Asistenta sociala
Putem trai fara violenta!- Sesiunea nationala - Sectiunea III: Prezentarea unor exemple de buna practica in rezolvarea conflictelor ARGUMENT: ,,Trebuie sa ne trezim repede, in caz contrar nu vom avea timp nici sa ne trezim”. (G. G.Marquez) Religia crestina sustine ca, in calea lui, spre fericirea deplina, omul are de infruntat trei lucruri (trei nefericiri pamantesti):pacatul, moartea si rautatea. Din punct de vedere religios, rauta-tea (agresivitatea ) este, de fapt, acel factor care impiedica indeplinirea preceptului de baza al crestinismului: ,,Iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine insuti.,,In societatea umana conformarea la a- principiu este o utopie. De ce au loc razboaie, de ce oamenii se distrug unii pe altii atunci cand poseda aceeasi informatie sau este adept al aceluiasi cult(religios, comportamental, etnic)? Toti cei ce urmeaza alte norme comportamentale sunt catalogati drept straini. Iar in cazul unui element strain, mecanismele de infranare a agresivitatii nu mai functioneaza. Astfel se explica razboaiele dintre natiuni, conflictele interetnice si interconfesionale, discriminarile, antisemitismul si rasismul- oamenii poseda un bagaj informational diferit si nu tolereaza alte interpretari si forme comportamentale. Toate aceste probleme confera o nota de ingrijorare deoarece atat istoria cat si reali- tatile conflictuale din ultimul timp, la nivel mondial, maresc pericolul unui proces de autodis- trugere a speciei Homo Sapiens. Cum se va reusi sa se puna capat acestei tendinte distructive: prin intermediul religiei, culturii, moralei, stiintei, sau poate al unui . ajutor extraterestru!? Ne va ajuta, oare, ratiunea s-o depasim? ,,Omul va deveni mai bun, atunci cand ii veti arata cum este el in realitate.”(A. Cehov) I.Aspecte ale unei maladii sociale-agresivitatea umana Nu mai este o revelatie faptul ca traim intr-o lume in care este tot mai pronuntat fenomenul agresivitatii. Cu aceste manifestari ne ciocnim zi de zi in cele mai diverse circumstante: in familie, la serviciu, in transport, pe strada, pre- tutindeni . . Comportamentul agresiv a devenit o obisnuinta in relatiile cu oamenii si nu rareori, chiar un mod de afirmare in cadrul unei comunitati. Agresivitatea este si va fi acel element al firii umane a carui dezradacinare si minimalizare va reprezenta un proces dificil si indelungat, dar atat de necesar pentru noi toti. Este, in acelasi timp, un subiect care apare cu regularitate ori de cate ori e vorba si despre copii si educatia lor. Parintii, educatorii se confrunta uneori cu com- portamentul agresiv in curtea scolii, in salile de clasa, pe strada si se intreaba cum sa reactioneze in astfel de situatii. Rezumand toate rezultatele obtinute de psihologi, s-a constatat ca manifes- tarea agresiva la om are la origine trei factori, care pot actiona separat sau in comun: a) factorul biologic, ereditar ; b) experienta individuala a organismului si influenta externa sau frustrarile. a. Factorul biologic ereditar „ Maimuta este un animal mult prea blajin pentru ca omul sa se fi tras din ea.”( Nietzsche) Comportamentul agresiv la om este o tendinta spontana mostenita, asema- natoare cu setea si foamea. Omul acumuleaza periodic o anumita cantitate de energie agresiva care, daca nu este periodic eliberata, sporeste si se intensifica.( K. Lorenz) b. Experienta individuala a organismului „ Daca vasul nu e curat , tot ce torni in el se oteteste.” ( Horatius ) Experienta individuala a organismului presupune educatia primita in peri- oada timpurie a vietii si influenta conditiile de crestere si dezvoltare. S-a demon- strat ca sub actiunea educatiei la o varsta timpurie se poate schimba simtitor gra- dul de ostilitate fata de mediu la oameni, unii devenind agresivi, iar altii de ace- easi origine ( cu aceeasi textura genetica), aratandu-se mai pasnici. Se poate afir- ma ca toate relele, cu foarte mici exceptii vin din copilarie: „ Copiii uneori dove- desc o puternica inclinatie spre cruzime. Ei tortureaza cu placere animalele, isi distrug jucariile , se napustesc asupra parintilor, musca daca sunt suparati si