Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard




category
Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Finante


Qdidactic » bani & cariera » finante
Politica financiara - domeniile de manifestare - cheltuieli cu servicii generale



Politica financiara - domeniile de manifestare - cheltuieli cu servicii generale


POLITICA FINANCIARA - DOMENIILE DE  MANIFESTARE - CHELTUIELI CU SERVICII GENERALE


DOMENIILE DE MANIFESTARE


In domeniul cheltuielilor publice, politica financiara prezinta urmatoarele obiective:


1.     Dimensionarea cheltuielilor publice

2.     Stabilirea destinatiei cheltuielilor publice pentru realizarea obiectivelor economice sociale etc.

3.     Realizarea cheltuielilor  publice in conditii de eficienta



4.     Atingerea scopurilor propuse prin efectuarea cheltuielilor publice


In domeniul resurselor financiare publice:


Politica  financiara trebuie sa urmareasca coordonatele:


a.     volumul resurselor  financiare

b.     provenienta resurselor financiare

c.      metodele de prelevare utilizate

d.     utilizarea impozitelor si taxelor ca parghii economico-financiare

e.     modalitatile de prelevare a veniturilor

f.       necesitatea tinderii catre echilibrul financiar

g.      analiza oportunitatii aplicarii la imprumuturi


SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE


Cheltuielile publice reprezinta un concept financiar al carui continut il reprezinta exprimarea in forma baneasca, a relatiilor economico-financiare, aparute intre stat pe de o parte si persoanele fizice  si juridice pe de alta parte , cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului si in scopul exercitarii functiilor si atributiilor acestuia.

Conceptul de cheltuieli publice este legat de indeplinirea functiilor de alocare a finantelor publice si anume de componenta ei privind repartizarea si utilizarea resurselor financiare ale statului. Din punct de vedere al continutului economic , cheltuielile publice pot reprezenta:


1.     un consum definitiv de produs intern brut (cheltuieli curente)

2.     avansare de produs intern brut(cheltuieli de capital)


In sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se include, dupa criteriul institutiei ce le efectueaza:


  1. cheltuieli publice aferente administratiei publice de stat care pot fi particularizate dupa sursa de finantare in :

finantate din bugetul de stat

finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat

finantate din fonduri speciale (bugetare sau extrabugetare)

  1. cheltuieli publice efectuate de administratiile publice locale, care in cazul statelor federative se regasesc pe 2 niveluri ale ierarhiei administrativ-teritoriale:

  1. cheltuieli efectuate de organele administrativ-teritoriale intermediare
  2. cheltuieli efectuate de organele administrativ-teritoriale locale
  3. cheltuieli efectuate de organisme sau aministratii internationale sau supranationale

Cheltuieli publice pot fi structurate si dupa criteriul sursei formale de finantare:


  1. cheltuieli bugetare finantate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugeturile locale, bugetul institutiilor publice autonome
  2. cheltuieli finantate din fondul cu destinatie speciala
  3. cheltuieli extrebugetare finantate din resurse financiare neincluse in bugetul administratiilor sau institutiilor publice
  4. cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice ( in statele in care legea prevede executia bugetului de stat prin trezoreria publica).

Toate aceste criterii de structurare a cheltuielilor publice au in vedere continutul lor. Din acest continut rezulta deosebirea intre cheltuielile publice si cele bugetare.


Sfera cheltuielilor publice o include pe cea a cheltuielilor bugetare, adica acestea din urma sunt parte a celor dintai si le include numai pe cele efectuate din bugetul de stat, din bugetele locale si din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice le include pe acestea si in plus pe cele efectuate din fonduri extrebugetare .

Cheltuielile bugetare se efectueaza  si pe baza altor surse financiare decat creditele bugetare.



CRITERII DE CLASIFICARE A CHELTUIELILOR PUBLICE


  1. CLASIFICATIA ADMINISTRATIVA presupune:

cheltuieli ale ministrelor, cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau subordonate, cheltuieli ale unitatilor administrativ- teritoriale.

  1. CLASIFICATIA ECONOMICA:
  1. dupa caracterul lor ,cheltuielile publice sunt:

cheltuieli efective ce reprezinta plati pentru asigurarile aprovizionarilor cu bunuri si servicii, a institutiilor public implicand o contraprestatie

cheltuieli de transfer corespunzatoare unei translatii de fonduri de la un sector la altul sau de la o categorie de cetateni la alta fara contraprestatie

  1. dupa natura lor, cheltuielile publice pot fi:

curente ce asigura bunurilor mers al activitatii serviciilor publice si se refera la dotarile materiale si plata salariatilor; sunt consumatoare de venit

de capital reprezinta plati pentru investitii; se materializeaza in bunuri durabile si sunt creatoare de produs intern brut.  



