locuieste in comuna Contesti, judetul Dambovita si a urmat Scoala Primara cu clasele primare I-IV si apoi primele trei clase ale Scolii Generale numarul 1 care isi are locatia in comuna deja mentionata, dupa care a abandonat cursurile acestei din urma scoli. Interviul ce urmeaza are menirea de a releva motivele acestui abandon si consecintele care au urmat in viata intervievatului. Subiectului i s-a comunicat in prealabil tema pe care se axeaza interviul de fata.

A: Buna. Pentru inceput as vrea sa-mi spui numele tau, sa te caracterizezi in cateva cuvinte (N zambeste multumitor) si sa-mi spui eventual componenta familiei tale.

N: Ma cheama Nicu, suntem sapte frati (a se lua in considerare faptul ca N a precizat prima oara componenta familiei sale si mai apoi s-a referit la propria persoana), cinci frati si doua surori, parintii, decit mama, tata a murit (inghite in sec) de sapte ani (face o miscare din cap, semn ca nu mai poate schimba moartea implacabila a tatalui ).

A: Si ce-ti place sa faci in timpul liber?

N: in timpul liber ce(ezita o clipa). Sa tai lemne ma pune, ca n-avem lemne, mergem la padure.(se exprima la plural in multe cazuri semn al nevoiei de apartenenta la un grup si a influentei pe care o are asupra sa) In timpul liber n-avem mai mereu, primavara si toamna mergem la camp, la lume in sat, servici n-avem.

A: Dar nu mi-ai spus citi ani ai?

N:Am 18 ani jumate.

A: Multi inainte!

N: Multumesc. (raspunde cu reticenta).

A: Petreci mult timp cu familia ta?

N: Sambata si duminica ca incursul saptamanii mai ma duc la veri, mai ma duc asa la prieteni(se ridica putin de pe scaun), sambata si duminica vine, am o sora la Bucuresti (isi duce mana la barbie) vine de acolo cu cumnatu , o nepoata vine, sta pe la noi, si obligat stau cu ei, pe langa ei, ma trimete la un magazin (face o mica grimasa), sunt mai mic

A: Ca tot ai mentionat de faptul ca esti mai mic, deci mai influentabil sa zicemCata autoritate crezi ca are familia si cata autoritate crezi ca ar trebui sa aiba pana la urma familia asupra copilului?

N: Nu stiu, la varsta asta nu cred ca mai sunt copil, sunt destul de mare sa iau(isi ridica putin capul semn ce ii accentueaza spusele)..sa-mi zica mama fa aia, fa aia, pot sa fiu, sa iau, sa-mi asum riscul, sa ma duc la munca undeva sau asa, haide ma undeva, nu mai poate sa-mi zica mama, ca sunt, merg pe sabia mea, cum ar veni, la 18 ani jumate, nu stiu, merg pe sabia mea(isi duce mana la barbie)

A: Si la ce varsta crezi ca ar trebui sa inceteze aceasta influenta a familiei asupra copilului sau exista un moment in care familia nu mai detine nici un rol in viata copilului?

N: Nu stiumamanu stiu cum sa zic, pana la 17 ani mi-a zis, du-te fa aia, adu-mi o galeata de apa, taie lemne sau aia, dar de acuma incolo fac singur, deci ce-i de facut fac singur, nu mai tre sa-mi zica mama du-te adu apa, du-te sdu lemne sau taie lmne de la padure sau fa focu (se ajuta de gesturi ale manii stangi pentru a-si sustine enumerarea, lucru ce se repeta pe timpul interviului)ce-i de facut fac de buna voie,nu sa-mi zica mama (priveste in sus asemeni unui acces de aroganta ce reprezinta de fapt dorinta de afirmare a independentei de mama sa).

A: Ca tot mi-ai vorbit atat de mult de mama ta, ce importanta acorda ea scolii, si mai apoi ce importanta acorzi tu scolii, cat de importanta este scoala pentru tine, cat si pentru familia ta?