chiar lovesc” ( W. Stekel). De aici rezulta ca in formarea unui om factorul edu- cativ capata o importanta primordiala. c. Factorii externi si diferite frustrari ,,Lipsa banilor sta la baza tuturor relelor”(G.B.Shaw) Omul este, figurat vorbind, ca o oglinda care reflecta intocmai ambianta in care vietuieste si realitatea pe care o percepe. Aceasta este o insusire care tine de fenomenul de adaptabilitate, propriu fiintelor vii—o modalitate de a supravietui in lupta pentru existenta, de a se supune rigorilor inaintate de Natura, care cere indivi- dului sa fie in concordanta si in echilibru cu mediul ambiant. Mediul de viata este unul stresant, imprevizibil si intolerant, un mediu care te obliga sa ai un comportament ofensiv pentru a reusi. Intr-o lume violenta, comportamentul agresiv este o adaptare. Agresivitatea la oameni deriva din reactia lor acuta la diverse frustrari cu care se ciocnesc .Motive de frustrare in societatea noastra sunt destule:de la o banala cearta intr-un mijloc de transport si pana la lipsa mijloacelor pentru o exis- tenta cat de cat decenta. Frustrarea sta la baza delicventelor; oamenii se razbuna pe semenii lor care nu le-au asigurat un trai normal, pe cei care i-au jignit sau care le-au cauzat vreun rau. Agresivitatea este si un indiciu al prezentei complexului de inferioritate, o mascare a acestuia. 2.Ce este comportamentul deviant? Astazi, democratia ridicata la rang de libertate a individului , a avut si are ca „rod” un mare numar de elevi in scoli cu un comportament necorespunzator, care se abat de la normal , adica prezinta un comportament deviant. Acesti copii ridica o serie de probleme cadrului didactic. Deviatiile sunt tocmai tulburarea echilibrului afectiv al individului ce duce la manifestari. Dintre ele, cele de tipul: minciuna, violenta, limbajul vulgar, fumatul ostentativ, absenteismul, atitudini nonconformiste, sunt situatii frecvent intalnite cu care se confrunta cadrele didactice. O mare parte din elevii care prezinta comportament deviant si sufera de acest neajuns, il capata deoarece raman singuri, parintii fiind la serviciu, iar cand vin a-
casa nu au timp si rabdare sa vorbeasca cu copiii. Alaturi de cea afectiva sta carenta educativa, ce risca sa se transforme in deficienta culturala si comportament antisocial. Alti factori ai deviantei scolare ce merita amintiti sunt: dragostea parinteasca excesiva ce-i permite copilului sa faca orice, exigenta unor parinti fata de copii, pretinzand acestora mai mult decat sunt capabili, mediul scolar pozitiv sau negativ, aprecierea obiectiva si comportamentul invatatorului, stilul de comunicare al acestuia cu elevul, con- flictele din cadrul clasei, anturajul din timpul liber,etc. Activitatea de prevenire si profilaxie a comportamentului deviant presu- pune o buna cunoastere a cauzelor si a conditiilor care genereaza tulburarile comportamentale,precum si eliminarea lor. Aceasta poate fi primita diferit de la caz.in functie de varsta, sex, mediu social. Activitatea de combatere si prevenire a deficientelor comportamentale este o sarcina ce presupune tact, rabdare si consecventa atat din partea cadrului didactic cat si a elevilor in discutie. Violenta scolarilor mici Violenta este o componenta importanta a deviatiei comportamentale, re- prezentand o forma deficitara de adaptare la realitatile mediului inconjurator. Ca fiinta sociala, interesele personale trebuie indeplinite numai in rezo- nanta cu cele ale comunitatii, pentru a se afla in legalitate Aceasta conditie se inva- ta in timp, copiii trebuie sa parcurga perioada lunga pana a ajunge la un echilibru Parintii, care sunt primii educatori, trebuie sa gaseasca modalitati adecvate de a asigura „descarcarea” energiei negative a copilului, sa preintampine extinderea sau explozia violenta a lor prin directionarea spre diferite activitati utile:practicarea unui sport sau chiar prin discutii cu copilul-vazute ca supapa necesara descarcarii. La varsta de 8-10 ani, violenta este folosita frecvent, sub diferite forme Ea poate sa insemne si absenta respectului fata de copil. Deseori violenta produce violenta.. Cauzele aparitiei ei