LUPTA ANTITERORISTA

Terorismul in lumea contemporana

Generalitati

Tematica terorismului si antiterorismului este abordata cu o mare frecventa in ultima perioada. Tratarea acestui subiect este dictata de escaladarea fenomenului terorist si de necesitatea luarii unor masuri de contracarare a acestora. Indiferent de nivelul la care se desfasoara terorismul, acesta se bazeaza pe : aventurism, incalcarea legislatiei, lipsa scrupulelor, tendinta de respingere a negocierilor. Individul sau gruparile generatoare de terorism sunt: terorizatii, nihilistii in plan sociopolitic, nesociabilii, marginalizatii in conceptele lor, creatori ai unui univers valoric propriu, refractarii la sistemul de valori, neutrii la starile emotionale si la atasamente.

In ultima perioada, organizatiile teroriste prolifereaza continuu, perfectionandu-si atat metodele utilizate pentru realizarea celor mai diverse scopuri, cat si mijloacele tehnice folosite.

Definirea conceptului „TERORISM” este destul de dificila, avand in vedere ca nu este data o definitie acceptata pe plan universal. In aceasta ordine de idei, consideram ca definitiile date acestuia arata ceea ce reprezinta acesta. O definitie simpla ar putea fi exprimata astfel: savarsirea unui act de violenta insotit de intimidare si presiuni psihologice.

Mai pe larg, „TERORISMUL” este un act violent, premeditat, realizat de organizatii conspirative cu caracter distructiv sau de persoane individuale impotriva unor demnitari, a unor obiective (institutii) politice, economice, stiintifice, militare, culturale, diplomatice, in scopul razbunarii, obligarii tintei sa adopte o conduita convenabila autorilor, sensibilizarii opiniei publice in legatura cu o anumita cauza, eroziunii stabilitatii politice si satisfacerii unor revendicari.^{( )}

Astazi TERORISMUL a devenit un sistem agresiv deosebit de periculos, care ameninta omul ca individ, comunitatile umane in toata diversitatea lor si chiar entitatile statale cu valorile lor politice si care utilizeaza in mod calculat violenta sau amenintarea cu violenta pentru a induce sentimente de teama intensa, intimidarea, atragerea atentiei opiniei publice in scopul de a constrange sau intimida guverne sau societati (entitati statale) cu valorile lor politice, economice si militare, punandu-le in pericol libertatea, bunastarea si chiar existenta pentru atingerea unor teluri politice, religioase sau ideologice.

Actiunile teroriste sunt desfasurate de forte externe sau interne, sunt cultivate si sprijinite de organizatii si state care sunt stapanite de ideologii sau credinte exclusiviste, negand libertatile fundamentale ale omului si propagand violenta si crima ca metode de impunere in lume a ideilor si convingerilor proprii.

De obicei, scopul actiunii teroriste este:

sa  genereze comentarii la scara mare in mass-media;

sa deterioreze sau sa distruga un edificiu de valoare pentru adversar;

sa ajunga la negocieri politice sau sa-si atinga telul pentru care lupta prin constrangeri;

sa asasineze un personaj cheie din domeniul politic, militar, etc.;

sa contribuie la sporirea reputatiei si credibilitatii grupului

Privind clasificarea terorismului, se considera ca acesta s-a manifestat si se manifesta sub multiple aspecte, scopurile si mobilurile acestuia nefiind aceleasi.

Dintre clasificarile cel mai des intalnite mentionam urmatoarele:

A. Dupa modalitatile de executare:

Terorism direct - vizeaza un scop imediat, acesta constituind insusi scopul actiunii, des intalnit in situatii de criza si razboi;

Terorism indirect - toate actele distructive care vin in sprijinul infaptuirii actului principal.

