Riscuri, prudenta, performanta bancara

a)tipuri de riscuri bancare

b)controlul prudential

c)norme de prudenta bancara

d)performante bancare

a)Bancile,institutiile de credit,se confrunta in principal cu 2 tipuri de riscuri: generale si specifice. Riscurile generale-riscuri comerciale(risc d imagine comerciala,risc d piata,risc p cl/prod),riscuri aferente bunurilor si persoanelor,riscuri operationale,riscuri tehnice,risc de gestiune interna(risc d reglement,risc strategic,risc d comunicare,risc deontologic).

Riscurile specific-riscuri financiare,risc d contrapartida(semnatura).

Riscurile financiare sunt:riscul d plata a dobanzii,risc d curs d schimb,risc d lichiditate,risc privind titlurile cu venit variabil.

Riscurile de semnatura sunt:risc d clientele,risc interbancar,risc d tara.

Riscul d rata a dobanzii=coresp unui risc d pierdere sau d absenta a castigului si este generat d evolutia ratei dobanzii p piata,evolutiei influentata atat d contextual macroec,cat si d factori la nivel microec. Gestionarea acestui risc a condus la utilizarea unor tehnici specific mai imp fiin: utilizarea derivativelor(contracte futures,contracte p baza d optiune,swap-uri); tehnici d masurare a marjelor previzionate si a sensibilitatii la variatiile d rata a dobanzii,atat pentru operatiunile bilantiere,cat si a celor intrabilantiere.

Riscul d curs d schimb=s poate concretiza intr-o absenta a castigului pentru banca,aparitia lui este generate d variatia cs. al monedei proprii in raport cu moneda d referinta in care instit d credit isi exprima creantele sau datoriile. Si in acest caz,in practica bancara s utilizeaza mai multe tehnici d administrare a acestuia:-utilizarea instrum financiare si a celor derivate; -realizarea unei mai bune repartitii a riscului p diferite devize; -utilizarea unui scadentar p devize,p valute consolidate in moneda d referinta a bancii.

Riscul d lichiditate=s poate concretiza intr-o incetare a platii ca effect al imposibilitatii bancii d a se refinanta fie d la banca central,fie d p piata interbancara. Cauza principal o reprez in esenta structura dezechilibrata(asimetria) bilantului in sensul dorit,in sensul ca creditele p termen mediu si lung sunt finantate din resurse atrase p termen scurt,in speta depozite bancare,care prin natural or sunt volatile. Pricipalul effect generat de acest risc s concretizeaza intr-o crestere a costului,imprumutului p care banca trebuie sa-l contracteze pentru a-si putea onora obligatiile ajunse la scadenta.

Riscurile privind titlurile cu venit variabil=s mai numeste si risc d tranzactionare.Se poate concretiza fie intr-o pierdere,fie intr-o absenta a castigului.Cauza pricipala o reprez variatia val d piata a titlurilor financiare(actiuni) detinute in portofoliul sau.O banca are in portofoliul sau actiuni emise d o companie si care sunt evaluate la bursa la un anumit pret.Val d piata a acestor titluri s va diminua daca rez fin ale emitentului sunt slabe,iar acesta nu poate distribui dividendele.Deci,cauza o reprez deteriorarea sit fin a emitentului d titluri aflate in portofoliul bancii si lipsa diversificarii ac portofoliu. Pentru adm acestui risc bancile procedeaza la valorizarea periodica a portofoliului d titluri si la supravegherea permanenta a ev pietei bursiere.

Risc d clientele sau d credit=riscul asumat d banca in caz d faliment al unuie dintre clientii sai.In cazul producerii falim unui client banca s poate confrunta cu un risc mai mare sau mai mic in functie d marimea creditului sau in functie d nivelul participatiilor cu care s-a angajat la cap acestuia.

Cauza producerii este data d starea fin precara,conjuncture economica,lipsa unei supravegheri atente a cl. Pentru banca finantatoare efectele se concretizeaza in pierderi totale/partiale ale cap imprumutat(inclusive dob aferente) in functie si d calitatea garantiilor si d gradul d valorificare al acestora. Ca masuri d gestionare: -utilizarea sistematica d garantii; -functionarea unei ag de centralizare a riscurilor; -supravegherea atenta a limitelor la acordarea creditelor.