N: Nu stiu, pentru noi scoala era buna, dar daca n-am avut posibilitati, moartea parintelui, adica a lu tata (vorbeste mai incet), n-am avut posibilitate, n-am avut pachete, n-am avut imbracaminte, mama a fost si ea la munca, ne-a imbracat ne-a incaltat, ne-a ajutat de rechizite, dupa moarte a lu tata a ramas si ea fara munca, n-am avut posibilitate de munca niciunul

A: Cand ai abandonat scoala, la ce varsta?

N: La varsta de 14 ani, in clasa a saptea(se scarpina pe nas semn al vinovatie).

A: Si totusi ai mentinut legatura cu studiul, ai facut ceva legat de scoala, care sa aiba amprenta studiului, ai mai citit ceva?

N: Am mai citit, ziare, Libertatea, le-a ducea de la Niculae (patronul unui magazin din sat), carti care le citea mama, drama, sau ce avea le citeam sa treaca timpul mai repede.

A: Si care e ultima carte pe care ai citit-o sau ce subiect avea?

N: Aveam o carte, ceva nu de sperietura, era cu mani, cu corpul omului care era imprastiat pe sub pat.

A: Deci genul mai horror.

N: (rade)

A: Care ar fi, mi-ai enumerat pe ici pe colo, motivele pentru care ai abandonat scoala? Mai concret, ce te-a determinat sa abandonezi scoala?

N: Femeia de serviciu nu a mai venit la scoala ca a avut probleme cu sanatatea si la gradinita si la scoala am facut si acolo focul, taiam lemne, spargeam, tandaream. Si la scoala nu mai aveam cum sa ma duc, ca imi zicea directorul scolii, domnul Neagu, du-te Nicu si taie, lemne, nu spui nimica (priveste in jos), imi dadea si mie acolo cate cincizeci de mii si zicea nu-ti pun nici doi, nici absenta si te cinstesc eu, si la sfarsitul anului, cand a fost sa ma duc la scoala, i-am spus lu mama, ma duc si eu in a opta bucuros, zice Nicu este exmatriculat, este repetentsi ma duc la domn director si ii spun ,,n-ati zis ca nu ma lasati repetent” si a zis ,,pai la scoala n-ai venit, pai note n-am pe ce sa-ti spun, absente ai o gramada,,esti exmatriculat ca ai peste 40 de absente”.

A: Deci sa-nteleg ca pana la urma a fost la mijloc o manipulare destul de grava din partea directorului scolii si totusi vad ca regreti acest lucru, dar de ce nu ai mai incercat chiar daca te-au exmatriculat, sa-ti continui oarecum studiile (se scarpina in cap) mai apoi?

N: La varsta de 14 ani eram bucurosca mi-a zis mama ori scoala, ori ce vrei tu, e treaba ta, depinde de tine, si eu bucuros ca nu ma mai duceam la scoala, nu ma mai trezeam la 7 dimineata, dormeam pana la 9, pana la 10, si dupa un an de zile regretam si ma duceam la scoala, si acuma ma mai duc la scoala, mai il ajut, e un var care munceste acolo, il ajut la spart de lemne, si zice directorul scolii e foarte bine ca e Nicu, de ce n-ai venit, acum asa imi zice, de ce n-ai venit la scoala, ca era bine ca iti continuai studiile, iti continuai scoala, clasele, mergeai mai departe, daca nu ma mai lasa repetent

A: Dar totusi daca ti-ai fi continuat studiile cum te-ai imagina tu, sa zicem ca acum ai fi in postura de licean sau chiar student?

N: Poate eu stiu aveam mintea mai buna, invatam, era mai greu, ca pana in clasa a saptea era mai usor, aveam note bune, nu stiu, daca aveam posibilitate poate ca iesea mai bine, poate, acum e sora mea care a facut 12 clase, ca a avut ca n-a avut ea a avut ambitia de s-a dus

A: Crezi ca ti-a lipsit acest factor ambitia?

