Impozitele indirecte platite de intreprinderile mici si mijlocii in Romania

Impozitele indirecte platite de intreprinderile mici si mijlocii in Romania

1 Taxa pe valoarea adaugata.

Taxa pe valoarea adaugata a devenit impozitul cu cea mai mare pondere in cadrul veniturilor statului: TVA este impozitul ce aduce cele mai mari incasari bugetare.

Asupra intreprinderilor TVA are efect asupra disponibilitatilor acesteia: la achizitionarea de bunuri si servicii se achita furnizorilor taxa pe valoarea adaugata, pe care ulterior o va recupera de pe urma taxei pe valoarea adaugata incasata la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Pentru a intra sub incidenta taxei pe valoarea adaugata, o operatiune economica trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

1) sa fie efectuata de orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice (de productie, de comert, prestari de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere sau asimilate, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri)

2) sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiune asimilata acestora.

A) livrarile de bunuri: transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoanele care actioneaza in numele acestora; b) prestarile de servicii: efectuarea unor servicii in diferite domenii de activitate; c) importul de bunuri: introducerea in tara de bunuri provenind din strainatate de catre orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, direct sau prin intermediari, plasate in regim vamal de import sau in regimuri vamale suspensive.

A) In cazul livrarilor de bunuri, locul impozitarii se considera a fi in Romania daca: I) locul de unde a pornit expeditia bunurilor sau transportul catre beneficiar, indiferent daca bunurile sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terti se afla pe teritoriul Romaniei;

I) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand are loc livrarea, in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate, se afla pe teritoriul Romaniei;

I) locul livrarii bunurilor in cazul importului se considera a fi situat in Romania, in cazul in care locul de unde a pornit expeditia sau transportul se afla in afara Romaniei, insa destinatia finala este in Romania.

B) In cazul prestarilor de servicii, locul impozitarii se considera a fi in Romania daca sediul activitatii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, in lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau resedinta obisnuita a prestatorului se afla pe teritoriul statului nostru.

Alte situatii: I) daca bunurile de natura imobiliara se afla in Romania - in cazul lucrarilor de constructii-montaj executate pentru realizarea, repararea si intretinerea bunurilor imobile, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului - in tara sau in strainatate; in cazul inchirierii de bunuri imobile; in cazul operatiunilor de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor imobile; in cazul serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrarilor de constructii; in cazul serviciilor prestate de persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata cu activitate in domeniul bunurilor imobile - studii, expertize, reparatii si alte prestari ale agentilor imobiliari. I) locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate.

Pentru transportul de bunuri sau de persoane, locul prestarii se considera a fi in Romania, daca locul de plecare a transportului se afla in Romania, indiferent daca locul de sosire a transportului se afla in Romania sau in strainatate; pentru transportul de bunuri cu locul de plecare in strainatate, locul prestarii se considera a fi in Romania, daca locul de sosire a transportului se afla in Romania. I) locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii sau, in lipsa, domiciliul stabil al acestuia:

Inchirierea de bunuri mobile corporale; operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile;

cesiunile si/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica si de comert si alte drepturi similare, serviciile de publicitate, prelucrarea de date, furnizarea de informatii, realizarea si/sau furnizarea de programe informatice si/sau licente de programe informatice;

serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor contabili si alte servicii similare, punerea la dispozitie de personal;

operatiunile bancare, financiare, de asigurare si/sau de reasigurare; prestarile intermediarilor care intervin in furnizarea serviciilor prezentate anterior. IV) locul unde serviciile sunt prestate efectiv

pentru activitatile stiintifice, educative, culturale, artistice, sportive, inclusiv serviciile organizatorilor de astfel de activitati;

incarcarea-descarcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza si/sau depozi-tarea marfurilor si alte servicii similare.

Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata reprezinta operatiunea care, prin realizarea ei, duce la includerea sub incidenta TVA a unor operatiuni:

In momentul efectuarii livrarii de bunuri si/sau in momentul prestarii serviciilor;

La data inregistrarii declaratiei vamale, in cazul bunurilor plasate in regim de import; la data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania; la data platii prestatorului extern, in cazul platilor efectuate fara factura pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania; la data vanzarii bunurilor catre beneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie; la data intocmirii documentelor prin care se confirma prestarea de catre persoane impozabile a unor servicii in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea sau pentru alte persoane fizice ori juridice in mod gratuit; la data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate; la termenele de plata a ratelor prevazute in contracte pentru operatiunile de leasing. Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de taxa pe valoarea adaugata, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Exigibilitatea ia nastere concomitent cu faptul generator. De la aceasta regula generala exista si o serie de exceptii prevazute in actele normative.

In cazul livrarilor de bunuri cu plata in rate exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator atunci cand:

A) factura fiscala este emisa inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor; b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se incaseaza inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor; c) se incaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru: plata importurilor si a datoriei vamale stabilite potrivit legii; realizarea productiei destinate exportului; efectuarea de plati in contul clientului; livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de TVA.

Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii care se efectueaza continuu - energie electrica, energie termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare - exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate de persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care au castigat licitatii pentru efectuarea obiectivelor finantate din credite acordate de organismele financiare internationale statului roman sau garantate de acesta, ia nastere la data facturarii situatiilor de lucrari.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru lucrarile imobiliare intervine la data incasarii avansurilor pe baza de situatii de lucrari, dar antreprenorii pot sa opteze pen-tru plata taxei pe valoarea adaugata la data livrarii, respectand anumite conditii legale.

Amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata se realizeaza prin efectuarea unor operatiuni atat de catre beneficiari, cat si de catre furnizori.

Beneficiarii au obligatia sa achite in numele furnizorului taxa pe valoarea adaugata direct la bugetul statului, la termenele mentionate anterior. Taxa achitata devine deductibila si se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din luna respectiva. Cu suma achitata la bugetul de stat se va diminua corespunzator datoria fata de furnizor. In situatia in care beneficiarii nu achita taxa pe valoarea adaugata la bugetul de stat la termenele prevazute vor fi obligati sa plateasca majorari de intarziere in cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fata de bugetul de stat.

Furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor pentru care nu mai au obligatia de plata la bugetul de stat. In luna in care beneficiarii achita taxa pe valoarea adaugata respectiva la bugetul de stat, taxa devine exigibila, dar furnizorii isi vor reduce corespunzator suma taxei colectate la bugetul de stat si concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnata in conturile de clienti. Furnizorii nu vor fi obligati la plata de majorari de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiari a sumelor reprezentand taxa pe valoarea adaugata a carei exigibilitate a fost amanata.

Baza de impozitare a TVA pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii este formata din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

De asemenea, in baza de impozitare a TVA mai sunt cuprinse impozitele, taxele (daca nu este prevazut contrariul prin lege), precum si cheltuielile accesorii (comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului).

I) Pretul de fabricare al unui produs este 50.0 lei. Pretul ambalajului este de 10.0 lei/produs. Ambalajul produsului nu este returnabil, el fiind distrus la consumul produsului. Cheltuielile cu transportul pana la cumparator sunt de 10 lei/produs.

Baza de impozitare a TVA = 50.0 + 10.0 + 1.0 = 51.0 lei, iar TVA aferenta este 51.0 x 19% = 97.090 lei.

I) Baza de impozitare pentru activitatea de intermediere in turism prin scaderea din pretul sau tariful total incasat de la clienti, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, are urmatoarele elemente:

A) pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si de alti prestatori; b) cheltuielile efectuate de agentie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viza, diurna si cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxe de parcare, combustibil.

O societate de intermediere in turism vinde bilete pentru o excursie in valoare de 50.0.0 lei, inclusiv TVA. Serviciile de transport si cazare aferente excursiei sunt de 30.0.0 lei, fara TVA. Societatea mai are cheltuieli de functionare de 50.0.0 lei, exclusiv TVA.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este 50.0.0 - (30.0.0 + 50.0.0) x 1,19 = 850.0 lei.

TVA aferent comisionului este 850.0 x 19/19 = 131.93 lei. I) Bunurile vandute in regim de consignatie. Baza de impozitare este constituita din:

A) suma obtinuta din vanzarea bunurilor incredintate de platitorii de taxa pe valoarea adaugata.