B. Dupa mobilul sau intentia care sta la baza actului terorist:

Terorism de drept comun - violenta de amploare folosita pe timpul realizarii scopului propus (santaj, amenintari, crime, rapiri, talharii, etc.);

Terorism social - se urmareste schimbarea ordinii de drept intr-o tara (impunerea unei ideologii sau doctrine sociale si chiar economice, a unei noi administratii, de obicei disctatoriale);

Terorism politic - toate actele teroriste sunt dirijate impotriva statului si organismelor lui democratice (atentate asupra sefilor de state, guverne, comploturi, etc.) constituind o amenintare pentru ordinea de drept a unui stat;^{( )}

Terorism de stat - forma cea mai grava si mai distrugatoare. Asimilat cu terorismul politic, militar, economic si social si de aceea denumit adesea „terorism politico-guvernamental armat”. Se poate manifesta atat in plan national, in timp de pace, prin politica de forta a unor guverne fata de masele populare, partidele politice, organizatii democratice (regimuri dictatoriale - Cuba, Libia, Coreea de Nord), cat si in relatiile internationale. In perzent, in politica internationala se intalnesc cazuri grave de utilizare a terorismului de stat (ocuparea Kuwaitului, actiunile din Cecenia, Algeria, Iran, etc.).

C.    Dupa spatiul in care se practica, al intinderii efectelor sale:

Terorism national sau intern - elementele constitutive ale actului terorist apartin spatiului national al unei tari. Adeseori se manifesta sub forma terorismului politic;

Terorism international - cand angajarea fortelor implicate ori afectate, precum si efectele actelor de terorism se prelungesc pe teritoriul ami multor state. In acest sens, actele teroriste sunt pregatite de cele mai multe ori, intr-un alt teritoriu decat cel unde trebuie sa fie executate si sa se produca efectele.

Trebuie mentionat faptul ca, in epoca moderna, se folosesc sintagme ca „TERORISM – DIVERSIONISM” si „CERCETARE – DIVERSIUNE”, sintagme care, aplicate la domeniul militar au intelesuri si sensuri diferite, chiar daca scopurile acestora sunt asemanatoare, uneori identice cu cele intalnite la „TERORISM”.

Daca aceste sintagme fac trimitere la forte specializate, ce desfasoara actiuni cu un pronuntat caracter militar, fiind astfel strict subordonate scopului actiunii militare, problematica TERORISMULUI PROPRIU-ZIS necesita lamuriri suplimentare pe care vom incerca sa le prezentam in cele ce urmeaza. Despre actiunile teroriste-diversioniste, ce se deruleaza pe timpul actiunilor militare si modul lor de contracarare, vom discuta in contextul exercitiilor si aplicatiilor tactice.

Cauzele care genereaza actele teroriste

Fenomenul extremist-terorist continua sa se extinda in lume, avand drept cauze:

situatia politica in contradictie cu conceptiile gruparilor teroriste;

situatia economica si sociala;

nationalismul etnic si de ideologiile respective;

fanatismul religios;

crearea patriilor independente (proliferarea conflictelor regionale);

cauze personale;

cauze psihologice (dereglare psihica, fanatism sau instabilitate emotionala).

Cel mai periculos este terorismul practicat de fundamentalistii islamici, care in ultima perioada s-a extins pe intreg mapamondul, gruparile teroriste arabe realizand fuziuni cu mafia italiana, rusa, chinezeasca si alte mafii locale.

Organizarea gruparilor teroriste

De obicei au o structura celulara, fiecare celula fiind relativ izolata si indeplinind functii specifice cum ar fi:

obtinerea de informatii sau contrainformatii;

asigurarea de sprijin logistic;

desfasurarea de activitati criminale.

Gruparile teroriste pot numara de la cativa membri pana la cincizeci, iar unele pot fi alcatuite din peste o suta de membri. La gruparile mari, structura este similara organizatiilor militare, sarcinile fiind stabilite si executate respectandu-se strict functiile si ierarhia.

In functie de sprijinul acordat de guverne, gruparile teroriste sunt clasificate in trei categorii:

Grupari teroriste care actioneaza autonom, fara sa primeasca nici un sprijin semnificativ din partea vreunui guvern. Aceste grupari sunt greu de detectat, controlat si eradicat;

Grupari teroriste care, in general actioneaza independent, dar sunt sprijinite de unul sau mai multe guverne, ca in cazul Frontul Popular de Eliberare a Palestinei din Orientul Mijlociu. Astfel de grupari beneficiaza, din partea militarilor sau a instructorilor din serviciile de informatii, de instructiuni de lupta speciale, de logistica, primesc suport medical, ajutoare financiare, etc.;

Grupari teroriste care actioneaza ca agent al unui guvern primind din partea acestuia un suport substantial in domeniul logisticii si al informatiilor. Unele state au mers mult mai departe, angajandu-se in mod activ in organizarea si directionarea activitatilor teroriste. Directionarea unei grupari teroriste, de catre un stat, pote schimba caracterul si activitatea organizatiilor teroriste, poate imbunatati disciplina si organizarea unui grup terorist, ceea ce conduce la o mai buna planificare si executare a actelor teroriste, avand ca rezultat cresterea „puterii de foc”, a capacitatilor de culegere si analizare a informatiilor, deci si a competentei gruparii teroriste respective.