N: Da! (raspuns direct dar si cu o nuanta de regret).

A: Mi-ai mentionat faptul ca ti-a placut intr-adevar scoala

N: Da.(raspunde imediat si convingator).

A: Care era materia ta preferata, si sa nu-mi spui ca educatia fizica sau sportul ca nu te cred!

N: Nu, era limba engleza, imi placea cel mai mult ca ma lasa doamna profesoara sa copii, imi placea foarte mult cuvintele care erau imbarligate, greu de scris decat romana, si imi placea copiam asa de frumos, mi-a placut

A: Deci sa-nteleg ca iti plac lucrurile astea mai criptice, mai incifrate, dar aveai un profesor preferat, ca tot am vorbit de materia preferata

N: Da, dirigintele nostru de religie, Coman Cristian, era cuminte,noi n-aveam posibilitatea de mancarea si mai ramanea de la I-IV un lapte sau un corn, ne dadea, ca el era sufletist, avea inima buna (se ridica usor de pe scaun), ne invata, ne trecea, facea tot posibilul sa ne ne mai linisteam si noi, mai chiuleam, facea tot posibilul sa ne motiveze absentele, sa mergem mai departe nu sa ingreuneze situatia scolii

A: Da, sa-nteleg ca era destul de indulgent si un profesor bun, dar ai mai mentinut legatura cu acest profesor?

N: Am mentinut, venea la scoala, noi nu mai eram la scoala si ne-aducea imbracaminte, incaltaminte, mai imi dadea bani, ma felicita caam fost un elev bun, un coleg bun si spunea daca regret ca nu mai m-am dus la scoala si spuneam, regret domnu diriginte

A: Si inainte de a abandona scoala (isi concentreaza atentia si mai mult) au existat in cercul tau de prieteni copii sau chiar adulti ca poate ai avut prieteni si mai mari, care au abandonat scoala?

N: A fost unul singur, coleg de scoala care avea la varsta de 14 ani ai nostri, avea 17 ani, si il exmatriculase, vorbise cu directorul scolii, ,,domnu director mai raman si eu 4 luni ca sa iau cecu si dupa aceea nu mai vin la scoala deloc”.

A: Da, sa-nteleg ca era interesat doar de partea asta financiara pe care pana la urma ti-o da scoala.

N: Da.

A: Ca tot am mentionat de cercul de prieteni, opiniile pe care le aveau prietenii tai vis-a-vis de scoala te-au influentat in vreun anumit fel, adica daca unul spunea ,,bai, scoala nu merita, nu merita sa te duci la scoala” tu luai de buna chestia asta sau aveai o parere proprie fata de statutul scolii?

N: Mai ma duceam cu ei ca ma influenta mai mult fratele meu zicea ,,haide ma, o ora, doua, hai sa mergem sa bem si noi ceva, sa ne distram sau sa jucam un biliard”, era un magazin apropiat acolo, mergeam,imi faceau cinste, la un ping-pong, la o masa de biliard, eu copil ce ziceam, hai ma ca mergem, cum sa nu mergem.

A: Cum priveai scoala inainte de a o abandona si cum o privesti acum, ti s-a schimbat in vreunh fel viziunea asupra scolii, o crezi la fel de importanta, sau o credeai atnci destul de importanta?

N: E importanta pentru cei care sunt la scoala, acum poate sa fie mai dezvoltata de 3 ori decat era atuncea pentru mine nu mai conteaza, pentru cei care sunt la scoala, care invata, sa tina de ea, cand eram noi la scoala era bine, deci era destul de bine, profesori buni, stia sa ia copiii cu binisoru, hai copii sa invatam, va dau pauza mai repede, nu ne pacalea, hai ca e foarte bine, hai ca ai 10, ca ai suficient sau foarte bine sau cat dadea ei atuncea si era destul de bine si acuma tot la fel este, nu este nici o diferenta fata de acum, 4 ani, 4 ani jumate.