O consignatie primeste de la o persoana fizica un obiect pe care il vinde la un pret de vanzare fara TVA de 10.0.0 lei. Baza de impozitare a TVA este chiar 10.0.0

TVA = 10.0.0 lei x 19% = 1.90.0 lei. B) comisionul asupra vanzarilor de bunuri apartinand neplatitorilor de taxa pe valoarea adaugata sau scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Un agent economic care vinde bunuri prin consignatie primeste de la o persoana fizica un bun in valoare de 25.0.0 lei la care aplica un adaos comercial de 30% si il vinde. Baza de impozitare a TVA este adaosul comercial 25.0.0 x 30% = 7.50.0 lei.

IV) In cazul importului de marfuri baza de impozitare este constituita din:

BI = V + TV + CV + AC + Alte taxe si cheltuieli datorate potrivit legii.

Unde V, valoarea in vama, este data de suma intre valoarea data de pretul extern al produsului si valoarea cheltuielilor conexe parcursului extern (cheltuieli de transport, asigurare, manipulare si alte asemenea pe parcursul extern).

V = pachizitie unitar × cantitatea achizitionata + cheltuieli conexe. TV -taxele vamale CV -comisionul vamal AC -accizele In baza de impozitare sunt cuprinse si cheltuielile accesorii care intervin dupa introducerea marfii in tara pana la primul loc de destinatie al bunurilor: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare. Prin primul loc de destinatie se intelege lo-cul care figureaza pe documentul de transport care insoteste bunurile la intrarea in tara.

De asemenea, bunurile importate beneficiaza de necuprinderea in baza de impozitare a: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate; b) penalizarile, precum si sumele reprezentand daune-lnterese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatii-lor contractuale; c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing; d) ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare.

In cazul in care elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt exprimate intr-o valuta straina, cursul de schimb la care se face evaluarea este cel stabilit pentru calculul valorii in vama.

Exemplu: Un agent economic efectueaza urmatorul import: cantitatea importata 20 bucati, pret unitar 10 euro, cheltuieli cu transportul si asigurarea pe parcursul extern 14576,75 euro, taxa vamala 20%, comisionul vamal 0,5%, accizele 30%. Cursul de schimb la care se realizeaza declaratia vamala de import (DVI) este cursul oficial comunicat de B. N. R. (Banca Nationala a Romaniei) in ultima zi de joi dinaintea realizarii DVI = 37.50 lei.

Valoarea in vama = 10 x 20 + 14576,75 = 214.576,75 euro Valoarea in vama = 214.576,75 euro x 37.50 lei/euro = 8.046.628.125 lei Taxa vamala = 10% x 7.260.0 = 726.0 lei. Comisionul vamal = 0,5% x 7.260.0 = 36.30 lei. Baza de impozitare a TVA = 7.260.0 + 726.0 + 36.30 + 2.0.0 = 10.02.30 lei. TVA = 10.02.30 x 19% = 1.904.237 lei.

V) Pentru operatiunile realizate de casele de amanet baza de impozitare este constituita din:

A) valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii imprumutului; b) pretul de achizitie pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet si sunt utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.

In baza de impozitare a TVA nu se cuprind: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate; Conditiile pentru ca aceste reduceri sa nu fie incluse in baza de impozitare a TVA sunt:

1) sa fie efective si in sume exacte in beneficiul clientului; 2) sa nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare; 3) sa fie reflectate in facturi fiscale sau in alte documente legale. Un agent economic livreaza unui client marfa in valoare de 30.0.0 lei, exclusiv TVA. Agentul economic acorda clientilor o reducere de pret de 3% din valoarea achizitiei.

Baza de impozitare a TVA este 30.0.0 - 3% x 30.0.0 = 0.97 x 30.0.0 lei = 291.0.0 lei iar TVA colectata din vanzari va fi 291.0.0 x 19% = 5.290.0 lei.