sunt multiple. In primul rand varsta , aceasta este predispusa la violenta. Apoi, trebuie luata in calcul, viziunea denaturata in privinta prestigiului in cadrul grupului din care face parte elevul. Structura neuro-psihica a fiecarui copil, climatul familial necores- punzator sunt cazuri responsabile de carente comportamentale. Parintii plecati la munca in strainatate sau exagerat de ocrotitori afecteaza viata copiilor prin tulburari ale afectivitatii sau labilitatii psihice ale acestuia. Copiii familiilor dezor- ganizate, lasati in grija bunicilor, cei care simt distribuirea preferentiala a atentiei parintilor, vor deveni mai izolati, vor suferi de mania persecutiei, de ego-ism, etalat ostentativ, ca un element compensator a ceea ce copilul neglijat consi- der ca nu are.. Mass-media reprezinta o alta cauza a violentei copilului mic intrucat ea promoveaza deseori acest comportament la o varsta la care copilul este ancorat in concret, prin modelele din filme, jocuri pe calculator etc.. Grupand aspectele de violenta dupa criteriile sub care apar, ele pot fi prezentate astfel: a) violenta verbala-este forma deosebit de frecventa la scolarul mic, acesta uzand de limbajul argotic, injurios sau chiar trivial. Foarte multi elevi vin cu acest limbaj din familie, deseori copiii respectivi neintelegand de ce sunt dezaprobati si mustrati. b) violenta fizica- este foarte intalnita,noi invatatorii, aflandu-ne in dificultate cand descoperim ca elevul agresat declara ca se simte bine cand e a- gresiv, aici fiind vorba de o defectuoasa separare a valorilor reale de comunicare si integrare sociala. c) rautatile minore, poreclele, jignirile-au trimitere la diverse particularitati fizice, reprezentand alta forma a violentei,ce pot genera uneori drame adevarate. Victimele reactioneaza la jignirile adresate, se supara, ameninta, plang, iar autorii agresiunii sunt stimulati in a continua ceea ce au inceput. Para in randul elevilor mici nu are un fagas bun; ea nu are in vedere aducerea elevului pe drumul bun, ea duce la razbunare. Inlaturarea comportamentului violent este dificila. Trebuie ca fiecare dintre noi, invatatorii, sa particularizam activitatea in functie de aspectele concrete pe care le avem de rezolvat. Acest lucru impune sa ne cunoastem exact fiecare copil dar si mediul lui familial in care creste.. Dascalul trebuie sa gaseasca metodele cele mai adecvate interventiei pentru fiecare copil, avand in vedere ca scoala reprezinta princi- palul factor endogen, ea este contextul formal in raport cu cel nonformal(cluburi sco- lare, organizatii de copii si tineret, asociatii sportive) si informal(familia, mass-media, biserica, grupul de prieteni). 4. Modalitati de redresare a comportamentului violent Ca prima forma de inlaturare a comportamentului violent, deseori incer- cam sa determinam elevul violent sa recunoasca greseala comisa ;e primul pas. De obicei, copiii au tendinta de a nu recunoaste faptul ca au gresit, plasand abaterea colegilor. Ideea ca intr-un conflict fiecare parte are partea ei de vina, ca toti oamenii gresesc ca, asa cum spune un proverb romanesc-orice greseala recunoscuta este pe jumatate iertata, ca recunoasterea greselii este o dovada de indreptare, ii sensibili- zeaza pe elevi si devin cooperanti, delimitand astfel binele de rau, dupa normele mo- rale corespunzatoare. Totodata, faptul ca fiecare act al unei persoane poate sa se rasfranga pozitiv sau negativ asupra celor din jur trebuie sa fie bine inteleasa de cei mici. Cazurile de violenta pot perturba sau pot influenta in rau pe colegi sau parinti. Normele si regulamentul clasei, al scolii, legea convietuirii civilizate interzic apelul la violenta si trebuie respectate ca atare. Comportamentul deficitar al copiilor duce la framantari in randul parin- tilor, multi dintre ei avand deja tot felul de probleme, greutati Deosebit de eficiente in corectarea unor astfel de comportamente ten- dentioase au orele de educatie civica, compunere, lectura, educatie plastica, unde elevii devin ei, insisi, oferindu-ne posibilitatea sa-i cunoastem mai bine. Teme ca: „Cine sunt eu?”, „Cu cine doresc sa seman?”,” Ce doresc sa devin in viitor?”