A: Referitor la ponderea celor care abandoneaza scoala, bine acum n-o sa-ti cer niste date statistice de o stiintificitate extraordinara, dar cam care crezi tu ca e procentajul celor care parasesc scoala la nivel national, sa zicem, cam cat la suta crezi ca parasesc scoala?

N: Nu stiu10-15 % dintre baieti, nu se mai duce ca se influenteaza cu altii care sunt mai mari, care are foarte multe absente, se duce la urma cu un pachet la director sau la profesor si zice ,,haide-ti domnu sau domnisoara sau ce e va fac ceva ocafea, ceva si trece clasa”.

A: Ai mentionat faptul ca 10-15 % din baieti abandoneaza scoala, dar cum ramane cu segmentul feminin, cezi ca fetele abandoneaza mai putin scoala sau ca ar avea motive mai putin intemeiate sa abandoneze, de ce crezi asta.

N: Fetele n-are anturajul chiar asa ca baietii, care la varsta de 15 ani se duce la alcool, la tigari, asa cred eu, nu-i mai intereseaza scoala la o animita varsta.

A: Ce alte motive crezi ca ar mai avea alti copii care au abandonat scoala sa faca acest lucru, in afara de saracie si de faptul ca si-au pierdut un parinte?

N: Poate eu stiu faptul ca a plecat cel mai bun prieten din scoala, sau nu s-a mai dus ca nu a mai avut posibilitate, aregretat pentru cei 3 sau 4 din cerc, care era in anturaj cu ei ca ce zice ,,la ce ma duc eu singur la scoala ca nu mai este colegul de scoala cel mai bun” sau mai aveam colegi cu care vorbeam intotdeauna si eram in anturaj cu ei, poate singur nu avea cum sa faca anturajul, poate invata pe altii si nu-l lasa directorul scolii sau nu stiu

A: Sa ne orientam putin spre ceea ce ai facut dupa ce ai abandonat scoala, te-ai angajat, daca in locul in care te-ai angajat mai existau oameni sau copii care abandonasera scoala?

N: Erau tot asa la varsta de 14, 15 ani care nu s-a mai dus la scoala din cauza ca nu a avut posibilitate, erau tot asa de saraci, baietii se duceau la munca, ,,hai la munca ca nu avem bani, de frica parintilor se ducea la munca”.

A: Si tu unde ai mai lucrat?

N: Am lucrat pe santier, cu 2 frati de-ai mei pe la Suceava

A: Ai spus ca ai lucrat, ai folosit termen de trecut, ce te-a determinat sa nu mai lucrezi acolo?

N: Am fost cu 2 prieteni de-ai mei pe santier si un macaragiu a dat cu niste fier beton peste un pom si si la pomul acela a cazut craca la un prieten de-al meu in cap sa l-au dus la spital si de-atunci nu m-am mai dus la munca.

A: Si dupa acest eveniment unde ai mai lucrat, ce-ai mai facut?

N: Am fost la vecini, la munca, la lume, de primavara pana toamna ca iarna nu-i de munca, la cartofi, la pus, la scos

A: Si iarna ai spus ca e o perioada moarta, ce faci iarna?

N: Iarna, pai tai lemne de la padure ca n-avem bani sa cumparam, tai lemne, aduc lemne, tandaresc, fac focu la mine in casa ca n-avem posibilitatea sa cumparam

A: Am vorbit despre aceste meserii pe care le-ai avut de-a lungul timpului, ce meserie stabila crezi ca vei avea in viitor, adica te vezi facand ceva anume pentru o perioada lunga de timp?