B) penalizarile, sumele reprezentand daune-lnterese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale; c) ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare. O societate comerciala livreaza bunuri in valoare de 10.0.0 lei, fara TVA. Aceste bunuri sunt ambalate in ambalaje returnabile care au o valoare fara TVA de 150.0 lei.

Baza de impozitare a TVA nu va cuprinde valoarea ambalajelor returnabile (date la schimb). Baza de impozitare a TVA = 10.0.0, iar TVA aferenta va fi 1.90.0 lei.

Un alt aspect important privind taxa pe valoarea adaugata este cota de impozitare. In Romania cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica operatiunilor impozabile, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata. Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adaugata.

Referitor la regimurile de impozitare ale taxei pe valoarea adaugata in Romania, legislatia in vigoare la ora actuala prevede patru situatii:

A) operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a TVA; b) operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, pentru care furnizorii si/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si/sau serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor respective; c) operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere, pentru ca-re furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si/sau serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor respective; d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata. Prin derogare de la prevederile mai sus mentionate, taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate asupra:

A) sumelor obtinute din vanzarea bunurilor comercializate prin comertul cu amanuntul - magazine comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au relatii directe cu populatia, ale caror preturi cuprind si taxa pe valoarea adaugata; b) sumelor obtinute din unele prestari de servicii - transport, posta, telefon, telegraf si altele de aceeasi natura - ale caror tarife practicate cuprind si taxa pe valoarea adaugata; c) sumelor obtinute din vanzarea de bunuri pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau de expertiza, precum si pentru alte situatii similare; d) compensatiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile in domeniul public, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Cota recalculata se determina pe baza formulei:

Cota recalculat a

= cot a TVA 10 cot a TVA.

Aceasta valoare de 15,96% este o aproximare cu trei zecimale a marimii reale a cotei recalculate. De aceea vor apare mici diferente din folosirea celor doua moduri de calcul.

Deducerea taxei pe valoarea adaugata reprezinta diminuarea taxei pe valoarea adaugata colectata ca urmare a livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii cu taxa pe valoarea adaugata datorata/achitata furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii.

Au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata numai persoanele impozabile inregistrate la organele fiscale teritoriale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.

Operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere: - livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata reprezentand exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul international, precum si operatiuni legate de traficul international de bunuri;

- Actiunile de sponsorizare, publicitate, protocol, precum si pentru alte actiuni prevazute in legi, cu respectarea limitelor si destinatiilor prevazute in acestea;

operatiuni rezultand din activitati economice ale producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum si activitatile economice de exploatare a bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri, efectuate in strainatate, care ar da drept de deducere daca aceste operatiuni ar fi realizate in interiorul tarii;

operatiuni reprezentand transferul total sau partial al activelor si pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si divizare a societatilor comerciale sau aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale, in cazul in care beneficiarul este o persoana impozabila care are dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adaugata, daca taxa pe valoarea adaugata ar fi aplicabila transferului respectiv.

Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor urmatoarelor operatiuni:

A) operatiuni care nu au legatura cu activitatea economica a persoanelor impozabile; b) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora; c) servicii de transport, hoteliere, alimentatie publica si altele de aceeasi natura, prestate pentru persoane impozabile care desfasoara activitate de intermediere in turism; d) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol; e) bunurile lipsa sau depreciate calitativ in timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor intocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator si pentru inregistrarea lor in gestiunea persoanei impozabile.

Ca o situatie aparte am dori sa precizam cazul persoanelor impozabile care efectueaza atat operatiuni ce dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere. In acest caz, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si/sau serviciilor se determina in raport cu gradul de utilizare a bunurilor si/sau serviciilor respective la realizarea operatiunilor care dau drept de deducere.

Determinarea gradului de utilizare a bunurilor si/sau serviciilor la realizarea operatiunilor care dau drept de deducere se realizeaza prin intermediul pro ratei.

Pro rata se determina ca raport intre veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere si veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere, subventii, alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum si orice alte venituri din care este finantata activitatea.

Pro rata se determina de regula anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal, iar, prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar, in acest caz elementele prevazute la numitor si numarator fiind cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni.