Riscul interbancar sau risc d contrapartida sau risc d semnatura interbancara.Corespunde riscului asumat d o banca at cand o alta banca careia ia acordat un credit ajunge in stare d faliment si nu poate rambursa imprumutul.In acest caz,banca creditoare va inreg pierderi d cap si/sau d dobanzi totale/partiale. Drept urmare,pentru admin ac risc s impune ca bancile sa procedeze la selectarea clientilor interni si externi printr-o evaluare p baza d raiting a acestora parallel cu realizarea unei supravegheri atente a contrapartidelor.

Riscul d tara sau risc suveran.Cauzele producerii sunt multiple: dezechilibrele macroec sau politici macroec ineficiente sau o gestionare necorespunzatoare a conjuncturiiec,masuri ineficiente privind combaterea crizelor,instabilitate politica. Pentru bancile care au acordat credite unei tari cu risc crescut efectele s pot concretiza intr-o pierdere totala/partial a cap si dobanzilor.Ca masuri mai imp mentionam: -supravegherea atenta a tarilor cu risc crescut; -practicarea asig creditelor si reasigurari; -constituirea d provizioane; -securetizarea creantelor.

b)Ob acestuia il reprezinta prevenirea aparitiei riscurilor interne si externe la nivelul unei banci,precum si evitarea propagarii efectelor sale. La niv fiecarei banci controlul prudential consta in gestiunea interna a act,tinand seama d evolutia constrangerilor care s exercita din exterior,respective modificari ale cadrului d desfasurare a act sau redefiniri ale normelor prudentiale la niv nat si internat. Este vorba deci d un control intern sau autocontrol prin care se urm o imbunatatire a performantelor fin,respective a raportului dintre costuri si venituri. Dpdv al continutului prin controlul intern bancile urm: -aplicarea metodelor traditionale d gestionare a risc; -abordarea unei gestiuni dinamice a bilantului; -adaptarea permanenta a normelor prudentiale interne la cele generate d autoritatea d supraveghere. Concurenta sporita dintre banci si alte instit fin a conferit o importanta sporita analizei rentabilitatii in cadrul politicilor d gestionare a bancilor si a perspectivelor lor d dezvoltare.In acest context au fost create centre d profit,fapt c a permis o mai buna gestionare si coordonare a rentabilitatii.

P fondul crizelor bancare d la sf anilor 80-90,bancile au inceput sa-si previzioneze creantele si au introd un nou concept,cel d gestiune dinamica a bilantului,cunoscut sub numele d manag activelor si pasivelor bancare.Acest concept a vizat analiza tuturor categ d riscuri si indeosebi a celor fin,parallel cu implementarea d metodologii specifice.

Curs 9

Referat: Recenzie: "comportamentul uman - o abordare economica-" de gary s. becker Proiect: Constituirea unei societati cu raspundere limitata

c)Norme d prudenta bancara

Regulile d prudent bancara p plan international sin at s exprima in maj cazurilor p baza anumitor rap,coef care au ca sfera d cuprindere cele mai importante aspect ale gestiunii bancare. Pentru tarile membre ale UE prudent bancara s cuantifica p baza urm rap: 1)solvabilitatea bancara; 2)coef d lichiditate; 3)coef conturilor proprii si res permanente; 4)divizarea riscurilor. 1)Rap d solvabilitate-europeana este cel mai cunoscut ind d prudent si are drept scop garantarea cap bancilor d a face fata falimentelor la care sunt expuse. Rap d solv se poate exprima in 2 moduri: a) (Capital propriu/Active bilantiere ponderate cu un coef d risc)*100. b) (Fonduri proprii/Active bilantiere ponderate cu un coef d risc*100).

Fondurile proprii-d baza(cap propriu+rezerve+provizioane); -complementare(rezerve din reevaluari+subventii rambursabile+datorii subordinate:emisiuni d titluri->oblig cu durata nedet+alte dat subordonate:oblig emise p o perioada d cel putin 5 ani).