N: Cand eram copil mi-ar fi dorit sa fiu (face o mica pauza) dascal, mi-am dorit de mult, nu stiu, poate ca si scoala, cartea, sa fii ambitios, nu e posibilitate sa faci o scoala, ceva, si poate incercam sa facem o asa scoala, si se poate, dar daca nu avem posibilitate

A: Dar cand erai mic iti doreai tot asa de mult sa te faci dascal, ce te-a determinat sa inclini spre latura asta, sa inclini spre biserica?

N: Mi-a placut foarte mult de mic la biserica si cand a murit tata numai acolo ma duceam mereu, aprindeam o lumanare sau imi cumparam o icoana si mi-a placut, imi place cel mai mult sa cant la slujbe, imi place sa ma duc la biserica

A: Cum te zezi tu peste zece ani sa zicem, te vezi stabilit, la casa ta?

N: Viitorul (da din cap a negatie) nu pot sa-l descriu, nu stiu

A: Pare a fi un domeniu la care intr-adevar nu avem accesibilitate, dar in eventualitatea in care vei avea o familie, vei avea copii, care crezi ca ar fi cea mai buna metoda de educare a copiilor tai, i-ai indemna sa urmeze tot timpul scoala sau dimpotriva?

N: Da sa duca sa mearga mai departe nu ca mine ca am 7 clase si nu am unde ma duce, poate eu stiu sotia, mam copilului poate o fi mai cu scoala, in vata copilul sa mearga pe drumul cel bun

A: Deci astepti mai mult ajutor din partea consoartei decat din partea ta, dar daca totusi ar exista o situatie (isi tine mana in falca, semn al cresterii atentiei, in acest caz) exceptionala in care ar fi neaparata nevoie ca si copiii tai sa paraseasca scoala care ar fi situatia aia limita?

N: Nu stiu, numai daca ar muri unul din parinti ar putea sa-i impiedice sa mearga la scoala, sunt si familii care n-are posibilitatea de munca si n-are posibilitatea sa aibe o imbracaminte sau o in caltaminte, cum am fost si eu de faptsper sa nu fie cum am fost eu copilul.

A: Fiecare spera normal acelasi lucru ca si tine, dar uite ca exista nenumarate exemple in care, copii au un singur parinte si cu toate astea s-au ambitionat si au mers mai departe, cum iti explici acest lucru, ca ei au avut puterea sa treaca peste moartea unuia dintre parinti?

N: Daca mama s-ar fi infipt putin in mine eu cred ca ma duceam mai departe, aveam ambitia sa merg mai departe, daca singurul parinte mi-a zis ,,ti-alegi tu ce vrei sa faci in viata” , eu copil ce-am zis, ma bucur ca nu ma mai duc la scoala, mi-a placut, ah scap de scoala sunt cel mai bucuros, dar acuma imi pare rau.

A: Pana la urma crezi ca ti-a lipsit un factor care sa te impinga de la spate

N: (incuviinteaza)

A: Haide sa ne intoarcem la perioada in care erai la scoala, catre erau relatiile tale cu colegii?

N: Relatiile erau foarte bune, nu ne certam, intre fete ne intelegeam foarte bine, intre baieti eram numai prieteni, neamuri, ori asa apropiati, care stateam noi intr-un cerc, intr-un grup, nu ne bagam cu altii din alt sat, ne intelegeam foarte bine

A: Cum te intelegeai cu colegul sau colega de banca ?

N: Ma intelegeam foarte bine cu colegul de banca, el avea probleme cu picioru, n-avea posibilitatea sa meargacand venea de acasa il aducea maicasa ti cand venea de la scoala il lua tot maicasa, n-aveam anturaj cu el ca nu putea sa se miste

A: Si l-ai ajutat pe acest coleg in vreun fel vreodata

N: Da, l-am mai adus acasa cand nu avea cine

A: Ai simtit vreodata ca unii colegi te-au discriminat in vreun fel, ti-au adresat injurii sau s-au comportat intr-un fel care ti-a displacut, ai simtit chestia asta vreodata?