Structura organizatorica tipica unei grupari teroriste este asemanatoare unei piramide. In varf se afla liderul sau conducatorul nucleului gruparii teroriste. Acesta defineste politica si stabileste directiile de actiune. La urmatorul nivel se gasesc cadrele active si executantii. Din randurile lor fac parte barbati si femei, care executa atacurile teroriste si antreneaza pe altii, multi fiind devotati cauzei pentru care lupta. Sunt si profesionisti care fac parte din cadrele active fara sa aiba o motivatie ideologica. La un nivel mai jos se afla sustinatorii activi, cei care nu se considera membri ai gruparilor teroriste, dar care sprijina cu bani si alte resurse actiunile acestora, dar pot avea si unele roluri minore pe timpul desfasurarii actiunilor. La ultimul nivel se gasesc sustinatorii pasivi. Acestia sunt indivizi care au rol de complici, intrucat, chiar daca au cunostinte de activitatea unei grupari teroriste sau de existenta unui membru al acestei grupari se fac ca nu vad (stiu) nimic.

Liderii gruparilor teroriste sunt foarte diferiti ca si organizatiile pe care le conduc. Desi reprezentarea lor in mass-media este asemanatoare alienatilor mintali, majoritatea acestora sunt in general motivati politic, bine educati, sunt charismatici, au cunostinte serioase si o buna pregatire in tacticile militare si de planificare.

Recrutarea si pregatirea teroristilor

Recrutarea teroristilor se face de obicei de la varste fragede, in adolescenta, din randul unor categorii motivate social, ideologic, religios si dispuse sa se dedice total unor cauze fixate de lider.

Pregatirea se face conform unor programe care difera de la o grupare la alta, in centre, tabere sau scoli organizate pe teritoriul unor state binevoitoare sau permisive. Cateva din caracteristicile comune privind pregatirea teroristilor sunt:

invatarea modului de manuire cu minima indemanare a armelor usoare, care de multe ori sunt echivalente sau chiar mai bune decat dotarile majoritatii fortelor armate din intreaga lume;

unele grupari au inclus in pregatirea lor utilizarea lansatoarelor de grenade antitanc si antiaeriene;

Referat: Politica romaneasca de dezvoltare regionala in context european Proiect: Comunicare politica

invatarea modului de proiectare, confectionare si manuire a dispozitivelor explozive;

insusirea cunostintelor necesare despre culegerea si analiza informatiilor necesare pentru selectarea tintelor, stabilirea tacticilor de actiune si evaluarea atacului;

insusirea cunostintelor necesare despre culegerea de contrainformatii, beneficiind de cele mai multe ori de asistenta din partea politiei guvernamentale si a serviciilor de informatii;

formarea deprinderilor pentru folosirea tuturor tipurilor de mijloace de transport, documentelor de identitate false a procedeelor de deghizare si crearea unui inalt simt de orientare;

specializarea teroristilor in operatiuni de distrugeri-diversiune, deturnari aeronave, nave sau mijloace de transport, rapiri persoane sau sechestrari;

disciplinizarea membrilor grupului in executarea neconditionata, cu hotarare si chiar prin sacrificiu suprem a actiunilor preconizate;

asigurarea conditiilor materiale necesare desfasurarii actiunilor preconizate si pregatirea in detaliu a acestor actiuni;

in procesul pregatirii psihologice a elementelor teroriste se folosesc lucrari care propovaduiesc crima si violenta ca principale mijloace de lupta impotriva societatii existente si indoctrinarea pe baza perceptiilor religioase care sunt interpretate cu mult fanatism.