2)Coeficientul d lichiditate-este impus tuturor bancilor care sunt oblig s respecte un raport cel putin cu 100% intre elem: d active si cele d passive considerate exigibile p o per d o luna. CL=Total active ponderate/Total passive ponderate. Utilizarile,plasamentele si res tb ponderate in fct d grad d lichiditate sau exigibilitate.Astfel,s utilizeaza coef d ponderare care variaza d la 100% la 25%. 3)Coef conturilor proprii si res permanente-acest indic are drept scop s previna o crestere excesiva a riscului d transformare,limitand astfel posibilitatile d finantare p o perioada>5 ani p baza res monetare.Acest ind corespunde unui coef d lichiditate p 5ani. Coef=Res p termen lung/Utilizari p termen lung. Res p termen lung sunt: -fonduri proprii nete ale bancii(cap+rez); -resurse atrase p o per>5ani. Utilizarile p termen lung sunt: -credite acordate p o per>5ani; -imobilizari; -participatii la alte companii; -valori mobiliare necotate la bursa. Acest raport tb s fie d 60%,altfel spus totalul res p termen lung tb s reprezinte cel putin 60% din totalul plasamentelor p termen lung.

4)Divizarea riscurilor-vizeaza 2 aspecte: a)supravegherea marilor riscuri-normele europene stabilesc anumite reguli privind controlul acestor riscuri: -suma impr d orice natura si angajamentelor acordate unui sg client(expunerea max neta fata de un sg debitor nu poate depasi 25% din fondurile proprii nete ale bancii). In cazul R expunerea max nu poate depasi 20% din fondurile proprii; -suma totala a acestor expuneri nu poate depasi mai mult d 10 ori niv fondurilor proprii.Aceesi regula s aplica si in caz bancilor din R. b)in regimul participatiilor-directivele europene impugn si in acest caz o serie d limite.Nicio participatie nu tb s depaseasca 15% din val fondurilor proprii,iar suma totala a acestor participatii nu tb s depaseasca 60% din cea a fondurilor proprii. In caz R,bancile nu pot investi in titlurile emise d alte soc com mai mult d 10%,iar val tuturor participatiilor nu poate depasi 50% din fondurile proprii. Performatele bancare

In general bancile desfasoara 3 tipuri d actiuni: -d intermediere financiara,respective d mobilizare a res si d plasare a acestora in principal in credite si titluri fin; -act d piata concretizare in op cu titlurile fin primare si secundare; -op d prestari servicii catre clienti.

Toate aceste act s reflecta in bilant si in afara bilantului si genereaza ven sic h care s regasesc in contul d profit si pierdere.Pentru aprecierea performantelor s pot calcula indicatorii: 1)analiza profitabilitatii; 2) rate d exploatare; 3)rate d gestiune.

S pot calcula urm indic:

a) rata rentabilitatii ec=(Profit net/Active totale)*100. Nivel mediu:0,5-1%.

b)rata rentabilitatii fin=(Profit net/Cap proprii)*100. Nivel mediu:10-16%.

c)efectul d levier=(Active/Capital)*100.

d)rata utilizarii activelor=(Ven totale/Active totale)*100. Nivel mediu:7-12%.

e)rata ven din dobanzi=(Venituri din dob-Ch cu dob)/(Active valorificate)*100. Niv mediu:3-10%. f)rata profitului=(Profit net/Ven totale)*100. Niv mediu:5-15%.

2)a)costul mediu al depozitelor=Dob platite clientilor/Val medie a depozitelor.

b)costul mediu al fondurilor imprumutate=Dob pentru imprum atrase+Dob aferente oblig emise/Val medie a imprum+Val medie a oblig. c)randamentul mediu al creditelor=Venituri sub forma dob incasate din credite acordate cl+Dob acordate din credite de la alte banci+Alte dob/Val medie a cl+Valoarea medie a cred acordate+Alte credite. d)marja globala=rand mediu al creditelor+costul dep-costul res atrase.

S calculeaza atat la nivel d angajat al bancii cat si la nivel d unitati bancare.

