Presedintele romaniei

PRESEDINTELE ROMANIEI

1. Rolul Presedintelui

Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva a statului. Actuala Constitutie a Romaniei consacra un executiv bicefal sau dualist[1]. Potrivit acestui model puterea executiva este repartizata intre seful statului si Guvern.

Statutul Presedintelui este consacrat de art. 80 din Constitutie intitulat „Rolul Presedintelui”, care stabileste un triplu rol al acestuia, respectiv trei functii principale:

- functia de reprezentare a statului (art. 80,al.1);

- functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii (art.80,al 1);

- functia de mediator intre puterile statului, detinuta in scopul de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice(art.80 al.2).

In Constitutie si in practica se regasesc diverse modalitati prin care Presedintele reprezinta statul atat pe plan intern cat si pe plan extern .

Pe plan intern putem mentiona: conferirea de decoratii, titluri de onoare, acordarea celor mai inalte grade militare, etc. De asemenea, aceasta calitate il obliga si la anumite acte de „reprezentare” neprevazute in legi dar care, isi au importanta lor in formarea imaginii opiniei publice despre putere si despre cel ce o reprezinta (manifestarile nationale la care Presedintele trebuie sa participe, inaugurari, receptii, etc).

Pe plan extern Presedintele are sarcina de a incheia tratate internationale in numele Romaniei , de a acredita si rechema reprezentantii diplomatici ai Romaniei, de a aproba infiintarea, desfiintarea, schimbarea rangului misiunilor diplomatice . De asemenea, reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei .

In realizarea functiei de „garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii ”, Presedintele are o serie de atributii prin intermediul carora urmareste sa transpuna in practica acest rol.

In acest sens Presedintele: prezideaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii; este comandantul suprem al fortelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate; instituie potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, etc.

Presedintele Romaniei este o autoritate publica chemata sa vegheze la respectarea Constitutiei si la functionarea autoritatilor publice, in acest scop exercitand functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate.

In doctrina s-a sustinut ca medierea corespunde doar prerogativei prezidentiale de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice, ea fiind total nepotrivita restabilirii legalitatii constitutionale.

Profesorul Ioan Alexandru considera ca functia de mediere a Presedintelui poate avea ca scop si asigurarea respectarii Constitutiei. Profesorul apreciaza ca „medierea intre puterile statului” se refera in mod clar la arbitrarea unui conflict intre cele trei puteri constitutionale: legislativa, executiva si judecatoreasca, insa, indeplinind functia de mediere, Presedintele actioneaza in acelasi timp si pentru respectarea unui principiu constitutional prevazut de art.1, al.4 din Constitutie[7], realizand astfel si veghea asupra respectarii Constitutiei.

In situatia in care Presedintele mediaza intre stat si societate, el se adreseaza bazei sale electorale, in raport cu care trebuie sa ramana reprezentativ.

In ceea ce priveste rolul Presedintelui de a veghea la respectarea Constitutiei, acesta trebuie inteles in dimensiune sa activa care implica mijloace constitutionale prin care poate fi indeplinit, seful statului aflandu-se printre subiectele de drept indreptatite sa sesizeze Curtea Constitutionala privind neconstitutionalitatea unei legi inainte de promulgare.

2. Alegerea presedintelui

Presedintele Romaniei beneficiaza de o legitimitate populara, rezultat al alegerii sale directe de catre corpul electoral.

Cadrul legislativ pentru alegerea Presedintelui este dat de art.81 din Constitutie si de Legea nr.370/2004 care reglementeaza modul de organizare si desfasurare a alegerilor pentru Presedintele Romaniei, lege modificata si completata prin O.U.G. nr.77/2004[9]. Astfel, potrivit Constitutiei si Legii nr.370/2004, Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi pe liste electorale, majoritate de natura sa-i asigure legitimitatea. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

Ocuparea functiei de Presedinte de catre aceeasi persoana nu poate fi realizata decat pentru cel mult doua mandate, indiferent daca acestea sunt succesive sau la date diferite. Este o masura pe care constituantul a stabilit-o pentru a se evita „tentatia totalitarista” de perpetuare a ocuparii de catre aceeasi persoana a functiei de Presedinte[10].