Forme si metode de actiune

Toate actiunile teroriste, indiferent de natura lor, sunt extrem de violente. Pentru alegerea tipului de actiune la care vor recurge, gruparile teroriste, a caror gandire poate parea surprinzatoare uneori, acorda o mare importanta imaginii lor, imaginii cauzei pentru care lupta, a modului in care obiectivele si actiunile lor sunt reflectate in mass-media, combina mai multe metode de actiune pentru acelasi atac terorist, urmarind un impact cat mai mare asupra publicului.

Actiunile teroriste cuprind, de regula, cinci faze:

a)      Selectarea tintei - se realizeaza prin utilizarea atenta a unui numar mare de informatii care, au rolul de a stabili identitatea tintei respective, gradul de risc al teroristilor in functie de natura atacului si mijloacele de care dispun, de intervalul de timp aflat la dispozitia teroristilor pentru a declansa atacul;

b)      Culegerea de informatii despre tinta - reprezinta totalitatea datelor in legatura cu obiectivul care conditioneaza pregatirea si desfasurarea actiunii teroriste;

c)Planificarea actiunii - elaborarea planului de atac care include organizarea, conducerea, pregatirea si desfasurarea actiunii teroriste. Planul va fi detaliat pe etape, momente, metode, cine, sub comanda cui va executa atacul, cu ce mijloace, ce restrictii se impun, cum se vor asigura legaturile. Secretul actiunii constituie o conditie „sine qua-non”;

d)      Atacul - reprezinta executarea propriu-zisa a planului ;

e)      Retragerea sau / si exploatarea atacului - atacul poate fi urmat de revendicari prin care sa se indeplineasca scopurile ulterioare urmarite.

ATACUL TERORIST

Este un act violent premeditat, realizat de organizatiile teroriste pentru realizarea scopurilor stabilite.

Pentru a genera starea de teama, pentru a se face cunoscute si pentru a atinge unele obiective politice, organizatiile teroriste recurg la urmatoarele forme si metode de atac terorist:

A)  FORME DIRECTE (ACTELE TERORISTE):

1. ATENTATUL

procedeu utilizat in scopul capturarii (asasinarii) uneia sau mai multor persoane (de multe ori prin exercitarea de presiuni asupra autoritatilor statale);

ASASINATUL – forma speciala de omor calificat, care reprezinta uciderea persoanelor importante (demnitari, membrii familiilor acestora, uneori teroristi tradatori);

RAPIREA (SECHESTRAREA) – unor persoane importante in urma carora se impun revendicari de ordin politic, economic, militar, social, etc.;

LUAREA DE OSTATICI – metoda ce consta in rapirea, capturarea si sechestrarea de persoane (demnitari, membrii familiilor acestora, etc.) pentru a obtine concesii (avantaje), a fi utilizate ca moneda de schimb, mijloc de presiune asupra autoritatilor si pentru a se face cunoscuti;

ATENTATUL EXECUTAT PRIN FOC ARMAT IN FORTA – se adopta in vederea capturarii si nimicirii persoanei vizate si ulterior al retragerii echipelor (grupurilor) teroriste din raionul actiunii respective. Pentru desfasurarea cu succes a actiunii se executa deturnarea organelor de politie, concomitent cu indepartarea posibililor martori si blocarea circulatiei;

ATENTATUL EXECUTAT PRINTR-UN ATAC ARMAT IZOLAT – executat de una - doua persoane pentru asasinari, rapiri sau sechestrari de persoane;

ATENTATUL PRIN ACTIUNE ARMATA SPECIALA – denumit si „atacul nominal”, se adopta pe baza unor informatii sigure despre persoana vizata si urmareste asasinarea sau ranirea „obiectivului”, „in liniste”, folosind armament cu amortizoare de zgomot sau arme albe si luandu-se masuri de disparitie din raionul actiunii, imediat;

DIVERSIUNEA – atacuri cu forte strict limitate in scopul distragerii atentiei spre zone secundare si asigurarii succesului actiunii principale;

AMBUSCADA – procedeu utilizat in scopul capturarii (asasinarii) unui demnitar aflat in deplasare pe jos sau pe mijloace de transport;