N: Nu, dar daca ne-am imbrancit putin cu un prieten de-al meu care ne permiteam unul cu altul, eu ii mai dadeam un picior in joaca, el mie, era un prieten apropiat al meu.

A: Dar din partea profesorilor, ai simtit vreodata ca vreun profesor ti-a vorbit mai urat sau s-a purtat cu tine in vreun fel mai aparte, ai simtit lucrul asta vreodata?

N: Mai frumos da, dar mai urat nu.

A: Ce parere ai despre cei care au abandonat scoala si mai apoi se apuca de furt, de consum de droguri si inclusiv trafic sau de consum de alcool, ce parere ai despre ei, ai cunoscut persoane de genul asta?

N: Un coleg de-al meu de scoala, era cu 2 ani mai mic ca mine si nu s-a mai dus la scoala, s-a dus la furat, afurat pasari din curte de la oameni cu un om mai mare, in varsta de 23, 24 de ani, a furat, afost pe la politie, i-a facut dosare, apoi a mai furat de la un alt magazin bani, bautura, tigari, anturaj tot cu baiatul acela, atrebuit ca maicasa sa-si vanda vaca din curte pentru a-si achita datoriile la magazin, de unde a furat.

A: Dar tu, te-ai vedea implicat intr-o astfel de situatie?

N: Nu.

A: Si de ce nu, consideri ca esti o persoana responsabila?

N: De frica de Dumnezeu, nu de mama, de parinti, de politie

A: In ceea ce priveste anturajul de prieteni, tu esti cel care isi alege prietenii sau ei te aleg pe tine?

N: Eu nu prea sunt in anturaj cu ei ca ei fumeaza, bea, uneori mai obligat, mai fortat ma iau ei pe mine, mai degraba m-alege ei pe mine decat eu pe ei, ca ei este cu bautura, cu tigari, ,,hai sa furam asta-seara ceva, hai sa rupem un gard casa facem un foc”, mai mult cu verii mei, amveri cu care ma inteleg foarte bine, ma duc mai mult eu pe la ei, la televizor, la un film, la o muzica, ma inteleg bine cu cei apropiati decat cu cei

A: Tot ai vorbit de verii tai care sunt de fapt adevaratul tau anturaj, care a fost, eu stiu, ultimul sfat, cel mai notabil, cel mai de luat in seama pe care ti l-au dat sau pe care poate ti l-a dat familia?

N: Ei nu, dar mama mi-a dat ultimul sfat la varsta de 14 ani, sa-mi aleg eu ce sa fac cu scoala, sa am viitorul meu, deci sa mi-l fac singur, mi-a zis treaba ta, te duci la scoala, sau teduci la munca, e treaba ta nu, deci nu mai depinzi de mine, asa mi-a zis, de-atuncea nu mi-a mai zis nimeni nimica.

A: Dar tu, ai fost in masura de a da un sfat si ce sfat ai dat, cel mai important sfat?

N: O singura data am despartit doi insi care se bateau, in rest

A: Ai fost implicat oarecum implicat in bataia respectiva?

N: Da, am fost, am vrut sa-i despart si pana la urma ei m-au batut pe mine (zambeste).

A: M-ai adineauri am vorbit de puterea asta a sacrificiului, care afost cel mai mare sacrificiu pe care l-ai facut?

N: Cel mai mare n-am facut asa ca sa fiu supererou sau erou n-am fost (zambeste).

A: Dar daca ai avea puterea, o putere imaginara extraordinara, vorbim la modul imaginar bineinteles, sa ne-ntoarcem in trecut, sa schimbi tu un lucru care?

N: Cel mai mult vroiam sa schimb daca puteam, pe tata, sa nu moara, sa fie alaturi de noi si poate era mai bine, mergeam inainte la scoala sau eram mai drepti

A: Daca ai fi impiedicat aceasta moarte crezi ca lucrurile ar fi decurs mai apoi altfel, n-ai fi abandonat scoala, n-ai fi ajuns sa muncesti pe la lume?