Controlul intregii proceduri electorale si confirmarea rezultatelor de care depinde dupa caz organizarea celui de al doilea tur de scrutin, desemnarea candidatilor intre care va avea loc alegerea si desemnarea castigatorului ce a obtinut in final mandatul, se asigura de Curtea Constitutionala, ceea ce are o semnificatie deosebita: confirmarea alegerii Presedintelui Romaniei de catre o autoritate jurisdictionala si nu politica.

Dupa validare, Presedintele depune juramantul prevazut de Constitutie, in fata Camerelor Parlamentului reunite in sedinta comuna, data la care incepe si exercitiul functiei prezidentiale.

Durata mandatului presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data depuneri juramantului. Mandatul presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica numai in doua cazuri limitativ stabilite de Constitutie: in caz de razboi sau de catastrofa.

Data la care ia sfarsit – in mod obisnuit – mandatul Presedintelui este cea a depunerii juramantului noului Presedinte. Pot interveni de asemenea cauze care sa puna capat mandatului inainte de termen, situatie in care vorbim de „vacanta functiei”.

Vacanta functiei de presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.

In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou presedinte (art.97 al.2 – Constitutia Romaniei).

Daca functia de presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

3. Incompatibilitati si imunitati

Constitutia (art.84 al.1) instituie trei categorii de incompatibilitati, justificate de necesitatea asigurarii independentei Presedintelui:

- incompatibilitatea intre functia de Presedinte al Romaniei si calitatea de membru al vreunui partid politic;

Presedintele ales este obligat sa se retraga si sa renunte public la calitatea sa de membru al unui partid politic pana in momentul depunerii juramantului;

- incompatibilitatea cu orice alta functie publica;

- incompatibilitatea cu orice functie privata.

Presedintele Romaniei nu poate exercita nici o functie publica sau privata, indiferent care ar fi natura acesteia sau domeniul de activitate. Nu este vorba de prevenirea unui conflict de interese intre functia de Presedinte si o anumita functie publica sau privata, ci de faptul ca Presedintele Romaniei, fiind arbitru intre puterile statului, precum si intre stat si societate, trebuie sa fie impartial si independent[11].

Art.84 al.2 consacra imunitatea si neresponsabilitatea juridica a Presedintelui pentru opiniile politice exprimate in timpul si in legatura cu exercitarea mandatului sau. Constitutia face astfel trimitere expresa la regimul juridic al independentei opiniilor, aplicabil membrilor Parlamentului. (art.72 al.1).

De la regula generala a imunitatii si neresponsabilitatii exista doua exceptii: institutia juridica a suspendarii Presedintelui Romaniei potrivit art.95 din Constitutie, precum si punerea sub acuzarea a acestuia, potrivit art.96.

Presedintele nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat, trimis in judecata pentru faptele savarsite in legatura cu prerogativele prezidentiale compatibile cu rolul si functiile Presedintelui. Incalcarea acestor prerogative atrage raspunderea Presedintelui in functie de natura si gravitatea faptelor.

4. Atributiile Presedintelui

Consultarea textelor constitutionale care reglementeaza atributiile Presedintelui, ne releva faptul ca cele mai multe dintre acestea sunt exercitate prin colaborare cu Parlamentul sau cu Guvernul, existand bineinteles si atributii care incumba Presedintelui in calitatea sa de „reprezentant al statului”, de autoritate care se detaseaza de celelalte autoritati publice.

Din acest motiv din diversele criterii de analiza a atributiilor prezidentiale , ne-am oprit la clasificarea in functie de regimul juridic :

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

1.Atributii prevazute de Constitutie, care implica aprobarea sau consultarea Parlamentului:

-Conform art.92 al.2 din Constitutie, Presedintele poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. Tot Constitutia prevede ca in cazuri exceptionale hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult cinci zile de la adoptare, ceea ce inseamna ca, obiectiv, data fiind starea de pericol creata, hotararea Presedintelui privind mobilizarea nu se putea adopta cu aprobarea prealabila a Parlamentului .

-Conform art. 93 al 1, Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau urgenta, in intreaga tara ori in unele unitati administrativ - teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

-Presedintele poate cere poporului, dupa consultarea Parlamentului, sa-si exprime prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. (art.90).