-La nivel d salariat s calc: a)Active ce revin p un salariat=Valoare active medii/Nr salariati. b)Ch medii/salariat=Ch totale d personal/Nr salariati.

c)Niv creditelor p un salariat=Val creditelor/Nr sal.

d)Niv depozitelor p un salariat=Depozite totale/Nr sal.

e)Rezultatul net/sal=Rez net bancar/Nr sal.

-La nivel unitatii bancare se calc: a)credite totale/nr total d agentii

b)depoz totale/nr total d agentii c)rez net=Rez total/nr agentii.

Curs 10-Politici monetare

Politici monetare:

1)politica monet,comp a pol ec.Instrumente de pol monet:Prin polit monetara se act asupra C si O de moneda ale ec si are ca ob fund stabilitatea pret si prin extensie,stabilitatea fin in ansamblul ec. Precizare:Acest obiectiv fund este comun atat Bc Cent cat si guv unei tari.Precizare:Dincolo de acest obiectiv fund de pol mon, politicii monetare a BC ii sunt specif si alte obiective mai importante fiind:a)cresterea masei monetare in stransa leg cu cresterea PIB-ului,b)mentinerea la un niv coresp a ratei dob,c)realiz unui niv optim al curs de schimb.e)utiliz resurselor de creditare in cadrul ec.Concluzie:Pt atingerea ob fundamental,dar si a celor specif, se utiliz in princ 2 categ de instrumente:

a)Instr directe-sunt repr in princ de masurile intreprinse de BC si care afecteaza in mod direct utilizatorii si detinatorii de moneda, inclusiv instit financiare.Includem aici masuri care vizeaza plafonarea creditului, stab administrativa a unor rate de dob si controlul cursului de schimb.

b)Instr indirecte-se utiliz de catre BC in rel cu celelalte banci si cu ag nefinanciari.Prin intermediul acestor instrumente se urmareste controlul asupra costului si ofertei de moneda centrala din ec.Precizare:Prin fiecare din aceste instrumente(directe,indirecte) BC urmareste anumite obiective in rap de care putem clasifica aceste intrumente in 3 categorii:I.Instrum prin care BC injecteaza/retrage lichiditati din ec:-operatiuni de open market si acordarea de credite cu dob variab;-operatiuni de refinantare,caz in care BC plafoneaza disponibilul pt refinantare si stab costului acesteia;-avansurile acordate trezoreriei statului si bc din sistem, prilej cu care-si stab plafonul si costul acestor avansuri;-constit rez oblig obisnuite si cele constit asupra depozitelor si credit. II.Instrumente sau masuri ce afecteaza in mod direct bilantul bancilor,respectiv activele si pasivele acestora: -elimitarea sau plafonarea creditului in ec;-limitarea depozitelor remunerate si gestionate de banci;-masuri care vizeaza stab unui anumit raport intre FP si creditele acordate, premiza asigurarii solvabilitatii;-masuri vizand stab unui plafon minim al portofoliului de titluri financiare;-controlul emisiunii de titluri pe piata fin;-stab ratelor de dob debitoare sau creditoare.III.Instrumente prin care BC exercita controlul asupra schimb valutare cu strainatatea:-masuri care vizeaza piata valutara respectiv sch valutare;-masuri care vizeaza reglementarea pozitiei externe a bc si a depozitelor constituite la BC din devizele achizit de la agentii nebancare;-reglement aplicabile dob platite pt depozitele nerezidentilor si nivelul ratelor de dob;-reglementari privind rez oblig constit pt depozitele nerezidentilor;- inverbentii ale BC pe piata sch valutare.