La cererea justificata a persoanelor impozabile organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro rata sa fie determinata lunar. In anul in care a fost acordata aprobarea persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe ba-za pro rata lunara. Persoanele impozabile pot renunta la aplicarea pro rata lunara nu-mai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.

Dreptul de deducere se exercita lunar prin scaderea taxei deductibile din suma reprezentand taxa pe valoarea adaugata facturata pentru bunurile livrate si/sau serviciile prestate, denumita taxa colectata.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar pe baza de decont de TVA, ca diferenta intre taxa colectata si taxa dedusa. In situatia in care taxa dedusa potrivit legii este mai mare decat taxa colectata, rezulta taxa de rambursat, iar in situatia in care taxa colectata este mai mare decat taxa dedusa potrivit legii, rezulta taxa de plata la bugetul de stat.

TVA de plata = TVA colectat - TVA dedectibila, daca pro rata = 10%

TVA de plata = TVA colectata - TVA de dedus, daca pro rata < 10%, TVA de dedus = TVA deductibila x pro rata.

Sau.

TVA de rambursat = TVA de dedus - TVA colectata.

Taxa pe valoarea adaugata de plata trebuie virata la buget pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza. In cazul importului plata taxei pe valoarea adaugata devine exigibila la data completarii declaratiei vamale de import.

Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilita prin decontul de taxa pe valoarea adaugata conform metodologiei de mai sus se regularizeaza in ordinea urmatoare:

A) prin compensarea efectuata de persoana impozabila in limita taxei ramase de plata rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, dupa caz, fara avizul organului fiscal, la intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata; b) prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabila, efectuata de organele fiscale din oficiu sau, dupa caz, la solicitarea expresa a persoanei impozabile, in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare; c) prin rambursarea efectuata de organele fiscale. Rambursarea diferentei de taxa, ramase dupa compensare si dupa scaderea taxei corespunzatoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor, se efectueaza de organele fiscale teritoriale, in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice si a verificarilor efectuate de organele de control fiscal.

Ca o exceptie se poate mentiona faptul ca organele fiscale teritoriale vor efectua, la solicitarea persoanelor impozabile care se incadreaza in conditiile stabilite prin normele de aplicare a legii, rambursari de taxa pe valoarea adaugata, in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, cu verificarea ulterioara a documentatiei, respectiv semestrial.

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata poate fi solicitata lunar.

2. Accizele.

Accizele reprezinta impozite indirecte care se aplica asupra unor produse greu substituibile sau asupra unor bunuri de lux. Ele se datoreaza atat pentru bunurile din tara, cat si pentru bunurile din import care intra sub incidenta lor.

In categoria platitorilor de accize se cuprind urmatorii: a) agentii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care produc sau importa astfel de produse; b) agentii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care cumpara de la producatorii individuali - persoane fizice - produse de natura celor supuse accizelor, pentru prelucrare si/sau comercializare; c) agentii economici, pentru produsele folosite in consum propriu, altul decat cel utilizat in scop tehnologic pentru realizarea altor produse; d) persoanele fizice care introduc in tara autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv rulate; e) agentii economici care comercializeaza bunuri supuse accizelor, provenite de la persoane fizice, inclusiv bunurile amanetate de persoanele fizice, care au devenit proprietatea caselor de amanet; f) agentii economici, pentru cantitatile de produse supuse accizelor, obtinute din productia proprie sau din import, care sunt:

Acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice; produse consumate pentru reclama si publicitate; produse instrainate sub orice forma, cu sau fara titlu gratuit, ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea. Accizele se determina pe baza unor formule diferite, in functie de produsul pentru care se aplica.

Nivelul accizelor, valabil incepand cu 1 ianuarie 204, preluat din Codul fiscal al Romaniei publicat de Ministerul Finantelor Publice, pentru urmatoarele produse, este:

Nr. crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse.

Bere din care: 1.1 Bere - produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala de pana la 20 mii hl, inclusiv 2 Vinuri

32.1. Vinuri linistite 2.2. Vinuri spumoase Bauturi fermentate, altele decat berea si vinul 1. Linistite 2. Spumoase 4 Produse intermediare 5 Alcool etilic si alte bauturi alcoolice.