2.Atributii care necesita contrasemnarea actelor emise de Presedinte de catre Primul-ministru:

-incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si supunerea acestora spre ratificare Parlamentului (art.91 al.1);

-acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei si aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice, la propunerea Guvernului ;

-conferirea de decoratii si titluri de onoare (art.94 lit.a);

-acordarea gradelor de maresal, general si de amiral (art.94 lit.b);

-acordarea gratierii individuale (art.94 al.d);

-declararea cu aprobarea Parlamentului a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate;(art.92 al.2)

-ia masuri pentru respingerea agresiunii armate impotriva tarii;(art.92 al.3)

-instituie starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara sau in unele unitati administrativ-teritoriale(art.93 al.1).

Prin contrasemnarea decretelor de catre Primul-ministru, Guvernul isi asuma prin intermediul acestuia, raspunderea politica pentru continutul lor.

3.Atributii a caror exercitare implica conlucrarea directa a Presedintelui cu alte autoritati publice, printre care:

-desemnarea unui candidat pentru functia de Prim-ministru(art.85 al.1);

-numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art.85 al.1);

-revocarea si numirea la propunerea Primului-ministru a unor membri ai Guvernului (art.85 al.2);

-dizolvarea Parlamentului dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare (art.89 al.1);

-cere Curtii Constitutionale solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice (art.186 lit.e);

-initierea revizuirii Constitutiei (art.150 al.1).

4.Atributii constitutionale exercitate fara concursul altui organ de stat:

-cere convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si Senatului(art.66 al.2);

-adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art.88);

-promulga legile adoptate de Parlament (art.77 al.1 si 3);

-poate cere Parlamentului reexaminarea legii, inainte de promulgare (art.77 al.2);

-numeste in functii publice, in conditiile legii (art.94 lit.c.);

-numeste trei judecatori ai Curtii Constitutionale (art.142 al.3);

-daca Primul-ministru se afla in una din situatiile prevazute de art.106 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributii, Presedintele desemneaza un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pentru a indeplini atributiile Primului-ministru pana la formarea noului Guvern (art.107 alin.3);

-tot inainte de promulgare poate sesiza Curtea constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legii (art.146 lit a si 77 alin.3);

-Presedintele poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente de importanta deosebita (art.86);

-potrivit art.92 alin.1, Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, calitate in care ia masurile legale care se impun;

-primeste scrisorile acreditare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state (art.91 alin.3);

-poate solicita urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiilor (art.109 alin.2);

-propune Parlamentului numirea directorilor serviciilor romane de informatii (art.65 lit.h).

In exercitarea atributiilor sale Presedintele Romaniei emite decrete care pot avea caracter normativ sau individual. Unele dintre acestea (art.100 al.2) trebuie contrasemnate de primul-ministru, in caz contrar fiind lovite de nulitate. De asemenea, decretele prezidentiale trebuie publicate in Monitorul Oficial, nepublicarea atragand inexistenta actului juridic. (art.100 al.1).

In afara decretelor - acte juridice, Presedintele mai poate face declaratii, apeluri, mesaje, care sunt acte politice.

5. Raspunderea prezidentiala

Constitutia Romaniei a instituit atat o raspundere politica cat si una juridica a Presedintelui, protectia mandatului sau producand efecte numai daca este exercitat in scopul si in limitele stabilite prin Constitutie.

Raspunderea politica a Presedintelui cuprinde practic doua faze distincte:

-suspendarea din functie;

-raspunderea fata de popor, concretizata in referendumul organizat pentru demiterea Presedintelui.

Suspendarea din functie nu este ea insasi o forma a raspunderii politice, ci procedura premergatoare si obligatorie pentru eventuala sanctionare a Presedintelui, intrucat Presedintele nu raspunde politic in fata Parlamentului, ci in fata corpului electoral[14], aceasta putand fi infirmata prin referendum.

Art.95 al.1 din Constitutie prevede faptul ca in cazul savarsirii unor fapte grave, prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de catre Parlament, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui. Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.