2)Mecanisme de transmisie a pol mon.:

I.Politica de open market:Operat de open market constau in cump-vz de titl de stat(bonuri de tezaur)de catre BC pe piata deschisa, respectiv de la sau catre instit de cred.Efecte generate de cump de titl de stat de catre BC:-bc com cedeaza(vinde) Bc o parte din titlurile fin aflate in portofoliul lor.BC plateste aceste titluri, op concretizata prin cresterea rezervelor obt de banci cu sume reprez contraval titl achizitionate.BC cump titl de la Bcom, rezervele acestora din urma de moneda centrala cresc.Practic are loc o crestere a masei monetare de circulatie.Cumparand titl fin, BC introduce lichiditati in sist bancar.Efectul vz:BC transforma,vinde titl catre Bcom, acestia din urma achizitionandu-le.Bcom platesc aceste titluri.Operatiunea se concretizeaza printr-o reducere a niv rezervelor bcom cu suma coresp titl achizit.Prin vz acestor titluri,practic BC absoarbe, atrage, sterilizeaza nivelul de lichiditati din sistem.

II.Mecanismul rez min oblig:DEF:Rez constit la BC de catre instit de credit reprez o obligatie de util a monedei centrale.Scopul util rez :Scopul princ este de a permite BC sa actioneze asupra creatiei monetare prin influentarea comportamentului banilor in materie de credit.Remunerarea rez oblig :40%valuta,18%lei.In general rez min oblig nu sunt remunerate.In putine tari ele sunt remunerate(inclusiv la noi) dar la o rata situata sub nivelul dob de piata.In caz contrar efectul acestui instrument s-ar diminua foarte mult intrucat s-ar produce o majorare a rezervei fara ca C sa majoreze oferta de moneda centrala, ceea ce va avea ca efect o crestere puternica a ratei dobanzii.Baza de calcul :este constit din resursele atrase si imbraca 2 aspecte:a)in tarile in care se util cu prioritate agregate monetare mai restranse, baza de calcul o repr dep atrase de la clienti.b)in tarile in care prezinta importanta evolutia unor agregate monetare mai cuprinzatoare,baza de calc e repr de totalit res bancilor.Rata de rezerva minima: In unele tari se aplica rate dif in fct de scadenta depozitelor luate drept baza de calcul.In alte tari se aplica o rata unica.Modul de constituire al rez min oblig.:rezerve decalate si rezerve instantanee sau achiale.Distinctia dintre ele consta in momentul si perioada de formare respectiv dupa cum rez sunt constit in aceeasi luna sau trimestru in care bc a acordat creditul.In primul caz,bc-si pot constit rezerve cu un decalazj care ajunge pana la 50 zile fata de data de referinta.In al 2-lea caz,bc tb sa cunoasca precis niv credit acordate,ceea ce implica oblig unei programari exacte a distribuirii credit.In cazul unor eventuale erori ele(bancile)vor avea la sf per oblig de constit de rez mari ceea ce va antrena si costuri sporite pt acestea.Functionarea mecanismului.Politica rezervelor obliga instit de credit sa constituie la BC in conturi neremunerate sau slab remunerate o cota minima din resursele atrase.La noi niv ratei rez min este la 40% la valuta si 10% la lei.Dc BC doreste sa relaxeze creditele va proceda la reducerea niv ratei rez min.Practic raman mai multe resurse la banci,si deci ele pot acorda mai multe credite.Acordand mai multe credite->creste masa monetara.Dc BC doreste sa restranga vol cred,->creste niv ratei rez.III.Rata dob de pol mon.Dob cheie a RO este de 10,5% fata de 7% acum 6 luni.

3)Eficacitatea politicii monetare.Dupa cum stim,una din fct. BC este cea de banca a bancilor, instit de cred refinantandu-se pt nevoi de lichiditati.Obt de imprumut de la BC se realiz de catre banci in schimbul titlurilor financiare depuse in gaj.Costul refinantarii este functie de nivelul dob cheie.Precizare :Drept urmare modif in niv acesteia incurajeaza sau descurajeaza bancile de a se imprumuta,refinanta de la BC.Avem 2 situatii:Cand dob cheie se reduce, Bcom sunt incurajate sa se impr de la BC la un cost mai mic.Altfel spus sporeste of de moneda din ec prin aceasta operatiune de creditare.Ca urmare scad dob-> creste masa creditelor acordate ag nebancari. O crestere a dob cheie descurajaza bc in a se refinanta.Are loc o crestere a niv dob in ec si se inrautatesc cond de creditare,scade deci rol creditelor din ec si cel al masei monetare.