Produse din tutun Tigarete Tigari si tigari de foi Tutun destinat fumatului din care:

U. M.

Hl/1 grad Plato hl de produs hl de produs hl de produs hl alcool pur.

Acciza (echivalent euro/UM) 3

1.0 tigarete 1.0 bucati kg

1 Acciza procentuala se aplica asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul, maxim declarat.

Nr. crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

01 8.1 Tutun destinat rularii in tigarete Uleiuri minerale 9 Benzine cu plumb 10 Benzine fara plumb 1 Motorine 12 Pacura 13 Gaze petroliere lichefiate 14 Gaz metan 15 Petrol lampant.

U. M.

Kg.

Acciza (echivalent euro/UM) 3

Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone.

Pe langa accizele de mai sus, exista o alta lista de produse pentru care se aplica o acciza ad valorem (proportionala), cum sunt bijuteriile, autoturismele, parfumurile.

Pentru calculul accizelor la bere, legiuitorul a stabilit accize unitare diferentiate, in functie de capacitatea nominala de productie a contribuabilului, cu scopul de a favoriza micii producatori independenti care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 20.0 hl.

Capacitatea nominala de productie pe care o detine un agent economic trebuie declarata la organul fiscal teritorial la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.

Pentru a fi considerati mici producatori si, implicit, a beneficia de accize reduse, agentii economici trebuie sa indeplineasca, cumulativ, mai multe conditii.

sunt agenti economici producatori de bere care din punct de vedere juridic si economic sunt independenti fata de orice alt agent economic producator de bere;

utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;

folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic producator de bere;

nu functioneaza sub licenta de produs a altui agent economic producator de bere. In cazul in care un agent economic producator de bere care beneficiaza de nivelul redus al accizelor isi mareste capacitatea de productie prin achizitionarea de noi capacitati sau prin extinderea celor existente, acesta va instiinta in scris organul fiscal la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe despre modificarile produse, urmand a calcula si vira la bugetul de stat accizele in cuantumul corespunzator noii capacitati de productie, incepand cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia.

Sunt scutite de la plata accizelor: a) produsele exportate direct de agentii economici producatori sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision. Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate direct sau prin agenti economici comisionari de catre producatorii care detin in proprietate utilajele si instalatiile de productie necesare pentru realizarea acestor produse; b) produsele rezultate din operatiuni de procesare a unor materii prime provenite din import, in cazul in care sunt exportate direct de agentul economic care a efectuat importul materiei prime; c) produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim; d) produsele de la rezerva de stat si de la rezerva de mobilizare, acordate cu titlu gratuit sub forma de ajutor umanitar, in baza prevederilor actelor normative emise in acest sens; e) alcoolul etilic rafinat utilizat in productia de medicamente, utilizat in industria cosmetica sau utilizat pentru producerea de arome alimentare pentru alimente sau bauturi nealcoolice care au o concentratie alcoolica ce nu depaseste 1,2% f) alcool etilic, distilate de origine agricola, vinuri si bauturi fermentate, utilizate in productia de otet alimentar; g) alcoolul etilic tehnic - in proportie de maximum 10% din cantitatea totala de alcool etilic obtinuta; h) combustibilii pentru incalzit, achizitionati direct de la producatori, direct din import ori de la agentii economici importatori, pe baza de contracte, de catre spitale, sanatorii, camine de batrani si camine de copii, utilizati pentru consum propriu; i) combustibilii pentru incalzit, utilizati de persoane fizice pentru consumul casnic; j) combustibilii pentru incalzit achizitionate direct de la producatori, pe baza de contracte, de catre agentii economici pentru consum tehnologic propriu sau pentru producerea de agent termic si apa calda pentru populatie; k) benzina de aviatie si petrolul turboreactor, utilizate drept carburant in aviatie; l) produsele destinate a fi utilizate tehnic si consumate pentru exploatarea navelor de transport maritim international; Scutirea de la plata accizelor se acorda pe baza documentelor justificative care atesta provenienta legala a marfurilor, astfel:

A) prin compensare cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat; b) prin restituirea accizelor platite. Baza de impozitare prezinta o mare diversitate, referitor la modul sau de determinare, in functie de felul produselor care se supun accizelor, precum si de provenienta lor (de la intern sau de la export).

Daca produsele supuse accizelor provin din productie interna, atunci baza de impozitare este data de pretul de livrare, mai putin accizele.

Daca produsele supuse accizelor provin din import, baza de impozitare este reprezentata de valoarea in vama, la care se adauga taxa vamala, comisionul vamal si alte taxe prevazute de lege.

Pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici, baza de impozitare este contravaloarea ce se cuvine deponentului.

Pentru bunurile amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet, baza de impozitare este data de contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele.

Prezentam mai jos modul specific de determinare a accizelor, putand urmari practic si modul de determinare a bazei de impozitare pentru diferite produse: 1. Pentru bere, accizele se calculeaza dupa formula:

A = C × (As/10) × Cs × Q, unde: C = numarul de grade Plato continute; As = acciza unitara prevazuta in functie de capacitatea de productie anuala; Cs = cursul de schimb; Q = cantitatea (in litri). 2. Pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate (altele decat berea si vinul) si pentru produse intermediare acciza se calculeaza dupa formula:

A = C × (As/10) × Cs × Q unde: C = numarul de grade alcoolice continute; As = acciza unitara prevazuta; Cs = cursul de schimb; Q = cantitatea (in litri); Pentru alcoolul etilic, distilatele de origine agricola si bauturile alcoolice distilate acciza se calculeaza dupa formula:

A = (C/10) x (As/10) × Cs × Q, unde: C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum; As = acciza specifica; Cs = cursul de schimb; Q = cantitatea (in litri); 4. Pentru tigarete, accizele se calculeaza dupa formula:

Total acciza datorata = A1 + A2, unde: A1 = acciza specifica; A2 = acciza procentuala; A1 = K1 × Cs × Q1; A2 = K2 × PA × Q2, Pentru tigari si tigari de foi, precum si pentru tutunul destinat fumatului, acciza se calculeaza dupa formula A = A1. In care: K1 = acciza unitara prevazuta, K2 = acciza procentuala prevazuta.

Cs = cursul de schimb; PA = pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat; Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.0 bucati de tigarete; Q2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1. 5. In cazul produselor a caror acciza este stabilita procentual, formula de calcul a accizei este:

Acciza = Baza de impozitare x cota.

Momentul datorarii accizelor catre bugetul de stat este diferit in functie de operatiunea care il genereaza. Astfel momentul datorarii accizelor poate fi: - data efectuarii livrarii, pentru produsele din productia interna; - data achizitionarii marcajelor, pentru produsele ce intra sub incidenta sistemului de marcare si care urmeaza sa fie importate;

data inregistrarii declaratiei vamale de import, pentru produsele importate, altele decat cele supuse sistemului de marcare;

data cumpararii, inscrisa in borderoul de achizitie si in documentul de receptie al produselor supuse accizelor;

data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, data la care au fost instrainate ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea;

data intocmirii documentului de trecere in consum, la produsele folosite pentru consumul propriu;

data vanzarii bunurilor, pentru bunurile ce se valorifica prin casele de amanet sau pentru bunurile vandute in regim de consignatie.

Plata accizelor se face in lei, prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro pe unitatea de masura, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ultima zi a fiecarui trimestru. Acest curs se utilizeaza pentru calculul accizelor pe toata durata trimestrului urmator.

Plata accizelor se efectueaza lunar, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care accizele devin exigibile, pe baza declaratiilor privind obligatiile de plata la bugetul de stat.

Pentru produsele supuse accizelor, provenite din import, plata accizelor se face la momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.

Adrese utile: Pagina de legislatie fiscala actualizata: https:/www.mfinante.ro/legislatie/index.jsp Sistemul fiscal al Romaniei: https:/www.mfinante.ro/contribuabili/sistemul_fiscal/sistem_fiscal.jsp Persoane juridice: https:/www.mfinante.ro/contribuabili/pjuridice Intrebari frecvente: https:/www.mfinante.ro/contribuabili/faq/intrebari.jsp.