—ne ajuta sa le descoperim cele mai ascunse unghere ale elevilor. Educatia plastica, cu tema , spre exemplu, „Meseria preferata”, apoi interpretarea desenelor, sunt modalitati de descoperire a inclinatiilor copilului si, totodata, momente optime de a scoate in evidenta ideea educativa ca unele jucarii simbolizeaza durere, rautate intoleranta, iar altele exprima bucuria; armele, fiind preferinta, m-au determinat sa precizez ca, nu totdeauna ele inseamna victorie ci si infrangere. Teme ca „Locul meu in familie” duc la lamurirea cauzelor anumitor conflicte. Interpretarea desenelor il determina pe micul agresor sa recunoasca adevarul despre familia lui:”Asa am vazut acasa!”. De aceea implicarea parintilor in demersul educativ este foarte importanta. Temele variate de la educatie civica ne dau posibilitatea sa cunoastem mai bine individualitatea elevului dar si pe cea familiala, important pentru noi, dascalii, in rezolvarea cazurilor de violenta. Am format „Tribunalul clasei” care, in cazuri de jigniri, cruzimi fata de animale acesta , sub forma de proces, ia atitudine pro si contra, lamurind cazul. Lectiile care au in vedere persoanele cu nevoi speci- ale ii ajuta pe elevi sa inteleaga ca trebuie sa respecte semenii pentru a fi respectati, existand si legi in acest sens ce trebuie respectate. Legatura cu familia este o alta modalitate de inlaturare si reducere a violentei scolarului mic. Discutiile cu parintii vizitele la domiciliul copilului ne ajuta sa-i cunoastem pe copii dar si cauzele care pot duc la violenta. Avem surpriza sa descoperim frustrarile indivizilor din anturajul copilului,ceea ce ne permite sa actionam in cunostinta de cauza. Uneori chiar parintii ii incurajeaza la violenta sa nu fie mai prejos, copilul fiind liber sa reactioneze dupa bunul lor plac. Din experienta la catedra, am constatat ca in foarte multe cazuri copiii sunt oglinda parintilor si, desi copilul este „materialul” cu care lucram direct, indirect si permanent lucram si cu parintii. De aceea la fiecare serie de elevi, la clasa intai in in primul semestru, adresez parintilor chestionarul de la anexa 1( Vezi anexa!) In urma analizei raspunsurilor stiu ce atitudine sa iau fata de copil in ori- ce situatie, cunoscand individualitatea familiala si personala a acesteia. Concluzionand, in randul elevilor, indiferent de cauza, violenta sub toate formele este prezenta. Ea, violenta, a devenit un flagel in randul copiilor atata vreme cat adultul, indiferent de sectorul de activitate (sport, politica, ziaristica, econo-mie), aduce deseori in prim plan situatii violente diverse, uneori chiar si numai pentru publicitate. Activitatea de combatere si prevenire a violentei comportamentale este o sarcina complexa care presupune mult tact si consecventa atat din partea invatatoru- lui cat si din partea elevului „cu probleme”. Pentru acesti copii se pot desfasura activi- tati de consiliere si orientate in cadrul carora psihologul impreuna cu invatatorul in- cearca sa obtina cooperarea elevului si familiei acestuia, in vederea restabilirii unui echilibru afectiv. Stim ca influentele externe sunt primite diferit de la caz la caz, in functie de sex, varsta, mediu social.. Indiferent de ceea ce se intampla in viata cotidiana, fiecare dascal ar trebui sa aiba ca deviza cuvintele marelui R. Dottrens : „ Imi voi exercita misiunea cu constiinta si demnitate. Voi vedea in elevii mei nu atat scoala cat copiii si nu voi uita niciodata ca, pentru partea ce-mi revine, sunt raspunzator de destinul lor. Voi mentine prin toate mijloacele de care dispun onoarea profesiei didactice. Colegii mei vor fi prietenii mei. Fac aceste promisiuni in mod solemn, liber pe onoare!” BIBLIOGRAFIE Ioan, Dacian, Dolean, Dorin, (2002), Meseria de parinte, Ed .Motiv, Cluj-Napo Huditean , A., Devianta comportamentala la elevi, Editura Psihomedia, Sibiu, 2001 Revista Invatamantul primar, nr. 2-3/2001, Editura Discipol, Bucuresti Revista Invatamantul primar, nr. 1/2002, Editura Discipol, Bucuresti Revista Invatamantul primar, nr. 1-2/2005. Editura Miniped, Bucuresti Inv. GIARAP IOANA Scoala cu clasele I-VIII, Nr.3 Loc. Zimnicea, Jud. Teleorman Anexa 1 NUMELE SI PRENUMELE . . . . . . . . . . . . CHESTIONAR PENTRU PARINTI Moto:” Respectati copilul care face o greseala si care poate atunci sau mai tarziu sa se corecteze el, insusi, dar opriti ferm si imediat orice utilizare nepotrivita a ambiantei, prin grija, liniste, prin cuvinte blande ori printr-o prezenta imbietoare.”