CHELTUIELI CU SERVICII GENERALE


Factorii de care depind aceste cheltuieli sunt marimea si structura aparatului de ata, nivelul salarizarii functiilor publice, factorii sociali, inzestrarea  tehnica etc. Finantarea cheltuielilor se face din buget, din venituri proprii , din donatii si prin credite externe.

Principalele categorii de cheltuieli sunt cele curente incluzand salarii si cheltuieli administrative si gospodaresti si cele de capital incluzand constructii, dotari, informatie, mijloace de transport etc.


CHELTUIELI CU APARAREA


Una din functiile importante ale statului este functia de aparare, pentru indeplinirea careia statul efectueaza cheltuieli publice militare. Se include in aceasta categorie:


1.cheltuieli privind intretinerea si functionaarea armatei

2. cercetarea stiintifica militara

3. experientele intretinerii bazelor militare

4.  participarea la blocuri militare, la razboaie

5. cheltuieli privind lichiditatea urmarilor razboaielor


Teoria financiara grupeaza aceste cheltuieli in cheltuieli directe si indirecte.

Cheltuielile directe vizeaza intretinerea armatei in tara si strainatate, achizitionarea de armament, echipamente si mijloace de subzistenta, vizeaza purtarea razboaielor etc. Aceste cheltuieli sunt prevazute pentru ministerul apararii si sunt gestionate de catre ei.

Cheltuielile indirecte sunt legate de indepartarea consecintelor, razboaielor, plata datoriei publice contractate in scopuri militare, plata despagubirilor de razboi; subventiilor acordate sinistratiilor de razboi, pensii acordate urmasilor. Aceste cheltuieli militare se compun din:1.cheltuieli curente pentru functionare si intretinerea armatei

2. cheltuieli de capital pentru modernizarea sau pentru investitii in domeniu .

Cheltuielile militare reprezinta o categorie aparte deoarece apararea nationala este greu de apreciat in mod obiectiv, generand puncte de vedere divergente asupra oportunitatii acestor cheltuieli.


CHELTUIELI DIPLOMATICE


Aceste cheltuieli spre deosebire de celelalte categorii de cheltuieli sunt cheltuieli ocazionate de plata remuneratiilor personalului, reprezentantelor deschise in strainatate, achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare bunei functionari a acestora.

In majoritate sunt cheltuieli in valuta influentand situatia balantei de plati. Prin natura lor sunt cheltuieli defunctionare si intr-o mai mica masura cheltuieli pentru investitii.

Volumul  cheltuielilor bugetare alocate acestui domeniu depinde de extinderea relatiilor diplomatice, de numarul ambasadelor si reprezentantelor din strainatate, frecventa consultarilor ministeriale si guvernamentale, precum si de sarcinile asumate.


CHELTUIELILE PUBLICE MODERNE


Pe masura ce statul si-a asumat tot mai multe sarcini, cheltuielile publice finantate s-au diversificat alaturandu-se celor traditionale, noi categorii de cheltuieli publice dintre care:


1.     cheltuieli social culturale

2.     cheltuieli economice

3.     cheltuieli cu datoria publica


Cheltuielile social culturale se refera la :invatamant, cultura, culte, actiuni sportive si de tineret, sanatate si securitate sociala. Sursele de finantare a cheltuielilor destinate actiunilor social-culturale sunt: publice, private, interne si externe.

Aceste fonduri provin din bugetul de stat , din cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice sau juridice, din fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private, din veniturile realizate de institutii social-culturale, din veniturile populatiei, din ajutorul financiar extern, din fondurile organizatiei fara scop lucrativ.


