Evolutia conceptului de descentralizare (sintetic)

Pana la inceputul anilor 1990 putem vorbi de cel putin trei etape privind descentralizarea.

a. Anii 1970 si 1980 au fost marcati de un proces acentuat de deconcentrare a structurilor ierarhice si a birocratiilor, guvernele incercand sa isi eficientizeze serviciile publice si sa creasca gradul de acoperire prin transferarea de responsabilitati catre nivelurile sub-nationale. Pe langa factori interni, nationali, apar acum si modificari de optica la nivelul donatorilor internationali care considera descentralizarea o modalitate importanta de a atinge obiective in politica de asistenta financiara a statelor din lumea a treia care vizau atingerea nevoilor umane de baza, echitate si justitie sociala, dezvoltare bazata pe potentialul  local si urmand filosofia „ajuta-te singur”. Pana la sfarsitul anilor 1980 guvernele implementasera trei mari strategii de descentralizare.

Deconcentrare. Transferarea responsabilitatilor administrative de la nivelul ministerelor la nivel regional si/sau local prin crearea unor oficii locale ale ministerelor-departamentelor de la nivel central dublata si de acordarea unei oarecare autonomii/autoritati in luarea deciziilor personalului de la nivel regional/local. 

Descentralizare (devolution). Aceasta strategie a vizat intarirea guvernamantului local prin conferirea de autoritate, responsabilitati si resurse in vederea furnizarii de servicii si infrastructura, protejarea ordinii si a sanatatii publice, precum si pentru formularea si implementarea unor politici locale.

Delegare. Prin intermediul delegarii guvernele nationale au au transferat responsabilitea manageriala pentru anumite functii unor agentii/organizatii semi-autonome sau unor organizatii parastatale, unor agentii regionale de planificare sau unor autoritati publice cu scop unic. 

b. A doua etapa, incepand cu mijlocul anilor 1980 a dus la extinderea conceptului astfel incat sa includa partajarea puterii politice, democratizare, liberalizarea pietii si cresterea rolului sectorului public in procesul de luare a deciziilor. Continua in aceasta perioada procesul de slabire a economiilor planificate centralizat in paralel cu extinderea fenomenului de globalizare. In anii 1980 si inceputul anilor 1990 are loc prabusirea regimurilot totalitare in America Latina si in Europa Centrala si de Est. Guvernele se concentreaza asupra intaririi sectorului privat, privatizarea intreprinderilor de stat, redimensionarea structurilor birocratice de la nivel central si intarirea guvernamantului local. Fondul Monetar International si Banca Mondiala au cerut descentralizarea ca pe o masura vizand ajustarile structurale necesare pentru restaurarea pietelor, crearea si intarirea democratiei si promovarea bunei guvernari. Apar in aceasta perioada si presiuni vizand descentralizarea din partea unor grupuri etnice, religioase, politice etc – in Africa cereri de descentralizare au venit de la minoritatile tribale si grupuri etnice periferice. Ele se regasesc insa si in Europa de Vest si Canada – Belgia, Scotia, Tarile Baltice, Quebec etc.

c. A treia etapa coincide cu anii 1990 si cu aparitia conceptului de Noul Management Public (New Public Management)  care aduce in discutie rolul sectorului public. Potrivit „parintilor” acestei miscari, David Osborn si Ted Gaebler, guvernamantul central si local trebuie sa fie inovativ, orientat inspre piata, descentralizat si axat pe oferirea de servicii de cea mai buna calitate cetatenilor-clienti. Din aceasta perspectiva guvernele erau mai potrivite pentru a „carmi decat pentru a vasli efectiv”; pentru a superviza furnizarea serviciilor si nu pentru livrarea lor in mod direct. Apare acum o a patra trategie de descentralizare si anume privatizarea care presupunea transferarea de catre guvernamant a responsabilitatii de a produce si furniza bunuri si servicii spre firme private sau organizatii apartinand sectorului non-profit.

Lucrare: Autoritatea jurisdictionala - specificul activitatii jurisdictionale - principiul legalitatii Referat: Functionarea Parlamentului Romaniei

42. Care este temeiul raportului de prepusenie

a. numai contractul de munca

b. intotdeauna si contractul de antrepriza

c. calitatea de membru al organizatiei cooperatiste

Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii

comitentilor pentru faptele prepusilor

a. la momentul formularii actiunii in repararea prejudiciului

b. la momentul formularii actiunii in regres

c. la momentul savarsirii faptei ilicite

Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?

a. constructorul si arhitectul

b. proprietarul cladirii

c. locatarul cladirii

Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in

general

a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri mobile

b. proprietarului lucrului sau detentorului precar

c. persoanei care are paza juridica a lucrului

46. Cui revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului

a. raspunderea revine, in toate cazurile, persoanei care detine paza materiala a

edificiului

b. raspunderea revine proprietarului edificiului.