N: Poate de frica lu tata stiam toti de la mic la mare si daca zicea tata sa ramin la scoala, la scoala ramaneam, dar de mama, ce ziceamn-are ce sa ne faca, nu prea luam in seama pe mama

A: Deaci tatal a fost factorul acela de care vorbeam, care trebuia sa te impinga de la spate sa faci anumite lucruriBine cam asta a fost, iti multumesc foarte mult pentru interviu si iti urez mult succes pe mai departe.

Concluzii

Informatiile pe care le-am obtinut in urma acestui interviu ne-a determinat sa tragem cateva concluzii de natura psiho-sociala particularizate pe cazul de fata. Astfel exprimarea intervievatului in cea mai mare parte a interviului este la plural, semn ce indica o permanenta nevoie de apartenenta la un grup, pe de o parte, si un grad ridicat de influentiabilitate. In ceea ce priveste elementele de nonverbalitate acestea reprezinta un element interesant al interviului,am observat o usoara incordare a intervievatului, element care in definitiv este inevitabil in cadrul unui interviu. Miscarea mainii stangi in mod frecvent, care denota o usoara feminitate, ar putea fi un indicator al influentei psihologice din partea mamei pe care a avut-o mai mult timp in preajma decat pe tatal sau. O influenta destul de semnificativa a avut-o se pare, in creionarea personalitatii intervievatului, biserica. Orientarea spre acest domeniu a fost in principal cauzata de moartea tatalui, pe care l-a regasit la nivel simbolic in acest refugiu, iar mai apoi ajutorul pe care l-a primit din partea profesorului de religie l-a influentat la un nivel atat de ridicat incat sa ajunga sa isi doreasca sa devina preot. Desi inca de la inceputul interviului principalul motiv mentionat pentru care a abandonat scoala este saracia, pe parcurs ce interviul inainteaza optica devine alta si incep sa se reliefeze aspecte ascunse intr-o prima faza, cum ar fi moartea tatalui, lipsa unei vointe adanc inradacinate si manipularea din partea anumitor profesori. In concluzie ponderea factorilor externi si interni care duc la abandon scolar devine aproximativ aceeasi. De cela mai multe ori s-a ajuns in unanimitate la concluzia ca abandonul scolar este sesizabil mai ales la nivelul exprimarii, lucru ce este sustinut si de acest inteviu. Un aspect destul de interesant este faptul ca intervievatul a ajuns sa regrete ceea ce a facut si inca mai merge la scoala, insa doar in calitate de privitor sau eventual ajutor. Acest caz pare unul dintre cele fericite, daca s-ar putea spune, datorita faptului ca a luat nastere sentimentul de regret, iar in acest sens consideram ca ar trebui sa se ia masuri menite sa salveze cumva situatia, mai ales din partea autoritatilor.Ne referim aici in principal la programe sociale precum si la diverse campanii pe aceasta tema cum sunt cele prezentate in acest studiu.Se impune de asemenea, prezenta in scoli a unor psiho-pedagogi a caror activitate devine uneori indispensabila pentru diminuarea abandonului scolar.

Cu siguranta insemnatatea fenomenului studiat de noi nu este nici pe departe una neglijabila, iar efortul pentru ameliorarea situatiei nu trebuie sustinut doar de organele abilitate in acest sens ci si de parinti si implicit de elevi.Responsabilitatea nu aprtine tuturor in egala masura, intrcat,asa cum am mai precizat, efectele se resimt nu numai la nivel individual ci si national si social in egala masura.

Bibliografie

Chelcea, Septimiu. (2004) Initiere in cercetarea sociologica, Bucuresti, editura Comunicare.ro;

Mediafax, 8 octombrie 2007, 10.53;

ProTv, Stirile ProTv,  31 decembrie 2007, 16.00;

Rata, Marilena. Uniforma scolara-motiv de abandon scolar, Ziarul de Iasi, 8 noiembrie 2006;