Principalii indicatori agregati ai rezultatelor macroeconomice

Activitatea economica desfasurata de agentii economici la nivelul economiei nationale este reflectata de principalii indicatori macroeco­nomici.

Acesti indicatori evidentiaza rezultatele activitatii economice dintr-o perioada determinata de timp, de regula un an, de la nivelul economiei nationale obtinute de toti agentii economici din economia respectiva.

Informatiile furnizate de indicatorii macroeconomici au o importanta deosebita pentru intelegerea si influentarea comportamentului economiei nationale. Ele constituie baza studierii activitatii economice in decursul unor perioade succesive, permit intelegerea legalitatilor vietii economice si a modului lor concret de manifestare in timp si spatiu.

Indicatorii macroeconomici au utilitate practica fiind folositi pentru fundamen­tarea deciziilor privind fluxurile economice; prin intermediul lor se manifesta core­latiile si tendintele din economie, se corecteaza efectele nedorite ale mecanis­mului spontan al pietei. Ei constituie suportul comparatiilor nationale privind potentialul economic si eficienta utilizarii lui in diferite tari.

Fluxurile care au loc intre agentii economici pot fi:

fluxuri de venituri, care evidentiaza recompensarea factorilor de    productie si van­zarea bunurilor economice;

fluxuri de cheltuieli care evidentiaza cheltuielile agentilor economici pentru bunuri si servicii si pentru achizitionarea factorilor de productie.

Indicatorii macroeconomici se calculeaza numai in expresie valorica, prin intermediul preturilor si tarifelor. Ei pot fi evaluati la preturile pietei si la preturile factorilor de productie.

Preturile pietei sunt mai mari decat preturile factorilor de productie. Ele includ atat impozitele directe (cuprinse in preturile factorilor de productie si platite de producator) cat si impozitele indirecte (TVA, accize; respectiv obligatii fiscale platite de cumparatori).

In tarile cu economie de piata, precum si in statistica ONU si a altor   organisme internationale, masurarea activitatii economice si a principalelor sale componente se face cu ajutorul Contabilitatii Nationale sau a Sistemului Conturilor Nationale (SCN). Acesta desemneaza ansamblul tehnicilor care permit masurarea activitatii economice a unei tari pe parcursul unui interval de timp, de regula un an.

Contabilitatea Nationala reliefeaza trei mari categorii de operatiuni:

a.     operatiuni asupra bunurilor si serviciilor;

b.     operatiuni de repartitie;

c.      operatiuni financiare.

a. Operatiunile asupra bunurilor si serviciilor descriu:

productia, impor­turile si exporturile

consumurile intermediare si finale;

formarea bruta a capitalurilor etc.

Consumurile intermediare exprima valoarea bunurilor materiale si serviciilor create si consumate in vederea producerii de noi bunuri economice (cu exceptia con­sumului de capital fix).

Consumurile finale reprezinta utilizarea bunurilor finale, res­pectiv a rezultatelor activitatii economice care, in perioada pentru care se calculeaza, nu mai suporta nici un fel de transformare in afara folosirii propriu-zise.

Formarea bruta a capitalului exprima inlocuirea bunurilor de capital scoase din functiune si cresterea volumului acestora, precum si sporirea stocurilor de capital circulant.

b. Operatiunile de repartitie se refera la formarea si cumularea veniturilor, precum: plata salariilor, impozite legate de productie si import etc.

c. Operatiunile financiare descriu imprumuturile, depunerile spre    econo­­misire.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

Determinarea indicatorilor macroeconomici se face prin trei metode:

metoda de pro­ductie;

metoda cheltuielilor sau utilizarii productiei finale;

metoda costurilor producatorilor.

In functie de componentele luate in considerare, indicatorii macroeconomici pot fi:

"bruti", cand in productia finala se cuprinde consumul de capital fix;

"neti", cand se elimina consumul de capital fix.

De asemenea, in functie de implicarea subiectilor economici din tara, se calculeaza indicatorii "interni", respectiv "natio­nali".

Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul intern, produsul natio­nal, venitul national, venitul national disponibil, venitul populatiei (menajelor).

1. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea bruta sau totala a productiei finale produse in decursul perioadei de calcul de agentii economici care isi desfasoara acti­vitatea in interiorul tarii.

a. Dupa metoda de productie (sau metoda valorii adaugate) produsul intern brut se determina astfel: din valoarea bruta (totala) a bunurilor econo­mice produse de un sector sau ramura de activitate economica (PB_i) se scade consumul intermediar (CI_i), respectiv valoarea bunurilor materiale si a serviciilor produse in perioada de calcul si folosite pentru a produce noi bunuri. Ceea ce se obtine reprezinta valoarea adaugata bruta (VAB_i) a sectorului sau ramurii economice.