c. proprietarul nu va raspunde daca face dovada ca a luat toate masurile pentru

asigurarea intretinerii edificiului

1) Care drepturi nu pot forma obiectul contractului de vanzare - cumparare?

a. drepturile reale

b. drepturile de creanŃa

c. drepturile patrimoniale care au un caracter strict personal

PTS: 1

2) Care sunt obiectele contractului care atrag forma solemna ca o condiŃie de validitate?

a. bunuri imobile

b. o mostenire vacanta

c. terenuri

PTS: 1

3) Cine poate cumpara si vinde?

a. persoanele cu capacitate deplina de exerciŃiu

b. soŃii intre ei

c. tutorii, bunurile persoanelor aflate sub tutela lor

PTS: 1

4) Pentru a fi valabila vanzarea, ce condiŃii trebuie sa indeplineasca lucrul vandut?

a. sa fie inalienabil

b. sa fie proprietatea vanzatorului

c. sa fie scos din circuitul civil.

PTS: 1

5) In cazul contractului de vanzare cumparare care sunt obligaŃiile vanzatorului?

a. sa predea lucrul vandut

b. sa suporte cheltuielile de ridicare a bunului

c. sa-l apere pe cumparator impotriva tulburarilor provocate prin fapta unui terŃ

( tulburare de fapt)

PTS: 1

6) Pentru ce fapte este angajata obligaŃia de garanŃie pentru evicŃiunea vanzatorului?

a. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai cumparatorului

b. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai vanzatorului

c. pentru viciile ascunse ale bunului vandut

PTS: 1

7) Pentru a se antrena garanŃia vanzatorului pentru viciile lucrului vandut, care sunt condiŃiile

pe care trebuie sa le indeplineasca viciul?

a. sa fi existat in momentul incheierii contractului

b. sa apara dupa incheierea contractului

c. Sa fi fost cunoscut de cumparator

PTS: 1

8) Care este termenul in care se prescrie dreptul la acŃiunea privitoare la viciile ascunse ale

unui lucru transmis prin vanzare-cumparare?

a. de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie

b. de 1 an, in cazul in care viciile a fost ascunse cu viclenie

c. de 1 an

PTS: 1

9) In caz de evicŃiune totala, ce drepturi are cumparatorul?

a. sa i se restituie o parte din preŃul platit

b. sa i se restituie valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze terŃului

evingator

c. sa dobandeasca preŃul platit de terŃul evingator

PTS: 1

10) In caz de neplata a preŃului de catre cumparator, ce acŃiuni are la dispoziŃie vanzatorul?

a. de a cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligaŃiei

b. de a cere rezilierea contractului

c. de a cere predarea bunului

PTS: 1

11) Care sunt caracterele juridice ale locaŃiunii?

a. un contract solemn

b. un contract sinalagmatic

c. un act de dispoziŃie

PTS: 1

12) Care este sancŃiunea in cazul in care chiria este neserioasa si nesincera?

a. nulitatea contractului de locaŃiune

b. plata de daune-interese

c. rezilierea contractului de locaŃiune

PTS: 1

13) Care sunt obligaŃiile locatorului?

a. sa efectueze reparaŃiile necesare menŃinerii lucrului in stare de funcŃionare

b. sa efectueze reparaŃiile locative

c. Sa suporte cheltuielile voluptorii facute de locatar care au asigurat un spor de

valoare lucrului inchiriat

PTS: 1

14) Pentru neefectuarea de catre locator a reparaŃiilor necesare in cursul locaŃiunii, ce poate

cere locatarul?

a. autorizarea sa de a le efectua pe cheltuiala locatorului

b. nulitatea contractului

c. rezoluŃiunea contractului

PTS: 1

15) Pentru ce il garanteaza locatorul pe locatar?

a. tulburarea de fapt si de drept provenita prin fapta unui terŃ

b. tulburarea de fapt provenita din fapta unui terŃ

c. viciile lucrului

PTS: 1

16) Care sunt obligaŃiile locatarului?

a. de a-l garanta pe locator contra evicŃiunii

b. de a-l apara pe locator contra uzurpatorilor

c. De a suporta cheltuielile necesare pentru menŃinerea lucrului in stare de

funcŃionare

PTS: 1

17) Cand intervine incetarea contractului de locaŃiune prin denunŃarea unilaterala?

a. daca s-a prevazut un termen

b. daca parŃile nu au stabilit durata locaŃiunii

c. daca locatarul nu si-a indeplinit obligaŃiile stabilite in contract

PTS: 1

18) Care este durata termenului de preaviz?

