Actele si raspunderea consiliului local

Actele si raspunderea consiliului local

In epoca moderna s-a dezvoltat traditia ca, actele autoritatilor administratiei publice sa poarte o denumire specifica, desi unele repetari apar ca inevitabile.

De regula, actele organelor colegiale sunt denumite hotarari sau regulamente, iar actele organelor de conducere unipersonala sunt denumite dispozitii, ordine, decrete, decizii etc.

“In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Hotararile privind bugetul local, contractarea de imprumuturi, in conditiile legii, prin care se stabilesc impozite si taxe locale, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie.”

Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali in functie

Astfel, in ce priveste adoptarea hotararilor consiliului local, regula o reprezinta majoritatea simpla, jumatate plus unul din cei prezenti, adica din cei care trebuie sa participe la sedinta pentru ca aceasta sa se desfasoare legal.

De la aceasta regula, legea stabileste exceptii, prevazand expres, situatiile in care este obligatorie adoptarea unei hotarari, fie cu majoritatea absoluta, fie cu o majoritate calificata de doua treimi din numarul consilierilor.

De asemenea, legea prevede posibilitatea consiliului local de a stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret, cu precizarea ca hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.

“Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.”

Legea prevede o serie de incompatibilitati, stabilind ca anumiti consilieri, in anumite situatii, trebuie sa se abtina de la deliberare si votare.

Astfel, potrivit textului legal, “nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.” Prevederea este urmata imediat de sanctiune. “Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept, nulitatea putand fi constatata de instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.”

“Hotararile consiliului local se semneaza de presedintele de sedinta si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri locali.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala. In acest caz, va depune in scris si va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei

“Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotararile consiliului local, primarului si prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.”

In absenta unei sanctiuni exprese, in practica administrativa sunt destul de des intalnite situatiile, in care secretarul nu-si indeplineste aceasta obligatie extrem de importanta, lipsindu-l astfel pe prefect de posibilitatea de a ataca in contencios administrativ, actele autoritatilor administratiei publice locale pe care le considera ilegale, atata vreme cat nu le cunoaste continutul.

Hotararile consiliului local sunt acte administrative, legea stabilind o distinctie in ce priveste momentul intrarii lor in vigoare dupa cum au caracter individual sau normativ.

Astfel, potrivit art.49 din lege: “hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.” Prin aceasta dispozitie expresa, legiuitorul a introdus practic o suspendare pe o perioada determinata a actelor administrative normative adoptate de consiliul local.

In doctrina actuala s-a pus problema daca consiliul local emite sau incheie si alte categorii de acte juridice.

In reglementarea anterioara se facea distinctie intre calitatea de persoane juridice de drept public si calitatea de persoane juridice de drept privat a unitatilor administrativ-teritoriale. Astfel, consiliul local putea incheia acte supuse circuitului civil, ca persoana juridica de drept privat si respectiv, acte administrative unilaterale, dar si contracte administrative, ca persoana juridica de drept public.

Desi actuala reglementare prevede pentru unitatile administrativ-teritoriale doar calitatea de persoane juridice de drept public, ce dispun de patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina, in doctrina se apreciaza in continuare ca, unitatile administrativ-teritoriale isi pastreaza si calitatea de persoane juridice civile.

Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai acestora, numai consilierii locali.

“Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar. Ele analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de activitate. Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor.”

In afara de comisiile de specialitate, consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata.

Potrivit art.55 din Legea nr.215/2001 republicata, dizolvarea consiliului local poate interveni de drept sau prin referendum local.

Consiliul local se dizolva de drept in cazul in care acesta “nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv” sau „nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare”, precum si „in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.”

In legatura cu cea din urma situatie se ridica intrebarea fireasca, ce se va intampla in situatia in care consiliul local trebuie sa adopte o hotarare privind patrimoniul, pentru care legea prevede votul majoritatii calificate a membrilor sai, iar numarul acestora a scazut sub aceasta majoritate, dar nu a ajuns inca la majoritatea absoluta, cea ceruta de lege pentru a putea fi dizolvat de drept.

Prin urmare, de lege ferenda propunem ca dizolvarea de drept a consiliului local sa poata interveni in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua treimi.

Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile care atrag dizolvarea de drept a consiliului local iar instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.

Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale.

Legea detaliaza procedura desfasurarii referendumului prevazand ca, stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in maxim 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.

Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau municipiului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin potrivit legii.

„Mandatul de consilier local se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului”. Aceasta dureaza pana la incetarea situatiei mai sus prevazute, iar in cazul in care consilierul local este gasit nevinovat, el va avea dreptul la despagubiri, in conditiile legii.

Potrivit Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea de consilier local, ca si cea de consilier judetean inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele situatii: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia; lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului; imposibilitatea  exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate; punerea sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; deces.

Tot potrivit Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali cu modificarile si completarile ulterioare, consilierii raspund in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile pe care le-au votat.

In doctrina actuala sunt identificate trei forme de raspundere a consilierilor locali: o raspundere administrativ-disciplinara; o raspundere administrativ-patrimoniala si o raspundere penala.

O situatie speciala o prezinta administratia publica a municipiului Bucuresti, careia Legea nr.215/2001 ii rezerva un intreg capitol, ce nu rezolva insa, multitudinea de probleme ce apar la nivelul administratiei Capitalei. Este motivul pentru care, de mai multa vreme este vehiculata ideea adoptarii unei legi distincte consacrate zonei metropolitane Bucuresti.

Potrivit legii, hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului Bucuresti.

In opinia noastra, printr-o astfel de dispozitie expresa se consacra o forma indirecta de subordonare intre autoritatile alese la nivelul sectoarelor Capitalei si cele alese la nivelul Capitalei.

“Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de dispozitiile legii administratiei publice locale pentru consiliile locale care se aplica in mod corespunzator.”

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita in principal o serie de atributii din care retinem urmatoarele:

a). aleg din randul consilierilor, consilierul care conduce sedintele consiliului, precum si un viceprimar; acestia isi pastreaza calitatea de consilier;

b). aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

c). avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism etc.;

d). aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare, aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar, stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;

f). administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti etc.

Unele din atributiile expres prevazute pot fi exercitate numai pe baza imputernicirii date prin hotarare a Consiliului General al municipiului Bucuresti, potrivit legii.