.(MARIA MONTESSORI) Controlati zilnic activitatea elevului de pregatire scolara in familie ?______________ Care dintre parinti se ocupa mai mult de instruirea acestuia ?____________________ Cat timp afectati acestei sarcini ?__________ ______ ____ ___________ Care este cea mai prielnica perioada de pregatire a lectiilor in familie ?____________ Elevul ( a ) va asculta ? __________ ______ ____ ___________________ Aveti un program organizat al timpului liber al elevului ? _____ _______ ______ ________ Ati verificat daca-l respecta ? __________ ______ ____ ______________ La ce ora se culca elevul ? __________ ______ ____ ________________ Ati citit vreo poveste , poezie elevului ? __________ ______ ____ _____ Ce carte ? __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______________ Mergeti cu el la spectacol ? __________ ______ ____ _______________ Ii place muzica ? Ce fel de muzica ? __________ ______ ____ ________ Va ajuta in gospodarie ? __________ ______ ____ __________________ Are prieteni ? __________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________ Intarzie vreodata , fara sa anunte ? __________ ______ ____ __________ Cat timp afecteaza jocului ? __________ ______ ____ _______________ Ce ramura sportiva practica ? __________ ______ ____ ______________ Invata poezii cu usurinta ? __________ ______ ____ ________________ La ce obiect ii place mai mult sa invete ? __________ ______ ____ _____ Semnatura parintelui: ____________________ Data: ________________ REZUMAT Lucrarea cu titlul „Putem trai fara violenta!” are urmatoarea stuctura: Argument Aspecte ale unei maladii sociale-agresivitatea umana Ce este comportamentul deviant? Violenta scolarilor mici Modalitati de redresare a comportamentului violent Anexa 1 –Chestionar pentru parinti Rezumat Abordata din punct de vedere religios, violenta reprezinta un flagel social legat de exis- tenta omenirii, extins si in sfera scolii de astazi . Scoala, reprezentand principalul context formal al individului, prin diferite modalitati, incearca sa inlature sau sa redreseze compor-tamentul violent al copilului. Prima parte cuprinde factorii esentiali care declanseaza manifestarea agresiva la om. Fara a condamna mai mult pe unul din ei, fiecare factor are contributia sa in generarea agresivitatii umane. Comparata cu foamea si setea, agresivitatea apare in relatiile interumane, ca urmare a diverselor situatii de frustrare. .Comportamentul deviant se manifesta in diferite forme, ca urmare a dezechilibrului afectiv care, uneori, risca sa se transforme in deficienta culturala si in comportament antisocial. Violenta scolarului mic este componenta a deviatiei comportamentale si reprezinta neadaptarea la realitatile mediului inconjurator. Cauzele multiple (structura neuro-psihica, climatul familial, mass-media,etc.) duc la violenta verbala, fizica, la rautati minore( jigniri, porecle). Activitatea de redresare desfasurata de dascal necesita rabdare, tact, precum si cunoaste- rea particularitatilor individuale si familiale ale copilului, pentru gasirea celor mai adecvate modali- tati de corectare. Inarmat cu ideea ca „ la violenta nu trebuie sa raspunzi cu violenta „ dascalul gases- te cele mai potrivite metode de redresare a comportamentului violent printr-o legatura stransa cu fa- milia cooperanta a elevului dar si prin multimea de metode la care poate recurge fara prisosinta, in-cepand cu „primul pas” – determinarea copilului de a-si recunoaste greseala, la lectiile cu caracter educativ : educatie civica, compunere, educatie plastica, religie etc. Fiecare dintre noi suntem constienti de activitatea responsabila pe care o avem de inde- plinit iar, in ceea ce ma priveste, nu pot afirma decat: „ Sunt ceea ce pot sa fac.”(Erik Erison))
|