Prin agregarea valorii adaugate brute pe sectoare, ramuri si pe ansam­blul economiei nationale se obtine produsul intern brut.

VAB _i = PB _i - CI _i

si

PIB, calculat ca suma a valorilor adaugate brute se exprima in preturile facto­rilor (nu include impozitele indirecte nete).

Produsul intern brut in preturile pietei (PIB_pp) se obtine daca se adauga la produsul intern brut, exprimat in preturile factorilor (PIB_pf) valoarea impo­­zitelor indirecte nete (IIN).

PIB_pp = PIB_pf + IIN

Produsul intern net in pretul factorilor (PIN_pf) exprima valoarea adau­gata neta (VAN) a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economice nationale. El se calculeaza scazand din valoarea adaugata bruta consumul de capital fix sau amor­tizarea (A).

Produsul intern net in preturile pietei (PIN_pp) se obtine adaugandu-se la valoarea adau­gata neta, in preturile factorilor (VAN_pf) valoarea impozi­telor indirecte nete (IIN).

PIN _pp = ∑VAN_pf + IIN

b. Dupa metoda cheltuielilor (sau metoda utilizarii finale) produsul intern brut, in preturile pietei, se calculeaza prin insumarea urmatoarelor elemente: consumul privat (CPV) consumul public (CP) investitiile brute (I_b) exportul net (ExpN) res­pectiv diferenta dintre valoarea bunurilor  exportate si importate (ExpN).

PIB_pp = CPV + CP + I_b + ExpN

c. Dupa metoda repartitiei (sau a insumarii veniturilor) produsul    intern brut in preturile factorilor se obtine ca suma a veniturilor factorilor de productie (VF) la care se adauga amortizarea capitalului fix (A).

PIB_pf = ∑VF + A

Produsul intern net in preturile factorilor (PIN_pf) se determina prin insumarea veniturilor factorilor de productie.

PIN_pf = PIB_pf - A

sau

PIN_pf = ∑VP

2. Produsul national se calculeaza ca produs national brut si produs national net si poate fi exprimat in preturile factorilor sau in preturile pietei.

Produsul national brut (PNB) exprima valoarea adaugata bruta creata in decursul unei perioade de timp de catre agentii economici autohtoni care isi desfasoara activi­tatea atat in interiorul tarii, cat si in afara acesteia.

Acest indicator se calculeaza adaugandu-se la PIB productia finala bruta a agentilor economici nationali ce-si des­fasoara activitatea in strainatate si scazandu-se productia finala bruta a agentilor straini ce-si desfasoara activitatea in interiorul tarii (SVS).

PNB = PIB + SVS

Produsul national net (PNN) exprima valoarea adaugata neta creata in decursul unei perioade de timp de catre agentii economici autohtoni care-si desfasoara activitatea atat in interiorul tarii, cat si in afara acesteia.

PNN = PNB - A

In preturile pietei, PNB si PNN includ si impozitele indirecte nete ce nu sunt incluse in preturile factorilor.

PNN , in preturile factorilor, exprima venitul national al societatii (VN):

PNN_pf = VN

3. Venitul national (VN) exprima suma veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie pentru contributia lor la crearea bunurilor economice. Marimea venitului national se determina prin eliminarea din produsul national net a taxelor indirecte.

De asemenea, se poate calcula prin insumarea veniturilor obtinute de proprie­tarii factorilor de productie (salariu, profit, dobanda, renta, veniturile proprietarilor) sau prin insumarea cheltuielilor facute pentru consum (C) si a investitiilor (I).

Prin corectarea venitului national creat cu soldul incasarilor si platilor in raport cu strainatatea se obtine venitul national disponibil. Aceste plati si incasari nu sunt legate de activitatea economica, cum ar fi, de exemplu, cotizatia la organisme internationale la care este afiliata tara respectiva.

4. Venitul personal reflecta venitul primit de persoane din toate sur­sele, inclusiv transferuri de venituri de la guvern si firme. El consta din suma veniturilor remu­nerate, dar nu neaparat incasate in cursul perioadei curente.

5. Venitul disponibil este venitul personal diminuat cu impozitele si   taxele per­sonale datorate de fiecare individ. El reflecta venitul ramas la dispozitia fiecarui agent economic.

Pentru analiza evolutiei unei economii cu ajutorul indicatorilor macro­eco­nomici, acestia trebuie sa fie exprimati in preturi comparabile.

Prin raportarea PIB-ului sau PNB-ului in preturi curente la un indice ce reflecta modificarea preturilor bunurilor care fac parte din metodologia de calcul a acestor indicatori, se obtine marimea lor in preturi comparabile.

Astfel, prin raportarea produsului intern brut in preturi curente la produsul intern brut in preturi comparabile se obtine deflatorul produsului intern brut.