In cazul in care referendumul nu s-a organizat in cel mult 30 de zile de la data aprobarii cererii de suspendare din functie sau atunci cand, desi s-a organizat in acest termen, electoratul a refuzat demiterea, inceteaza interimatul functiei si Presedintele reia exercitiul mandatului sau.

Daca dimpotriva, prin referendumul organizat in termenul aratat, s-a aprobat demiterea din functie, interimatul continua pana la validarea mandatului si depunerea juramantului de catre noul Presedinte ales .

Raspunderea juridica a Presedintelui - art.96 din Constitutie - reglementeaza “punerea sub acuzare” a Presedintelui intr-o forma mult mai bine organizata dupa revizuirea din 2003[16].

Punerea sub acuzare are semnificatia ridicarii imunitatii prezidentiale prevazute de art.84 al.2 in domeniul penal.

Astfel, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru „inalta tradare”. Constitutia nu defineste continutul acesteia, astfel incat „inalta tradare” a fost echivalata cu cea mai grava incalcare a juramantului si intereselor poporului si tarii in exercitarea atributiilor prezidentiale. Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce se imputa. De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii, Presedintele este suspendat de drept. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

In conditiile   actualei legislatii, Inalta Curte de Casatie si Justitie se afla in ipoteze contradictorii inadmisibile: ea ar urma sa califice fapta de „inalta tradare',(care se situeaza in afara Codului penal actual), sa prevada limitele speciale de pedeapsa si apoi sa decida eventuala condamnare, precum si conditiile exercitarii caii de atac .

6. Administratia prezidentiala

Pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutia Romaniei si alte legi, s-a organizat si functioneaza Administratia Prezidentiala, care este o institutie publica cu personalitate juridica.

Administratia Prezidentiala reprezinta de fapt serviciile din subordinea presedintelui Romaniei.

Compartimentele si functiile din structura Administratiei Prezidentiale, organizarea si functionarea precum si atributiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Prezidentiale, care se aproba de catre Presedintele Romaniei. Numarul maxim de posturi ale Administratiei Prezidentiale este de 260.

Personalul Administratiei Prezidentiale este alcatuit din persoane detasate, la cererea Presedintelui Romaniei, din ministere si alte autoritati publice precum si persoane incadrate direct pe posturile sau functiile pe care urmeaza sa le indeplineasca.

Personalul poate fi incadrat numai pe baza increderii acordate de Presedintele Romaniei si cu conditia semnarii unui angajament de loialitate stabilit prin Regulamentul de organizare si functionare. In toate cazurile, acordarea increderii si incadrarea unei persoane, se face la propunerea consilierului prezidential sau consilierului de stat ce conduce departamentul/compartimentul unde persoana urmeaza sa-si desfasoare activitatea.

Retragerea increderii are ca efect revocarea incadrarii, precum si incetarea detasarii, eliberarea sau destituirea din functie ori desfacerea contractului de munca, dupa caz. Propunerea de retragere a increderii se prezinta Presedintelui Romaniei de catre consilierul prezidential sau consilierul de stat unde persoana este incadrata prin Compartimentul Personal-Organizare, iar masura de incetare a detasarii, de eliberare sau destituire din functie, ori de desfacere a contractului individual de munca, se ia de catre cel ce a numit persoana respectiva sau cu care aceasta a incheiat contractul de munca.

Functiile de demnitate publica din cadrul Administratiei Prezidentiale sunt:

− consilier prezidential - cu rang de ministru;

− consilier de stat - cu rang de secretar de stat.

Structura organizatorica a Administratiei Prezidentiale conform Regulamentului de Organizare si Functionare este urmatoarea:

Cancelaria Presedintelui;

Departamentul Securitatii Nationale;

Departamentul Constitutional - Legislativ;

Departamentul pentru Relatia cu Autoritatile Publice si Societatea Civila;

Departamentul de Planificare si Analiza Politica;

Departamentul Relatii Internationale;

Departamentul de Politici Economice si Sociale;

Departamentul de Sanatate Publica;

Departamentul de Educatie si Cercetare;

Departamentul de Comunicare Publica;

Compartimentul Protocol;

Departamentul Financiar si de Logistica;

Cancelaria Ordinelor;

Compartimentul Personal-Organizare.