2. ATACUL ASUPRA MIJLOACELOR MOBILE

- DETURNAREA – schimbarea ilegala, sub amenintarea cu folosirea fortei, a directiei si destinatiei mijlocului de transport pentru sechestrarea si luarea de ostatici, in scopul satisfacerii unor revendicari (obtinerii unor avantaje) si mai nou, pentru efectuarea atacurilor sinucigase;

ATACUL OBIECTIVELOR FIXE

provocarea unor distrugeri si avarii urmate de victime omenesti, ocuparea prin forta a unor obiective de valoare publica (ambasade, domicilii demnitari, obiective economice, militare, politie, jandarmerie, porturi, noduri comunicatie, statii metrou, gari, cladiri publice administrative, etc.), acte de sabotaj de orice natura care afecteaza intr-un fel sau altul activitatile sociale, politice, economice ale statului respectiv si induc spaima si groaza in randul populatiei;

ATACUL SIMULTAN PE MAI MULTE DIRECTII – patrunderea pe mai multe directii in obiectiv, nimicirea elementelor de paza, ocuparea obiectivului, luare de ostatici, tratative pentru obtinerea revendicarilor solicitate;

ATACUL PE O DIRECTIE FAVORABILA – precedat de o diversiune;

ATACUL LEGENDAT – procedeu subtil de patrundere sub acoperire in obiective, ocuparea acestora si tratative pentru revendicari.

B)   FORME ACOPERITE:

- asasinarea unor persoane, distrugerea, incendierea obiectivelor prin folosirea incarcaturilor explozive, toxice, bacteorologice, sau nucleare si lovirea de la distanta a tintelor. Urmaresc raspandirea teroarei in randul populatiei:

Expedierea de obiecte explozive, toxice, bacteorologice;

Plasarea de incarcaturi explozive, toxice, bacteorologice;

Lovirea de la distanta cu mijloace telecomandate (teleghidate).

C)   FORME INDIRECTE (PSIHOLOGICE):

- intimidare, influentare si amenintare cu violenta:

Amenintari sau cereri adresate prin scrisori anonime (telefoane);

Lansarea de alarme false;

Amenintarea cu folosirea substantelor chimice, radioactive sau biologice.

MIJLOACE SI ARME FOLOSITE

ARME CU BATAIE SCURTA (APROPIATA), ARME SAU OBIECTE CONTONDENTE – folosite in atacuri de la mica distanta si nu necesita multa pricepere, ci doar curaj;

ARME LA DISTANTA – gama foarte larga de posibilitati ca urmare a perfectionarii armelor, tehnologiilor si explozivilor. Pe langa mijloacele clasice (carabine, lansatoare de grenade, rachete dirijate), utilizarea armelor speciale (dispozitive nucleare improvizate, arme chimice, biologice, a dispozitivelor explozive dirijate de la distanta, utilizarea generatoarelor de impulsuri electromagnetice pentru stergerea bazelor de date din calculatoare, atacurile impotriva fabricilor producatoare de energie nucleara sau depozitele de deseuri nucleare, contaminarea surselor de furnizare a apei potabile, rarpandirea de agenti biologici) se pot constitui in mijloace de atac terorist la indemana majoritatii gruparilor teroriste contemporane;

MIJLOACE EXPLOZIVE – necesita cunostinte deosebite pentru confectionare, plasare si detonare.

Bomba artizanala – incarcatura exploziva, cu sau fara invelis si incluziuni metalice, confectionata manual si actionata in general de la distanta. Dupa modul de actionare bombele artizanale se clasifica astfel:

a) detonate de la distanta prin comenzi – radio, raze infrarosii, laser sau prin fir conductor;

b) detonate mecanic prin apasare (picior, pneu), deschidere (usi, portiere, capota, pornirea motorului, miscarea din loc a valizei, coletului, asezarea pe fotoliu, pat, etc.);

c) detonate cu ajutorul unor dispozitive termice plasate pe motor, toba de esapament, soba, semineu, aparate electrice de incalzit, etc.;

d) detonate prin tractiune unui fir;

e) detonate cu ajutorul unor relee de timp;

f) detonate de dispozitive sensibile la vibratii si zgomote specifice;

g) detonate la miscarea presiunii (plasate in cala navelor, aeronavelor).

Bomba colet – dispozitiv exploziv deosebit de puternic, ambalat sub forma unei scrisori sau colet postal, care este detonat in mometul deschiderii sau despachetarii. Indicii de descoperire: poarta anunturi restrictive de tip „Personal”; numele si adresa expeditorului sunt inexistente sau prezinta stersaturi; prezinta deformari, pretuberante, fire, foi de aluminiu, miros deosebit, numar exagerat de timbre (care pot ascunde fire, foi de aluminiu, staniol); nefiresc de rigida sau grea, este excesiv impachetata, prinsa cu benzi adezive, purtand atentionari de genul „FRAGIL !”, „MANEVRATI CU ATENTIE !”, „URGENT !”, etc.; are pete unsuroase; emite zgomote specifice (bazait, tic-tac, sueraturi).

Bomba vie – denumire utilizata pentru teroristii sinucigasi, care poarta asupra lor incarcatura exploziva.

Automobilul / masina capcana (cursa) – mijlocul in care este plasat dispozitivul exploziv. Masina capcana trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

sa nu atraga atentia organelor de ordine sau publicului, prin aspect;

sa fie plasata cu putin timp inainte de a fi actionata; in locuri unde parcarea nu este oprita;

incarcatura exploziva sa poata fi detonata functie de efectul scontat.

IMPLICATIILE FENOMENULUI TERORIST ASUPRA

SECURITATII NATIONALE

Aparitia si proliferarea fenomenelor destabilizatoare de tip terorist la nivel statal, violenta de grup, crima organizata pot pune in pericol grav stabilitatea statului, suveranitatea si independenta, valorile fundamentale ale statului de drept.

Din spectrul deosebit de larg al surselor de instabilitate interna si externa care intr-o evolutie avansata pot constitui surse de amenintare la adresa securitatii statului, „actiunile teroriste” ocupa un loc aparte.

Trebuie sa admitem ca evolutia contemporana a fenomenului terorist in intrega lume, nu poate ocoli Romania. Cauzele care conduc la proliferarea acestui flagel (instabilitatea politica, criza economica si sociala, nationalismul etnic si ideologiile respective, proliferarea conflictelor regionale, interconfesionale, crearea patriilor independente, fanatismul religios) pot afecta stabilitatea interna si externa a statului si implicit securitatea nationala.

Obiectivele urmarite de gruparile teroriste^([3]) care pana in prezent nu s-au manifestat la adresa (sau pe teritoriul statului roman), pot fi oricand activate, iar actiunile violente la care se poate ajunge sa se constituie in actiuni agresive la adresa securitatii nationale.

Evident, se pune intrebarea fireasca, daca exista forte potentiale de a executa actiuni teroriste in Romania si daca exista, cine sunt si unde sunt acestea ? Raspunsul care poate acoperi aceste intrebari ar fi:

diferite grupari etnice;

grupari constituite pe criterii religioase;

elmente interne dizidente;

elemente interne certate cu legea, fara ocupatie, etc.;

formatiuni paramilitare constituite din transfugi, exilati, imigranti si mercenari instruiti special pe teritoriul national sau in strainatate;

elemente de cercetare-diversiune;

grupuri (indivizi) straini, membrii (simpatizanti) ai unor organizatii teroriste sau structuri de tip mafiot („familiile mafiote” – italiene; „triadele chinezesti”; „rachetii” – fosta URSS; grupuri mafiote autohtone).

In ultima perioada si-au facut aparitia si in Romania actele de terorism, constatandu-se o intensificare a situatiilor de alarmare a publicului sau autoritatilor prin semnale false de pericol, de natura sa provoace stare de panica si groaza si sa impuna interventia autoritatilor (fortelor speciale). O amenintare serioasa asupra securitatii, o constituie faptul ca organizatiile de „traficanti” folosesc teritoriul tarii ca pe un cap de pod, intre orient si occident, organizatiile de tip mafiot isi extind tentaculele in aceasta zona, fapt demonstrat de usurinta cu care se introduc armamentul, explozivii, drogurile.

Proliferarea alarmanta a actiunilor de tip mafiot, folosirea de catre infractori de genul „impunerii taxei de protectie”, „incendierea la comanda”, „evaziunea fiscala la nivel national”, toate produc sentimente de panica, frica in randul populatiei, a colectivitatilor, ce aduc atingere grava moralului si ordinii in stat.

