Notiuni generale privind organizarea sistemului administratiei publice

NOTIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI ADMINISTRATIEI PUBLICE

Termenul „a organiza” inseamna a realiza metodic masurile necesare pentru a asigura infaptuirea rationala si eficienta a unei actiuni. In toate actiunile rational organizate se urmareste ca eforturile sa fie in concordanta cu rezultatele. O asemenea activitate de a doza efortul in functie de rezultatul urmarit constituie o organizare rationala. In raport cu o organizare nerationala, fara randament, printr-o organizare rationala se obtin rezultate eficiente cu aceleasi resurse umane, materiale si financiare . Organizarea constituie o cale rationala, o pozitie de echilibru, asezarea ordinii in gandire mai inainte de a incepe o activitate.

Notiunea de organizare are mai multe acceptiuni. Prima se refera la organizare-structura, ce are in vedere dispunerea elementelor ce compun un intreg in scopul indeplinirii anumitor functii. In aceasta acceptie se are in vedere modul in care este constituit statul, organele centrale si locale ale administratiei publice, institutiile si toate subdiviziunile acestora.

Intr-o alta acceptie, organizarea este privita ca activitatea ce urmareste realizarea unei actiuni rationale si eficiente.

In fine, intr-un alt sens, organizarea inseamna institutia ce inglobeaza atat structura cat si activitatea unui organ national sau chiar international, precum Organizatia Natiunilor Unite.

Legat de notiunea de organizare este deci aceea de organ al administratiei. Organele administratiei publice sunt acele organe de stat care exercita puterea executiva care indeplinesc o activitate fundamentala a statului, o forma fundamentala de realizare a puterii de stat, anume administratia publica sau administratia de stat.[2]

Intr-o acceptie mai recenta, se afirma ca definim organul administratiei publice ca fiind aceea structura organizationala care, potrivit Constitutiei si legii, are personalitate de drept public si actioneaza, din oficiu, pentru executarea legii sau prestarea serviciilor publice, in limitele legii, sub controlul, direct sau indirect, al Parlamentului.

Ele sunt colective organizate de oameni care desfasoara o activitate determinata realizand puterea de stat si avand o competenta proprie, stabilita prin acte normative.

In cadrul administratiei statului, indeplinirea sarcinilor de interes general este repartizata intre administratia publica centrala si cea locala din unitatile administrativ-teritoriale, carora le revine sarcina de administra interesele locale. Astfel, pe de o parte, exista administratia statului infaptuita de administratia publica centrala de specialitate sub autoritatea guvernului, ale carui organe se ramifica pe ansamblul teritoriului statal, iar pe de alta parte, administratia publica locala, sub autoritatea si gestiunea unor entitati locale avand diverse denumiri: departamente, provincii, judete, regiuni, landuri, municipii, orase, comune si altele. Toate aceste entitati teritoriale, indiferent cum se numesc intr-un stat ori altul, actioneaza in numele respectivelor persoane juridice politico-teritoriale.

Dupa cum se precizeaza in literatura juridica de drept administrativ, orice structura si activitate a administratiei este determinata de mediul uman, de sarcinile asumate de administratie si de mijloacele de care dispune.

Astfel spus, organele administratiei publice au o suma de parti componente si anume: personalul sau functionarii organelor administratiei, mijloacele materiale si banesti, competenta acestor organe.

In ce priveste personalul organelor administratiei de stat, acesta prezinta o deosebita insemnatate, deoarece activitatea acestor organe nu este altceva decat ansamblul activitatilor desfasurate de catre fiecare persoana din acel organ. Din aceasta cauza se impune ca fiecare persoana din cadrul organelor administratiei publice sa aiba o pregatire profesionala corespunzatoare cu sarcinile ce ii revin in acel organ.

In afara de personal, organele administratiei publice au nevoie, pentru a-si putea desfasura activitatea normala de mijloace materiale ( cladiri, mobilier, mijloace de transport, calculatoare etc.), precum si de mijloace banesti. Mijloacele materiale si banesti sunt repartizate in functie de sarcinile si atributiile acestora. Sursele de finantare provin atat de la bugetul statului, cat si din impozite si taxe locale, pentru organele administratiei teritoriale.

Avand in vedere sarcinile administratiei, trebuie vorbit de asemenea, despre competenta organelor administratiei publice. In acest sens, trebuie facuta distinctia intre competenta determinata in mod general si competenta determinata in mod special.

Competenta general determinata nu este altceva decat competenta organelor administratiei de a realiza organizarea si gestionarea treburilor publice.

Datorita volumului mare si a diversitatii activitatilor desfasurate de organele administratiei publice, este necesar existenta unui sistem intreg de astfel de organe, fiecare dintre ele avand atributii proprii si desfasurand o anumita activitate in cadrul competentei determinate in mod general. Totalitatea atributiilor proprii specifice fiecarui organ al administratiei de stat, constituie competenta special determinata a acestuia, prevazuta in actul care ii stabileste organizarea si functionarea. Competenta special determinata se poate referi fie la anumite categorii de organe ale administratiei publice, pe domenii si sectoare de activitate, fie pe fiecare organ in parte.

Totalitatea organelor care realizeaza administratia publica in ce priveste activitatea de organizare a executarii si de executare a legii reprezinta sistemul organelor administratiei publice, intre care exista legaturi prin care se asigura functionalitate sistemului.

Din sistemul organelor administratiei publice fac parte organe ale administratiei publice diferite ca forma de organizare si ca activitate, legate intr-o masura mai mica sau mai mare de puterea politica, dar unite prin natura activitatii pe care o realizeaza precum si prin variate legaturi care dau o anumita coerenta sistemului in functionalitatea lui sa.

Ne oprim aici cu prezentarea chestiunilor generale privind sistemul sau structura administratiei publice facand observatia ca aceasta structura o putem privi raportandu-ne la doua criterii : unul teritorial si altul functional, de aceea analiza noastra va merge mai departe luand in considerare aceste doua criterii, proprii organizarii administratiei publice.