a. de 1 an

b. de 15 zile

c. intervalul de timp dintre manifestarea voinŃei de a desface contractul si data la care

contractul va inceta

PTS: 1

19) Cand opereaza tacita relocaŃiune?

a. in cazul contractelor incheiate fara termen

b. daca locatarul ramane in folosinŃa lucrului dupa expirarea contractului si fara ca

locatorul sa-l impiedice

c. in cazul in care locatarul comunica locatorului ca doreste prelungirea contractului

PTS: 1

20) In ce situaŃii inceteaza de drept contractul de locaŃiune?

a. prin denunŃarea unilaterala

b. prin pieirea totala a lucrului

c. prin desfiinŃarea titlului locatorului

PTS: 1

21) In ce condiŃii terŃul dobanditor este dator sa respecte locaŃiunea facuta inainte de vanzare?

a. Cand este incheiata prin inscris sub semnatura privata

b. Cand este incheiata prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa

c. Cand a cunoscut existenŃa locaŃiunii inainte de vanzare

PTS: 1

22) Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat?

a. supus formei autentice numai daca actul juridic ce urmeaza a fi incheiat este supus

acestei forme

b. Este un contract cu titlu gratuit

c. Este un contract solemn

PTS: 1

23) Pentru a fi valabil, mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia:

a. acte de conservare

b. acte de dispoziŃie

c. de a incheia el insusi actul de a carui indeplinire l-a insarcinat pe mandatar

PTS: 1

24) In ce condiŃii actele de dispoziŃie pot fi incheiate de mandatar in numele si pe seama

mandantului?

a. numai in baza unei procuri generale

b. numai in baza unei procuri speciale

c. in baza unui acord tacit

PTS: 1

25) In ce condiŃii mandatarul raspunde in faŃa mandantului pentru faptele persoanei pe care sia

substituit-o?

a. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana, insa a trecut puterile

asupra unei persoane incapabile sau de insolvabilitate notorie

b. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana

c. in toate cazurile ori de cate ori s-a produs un prejudiciu mandantului

PTS: 1

26) Care sunt efectele contractului de mandat faŃa de terŃi?

a. se nasc raporturi juridice intre mandant si terŃi

b. se nasc raporturi juridice intre mandatar si terŃi

c. mandatarul devine creditorul, respectiv debitorul terŃului

PTS: 1

27) Cand inceteaza mandatul?

a. prin revocare

b. prin renunŃarea mandantului

c. cand faptul juridic pentru care a fost incheiat nu se mai poate realiza

PTS: 1

28) In caz de incetare a mandatului ce obligaŃii are mandatarul?

a. sa aduca la cunostinŃa terŃilor incetarea mandatului

b. sa predea mandantului toate actele juridice si bunurile primite in cursul executarii

mandatului

c. sa restituie cheltuielile efectuate cu executarea mandatului

PTS: 1

29) De cine se suporta cheltuielile vanzarii?

a. vanzator

b. cumparator

c. potrivit uzanŃei locului incheierii contractului

PTS: 1

d. Incepand cu noul mileniu se poate vorbi despre o a patra etapa, chiar daca ea este mai putin clar conturata, care este marcata de accentuarea fenomenului de globalizare. Aceasta poate fi descris ca deconcentrarea activitatii economice intre si in interiorul tarilor. Acest fenomen duce la aparitia unor presiuni asupra guvernelor nationale de a creste capacitatea administrativa si fiscala a nivelurilor regionale si locale in vederea facilitarii accesului indivizilor si a firmelor la economia globala si a beneficiilor derivate de aici.

In contextul in care globalizarea este asociata de multe ori cu stergerea sau depasirea granitelor, importanta nivelului local si a strategiilor guvernului central de intarire a nivelului local trebuie accentuata. Clusterele industriale globale si activitatile manufacturiere se localizeaza in acele zone – regiuni, orase unde exista infrastructura necesara, o anumita calitate a vietii precum si servicii publice de calitate. S-a constatat ca de obicei astfel de zone au retele dense formate din interactiunea guvernamantului central si local, sectorul privat si organizatii ale societatii civile. Este tot mai des folosit termenul de avantaj competitiv la nivel local sau bunuri (tangibile precum infrastructura rutiera sau intangibile precum o forta de munca educata ) legate de locatie.

Dimensiuni ale descentralizarii de-a lungul unui continuum.

Figura de mai jos ilustreaza la nivelul celor trei dimensiuni ca descentralizarea trebuie privita ca un proces dinamic, care poate evolua in ceea ce priveste intensitatea si modul de combinare al strategiilor de descentralizare si a instrumentelor folosite.