Studiul acestor forte potentiale si a modului de actiune al acestora arata ca proliferarea terorismului si a crimei organizate este, totusi, un fenomen „atipic” pentru tara noastra. In acelasi timp nu se poate ignora, pe un plan mai larg (contextul actual international – „RAZBOIUL GENERALIZAT IMPOTRIVA TERORISMULUI”; degradarea accentuata a nivelului de trai; marginalizarea unor categorii sociale), acutizarea fenomenelor care pot genera acte de terorism.

In aceste conditii amenintarea terorista a devenit o realitate, constituind un pericol permanent, in continua dezvoltare mai ales pentru tarile mici si mijlocii sau in tranzitie spre economia de piata, in care se mentine o anumita stare de insecuritate datorita, pe de o parte situatiei economico-sociale precare si pe de alta parte renasterii sentimentelor nationaliste, disputele etnice, religioase sau teritoriale.

BIBLIOGRAFIE

Gandirea Militara Romaneasca nr.1/1999 pag. 90

Revista Trupelor de Uscat nr.1, 2/1996; nr.6/1998; nr.1, 5/1999

Terorismul – analiza psihologica – Editura Timpolis, Timisoara – 1999

Anghel Andreescu, Nitu Dan

Observatorul Militar nr. 37, 38, 40, 41/2001

ANEXA NR. 1

ORGANIZATII   TERORISTE

Organizatia palestiniana ABU NIDAL (ANO)*;

Grupul filipinez ABU SAYYAL - algerian;

Grupul Islamic Armat (GIA) – algerian;

Seda Aum Shinngo (Aum) – japoneza;

Eukadi Ta Askatasuna (ETA) – basca;

Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei (FDLP) fractiunea Hawatmeh*;

Miscarea Islamica de Rezistenta Hamas – palestiniana;

Gruparea Harakatul – Ansar (SUA) – azi numita HARAKATUL MIJAHEDIN (hum) – pakistaneza;

Hezbollah „Partidul lui Dumnezeu” – libanez*;

Grupul islamic Gama a al – Islamiyya (IG) (AL GAMA’A) – egiptean;

Armata Rosie Japoneza (JRA);

Gruparea egipteana al-jihad;

Gruparea evreiasca Kach;

Gruparea evreiasca Kahane Chai;

Kmerii Rosii – Cambodgia;

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – kurda*;

Tigrii tamili (LTTE) – Sri Lanka;

Frontul Patriotic al Dizidentilor „Manuel Rodriguez” – chilian;

Organizatia Mujahedinilor Lhaig – iraniana;

Armata Nationala de Eliberare – columbiana;

Jihadul Islamic – fractiunea Shagagi;

Frontul de Eliberare al Palestinei – fractiunea Abu Abbas;

Frontul de Eliberare al Palestinei – Comandou general (PFLPGC);

Frontul de Eliberare al Palestinei – (PFLP);

Frontul Armatei Revolutionare din Columbia – (FARC);

Organizatia revolutionara „17 Noiembrie” – greaca;

Calea Luminoasa (Sendiro Luminosa) – (SL) peruana;

Partidul/Frontul Popular Revolutionar de Eliberare (DHKP/C) – turc;

Lupta Populara Revolutionara (ELA) – greaca;

Sikh – indiana*;

„2 Iunie” – germana*;

„Brigazile Rosii si Ordinea Nuova” – italiana*;

A.S.A.L.A. – armeana*;

Frontul de Vest – palestiniana*;

„Fratii Musulmani” – centrul la Viena*;

I.R.A. – irlandeza*;

„Frontul de Eliberare a Dobrogei de Nord” – bulgareasca*;

„AL-QAIDAH” – afgana, infiintata de Bin Laden 1980;

Organizatii extremiste - revizioniste – Ungaria*;

„Familiile mafiote” – Italia*;

„Triadele chinezesti”*;

„Rachetii” – fosta URSS*;

Grupuri mafiote autohtone*;

Combatanti din fosta Yugoslavie – sarbi, croati, albanezi*.

NOTA Gruparile marcate cu (*) constituie forte potentiale de a executa atacuri teroriste in

Romania.