CHELTUIELI PUBLICE PENTRU INVATAMANT


Sunt considerate cheltuieli cu invatamantul cele efectuate  in cadrul sau prin intermediul institutiilor de educatie scolara sau al formelor exterioare de educatie. Primele se adreseaza generatiilor tinere si se finalizeaza cu formarea profesionala , iar celelalte servesc educarii si formarii adultilor. Volumul cheltuielilor alocate invatamantului se afla in stransa dependenta de numerosi factori:

1.     demografici care conditioneaza numarul populatiei scolare

2.     economici care determina evolutia invatamantului sustinandu-l financiar

3.     sociali-politici care stau la baza  formularii optiunilor si fundamentarea politicilor in domeniu

Cheltuielile publice cu invatamantul se vor grupa in:

1.cheltuieli curente

2. cheltuieli de capital necesare finantarii investitiilor

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse:

bugetul de stat

chirii

donatii si sponsorizari

bugetul local

fonduri externe rambursabile

sursele proprii ale institutiilor de invatamant


CHELTUIELI PENTRU CULTURA SI ARTE


Institutiile de cultura finantate din resurse publice servesc la cresterea investitiilor in capital uman.

Institutiile cu caracter cultural de interes public national sunt finantate prin alocatii bugetare. De asemenea, acestea se pot autofinanta prin valorificarea bunurilor culturale ceea ce face ca aceste cheltuieli sa intre in categoria celor cvasipublice.


CHELTUIELI PENTRU SANATATE


Acestea sunt destinate intretinerii si  functionarii institutiilor sanitare precum si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor , evitare a accidentelor, de educatie sanitara.

Sistemele principale de finantare a sanatatii sunt:

1.     sistemul german

2.     sistemul englez

Sistemul german se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in parti egale de salariati si de intreprinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de institutii speciale (case de asigurari

pacientii nu platesc nimic pentru consultatii deoarece casele de asigurari incheie contracte cu prestatorii si suporta cheltuielile respective

exista o separare intre sistemul ambulatoriu sau privat si cel spitalicesc saupublic

prezinta autonomie

este specializat si permite concurenta

Sistemul englez:

ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii

statul finanteaza integral ocrotirea sanatatiiprin sistemul national de sanatate

resursele financiare provin din impozite

pacientii nu platesc nimic dar au obligatia sa se inscrie la un medic.

Principalele surse de finantare:

alocatiile bugetare

cotizatiile membrilor asigurati si angajatorilor

venuturile populatiei

donatiile provenite de la societatile de binefacere

ajutorul extern din partea unor organizatii specializate

Sursele destinate cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii servesc la intretinerea si functionarea institutiilor sanitare, pentru plata salariilor, pentru hrana bolnavilor, reparatii si cheltuieli gospodaresti.


CHELTUIELI CU SECURITATEA SOCIALA


Din aceasta categorie fac parte asigurarile sociale, asistenta sociala, indemnizatii si ajutoare si alte tipuri de cheltuieli. Componenta cea mai importanta o constituie asigurarile sociale de stat finantate exclusiv prin contributia cetatenilor care sunt solidari in finantarea anonima, spre deosebire de asigurarile sociale facultative care sunt contracte individuale si reprezinta cumpararea unor drepturi pentru cetateni.

Sumele acordate ca asigurari sociale reprezinta transferuri bugetare catre cetateni. Deosebirea de continut intre termenul de securitate sociala si protectie sociala consta in aceea ca securitatea sociala se refera la sprijinirea unor anumite categorii de indivizi , iar protectia sociala se refera la ansamblul actiunilor si masurilor economico-sociale initiate de stat pentru a garanta membrilor societatii aparare fata de fenomene si actiuni care se rasfrang nefavorabil asupra lor.


CHELTUIELI CU ACTIUNI ECONOMICE


In aceasta categorie de cheltuieli pot fi incluse:


chletuielile pentru dezvoltarea sectorului conomic de stat

cheltuieli pentru acordarea de subventii si alte avantaje intreprinzatorilor privati

cheltuieli cu cercetarea in domeniul economic

Cheltuielile publice pentru sectorul economic de stat se concretizeaza in investitii pentru crearea de intreprinderi de stat noi, finantarea participarii statului la intreprinderi mixte, finantarea activitatii curente a intreprinderilor, finantarea actiunilor de modernizare si reutilare a intreprinderilor nationalizate.

In momentul in care activitatile derulate in sectorul de stat contribuie la cresterea sferei de bunuri , ele au un efect pozitiv asupra economiei. Masurile luate de catre stat in vederea finantarii activitatilor private vizeaza sustinerea autofinantarii atunci cand interesul intreprinzatorului pentru aceste activitati scade .

In acest context statul participa la finantarea sectorului privat prin lansarea de comenzi de bunuri si servicii, prin degrevari fiscale si subventii.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright