Investitia in actiuni

Investitia in actiuni

O alternativǎ investitionalǎ de a plasa parte din suma ce se doreste a fi investitǎ, o reprezintǎ investitia in valori mobiliare cotate pe piata de capital.

Investitia in actiuni oferǎ detinǎtorului acestora, pe langǎ dreptul de proprietate asupra unveil pǎrti a societǎtii emitente si alte drepturi:

dreptul de a primi in fiecare an o cotǎ parte din profitul societǎtii (sub forma dividendelor) corespunzǎtoare cu numǎrul de actiuni detinute si cu politica de dividend a societǎtii respective;

dreptul la informare cu privire la activitatea economico-financiarǎ a companiei emitente;

dreptul de a participa la hotǎrarile importante cu privire la activitatea societǎtii, precum si la conducerea societǎtii, prin participarea la Adunarea Generalǎ a Actionarilor;

drept de proprietate asupra unei pǎrti a activelor societǎtii, in cazul lichidǎrii.

Se poate observa astfel cǎ detinerea de actiuni oferǎ si teoretic poate conduce la un castig nelimitat[1] dar comportǎ si un risc superior[2], de exemplu fatǎ de cel al titlurilor cu venit fix.

Fiind un investitor cu aversiune fatǎ de risc, trebuie sǎ tinem cont de faptul cǎ actiunile reprezintǎ un titlu cu venit variabil si deci se impune o analizǎ riguroasǎ pentru selectia optimǎ a actiunilor in care urmeazǎ a se investi.

Pentru analiza actiunilor existǎ douǎ directii principale:

analiza tehnicǎ, care se bazeazǎ pe studiul graficelor preturilor actiunilor, al parametrilor tranzactiilor derulate in trecut si al indicatorilor bazati pe acestea;

analiza fundamentalǎ, care se bazeazǎ pe studiul rapoartelor financiare ale emitentilor, al parametrilor activitǎtii acestora si indicatorilor calculati pe baza lor.

Analiza tehnicǎ se bazeazǎ pe ideea cǎ preturile actiunilor cresc si scad dupǎ anumite modele repetitive in timp si care pot oferi indicii despre evolutiile viitoare. Ceea ce trebuie urmǎrit in cadrul graficelor este tendinta generalǎ dar si trendurile pe termene mai scurte, precum si pragurile. Acest tip de analizǎ se bazeazǎ si pe o serie de indicatori, calculati pe baza istoricului tranzactiilor. Un exemplu de astfel de indicator, pe care il vom utiliza, este media mobilǎ, care se calculeazǎ zilnic ca medie a preturilor inregistrate in ultimele "n" zile. Dupǎ aceea se traseazǎ graficul pretului actiunii si a mediilor mobile astfel calculate si se poate actiona conform ipotezei: punctele de pe grafic unde pretul actiunii depǎseste media mobilǎ pe crestere reprezintǎ semnale de cumpǎrare.

O informatie ajutǎtoare este oferitǎ de indicii bursieri, care reprezintǎ o medie a preturilor mai multor actiuni si aratǎ evolutia generalǎ a unui grup de actiuni sau a intregii burse. Prin aceasta se poate observa de exemplu evolutia generalǎ a tuturor actiunilor si o pot compara cu evolutia actiunilor detinute de mine, pentru a urmǎri rentabilitatea obtinutǎ de mine fatǎ de rentabilitatea pietei. Pentru Bursa de Valori, cei mai importanti indici: indicele BET (Bucharest Exchange Trading - calculat ca o medie a preturilor celor mai lichide si cu cea mai mare capitalizare 10 actiuni ce coteazǎ la Categoria I), indicele BET-C (calculat ca medie a preturilor tuturor actiunilor cotate la bursǎ), BET-FI (calculat ca medie a preturilor Societǎtilor de Investitii Financiare), indicele ROTX (contine cele mai lichide actiuni de pe BVB).

Analiza fundamentalǎ se bazeazǎ pe rezultatele financiare ale entitǎtilor emitente de actiuni. Se considerǎ faptul cǎ pretul actiunilor depind de performantǎ emitentilor si de anticipǎrile investitorilor asupra dividendelor distribuite.

Acest tip de analizǎ se poate realiza pe douǎ componente:

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Indicatori bursieri: valoare totalǎ tranzactionatǎ, capitalizare bursierǎ, price to book value, earning price ratio, randamemtul dividendului;

Indicatori financiari: profitul pe actiune, valoarea contabiǎ pe actiune, rentabilitatea financiarǎ, rentabilitatea economicǎ, rata de distribuire a dividendului.[3]

1. Criterii de selectie a actiunilor

Pentru a selecta cele mai performante actiuni in care vom investi, vom utiliza o serie de criterii de selectie, pe care le vom defini cu ajutorul analizei fundamentale. Acest tip de analizǎ poate fi descompus pe douǎ componente: analiza bursierǎ si analiza pe baza indicatorilor financiar-contabili.

Analiza bursierǎ aratǎ sensibilitatea la miscǎrile pietei la o serie de factori ce nu tin de performanta companiei in sine si se realizeazǎ cu ajutorul indicatorilor bursieri. Acestia se pot determina la nivel de piatǎ, la nivel de sector si la nivel de companii. Acestia din urmǎ se pot utiliza pentru a compara actiunile emise de diverse companii dar si pentru a reflecta performanta unei companii fatǎ de performanta sectorului din care provine, sau a intregii piete.

Ȋn continuare vom descrie criteriile de selectie pe care le vom avea in vedere pentru formarea portofoliului de actiuni in care vom investi.

Din punctul de vedere al analizei bursiere:

1. Numarul de zile de tranzactionare: prin acest criteriu am luat ȋn calcul numarul de zile de tranzactionare pentru fiecare actiune ȋn parte. Aceasta reflecta lichiditatea actiunii respective și cat de cautata este ea ȋn piata, prin faptul ca este sau nu tranzactionata ȋn fiecare zi.

2. Rata de lichiditate (Rl) este un indicator compus cu ajutorul capitalizǎrii bursiere si a volumului total de tranzactionare (VT)[4]:

Rl = VT/CB. Aceastǎ ratǎ ne aratǎ cat din totalul capitalizǎrii bursiere se tranzactioneazǎ[5] si cuantificǎ lichiditatea in piatǎ a titlului respectiv.

Pentru un investitor cu aversiune fatǎ de risc ne vom dori o lichiditate cat mai ridicatǎ (pentru a putea realiza tranzactii cu respectivele actiuni oricand este nevoie). Vom prefera astfel actiunile cu o ratǎ de lichiditate cat mai mare.

3. Price to book value (P/BV) este un indicator ce reflectǎ modul in care evalueazǎ piata o actiune fatǎ de valoarea acesteia din contabilitate. Ȋn general, voi urmǎri ca acest indicator sǎ fie supraunitar si cat mai mare[6], pentru o actiune pe care o am ȋn portofoliu, ceea ce ar ȋnsemna cǎ piata supraevalueazǎ actiunea respectivǎ si are o perspectivǎ favorabilǎ asupra societǎtii emitente. Aceasta va insemna cǎ pentru o actiune detinutǎ voi primi de P/BV ori valoarea sa contabilǎ, ceea ce imi este favorabil. Pe de alta parte, la cumparare, un P/BV mare ȋnseamna ca platesc pe o actiune mai mult decat valoreaza, deoarece este supraevaluata de catre piata.

4. Price earning ratio (PER) este un indicator ce poate fi privit ca si un numǎr mediu de ani in care un investitor isi poate recupera investitia fǎcutǎ in actiunea respectivǎ[7], deci ar fi de preferat un PER cat mai mic[8].

PER = Curs bursier pe actiune/Rezultat net pe actiune

Pe de altǎ parte, un PER foarte mic poate scoate in evidentǎ o necorelare intre cursul actiunii si profitul pe actiune[9]. Ȋn general, un PER echilibrat ar trebui sǎ apartinǎ intervalului [10 ; 15], echilibru pe care ni-l dorim si noi, fiind investitor riscofil.

5. Randamentul dividendului (Dy) reprezintǎ raportul dintre dividendul acordat de companie si cursul bursier pe actiune. Din perspectiva investitiei pe termen lung, ne dorim un randament cat mai ridicat al dividendului, pentru a obtine cash flow-uri din investitia noastrǎ.

Din perspectiva analizei indicatorilor financiar-contabili:

6. Rentabilitatea comerciala, calculata ca raport intre rezultatul net si veniturile totale ale firmei. Aceasta aratǎ eficienta activitǎtii firmei si capacitatea acesteia de a genera profit. Este de preferat ca aceastǎ ratǎ sǎ fie cat mai mare (cat mai aproape de 1) pentru ca o parte cat mai mare a veniturilor sǎ se regaseasca in profit.

7. Rata de distribuire a dividendelor (d) se determinǎ ca raport intre suma totalǎ alocatǎ pentru dividende si profitul net al firmei. Practic aratǎ procentul din rezultat pe care firma este dispusǎ sǎ il impartǎ cu actionarii sǎi. Din punctul de vedere al investitiei noastre, vom prefera acele firme cu o ratǎ cat mai mare de distribuire a dividendelor.

8. Rata rentabilitǎtii financiare (Rfin) se determinǎ ca raport intre rezultatul net si capitalurile proprii si estimeaza randamentul capitalurilor proprii, deci al investitiei realizate de actionari prin cumpararea de actiuni. Ea remunereaza proprietarii firmei prin distribuirea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor. Pentru a investi, vom cǎuta acele firme care au cele mai mari rentabilitǎti financiare, dar, vom tine cont ca aceste rentabilitati sa fie superioare altor oportunitati investitionale de pe piata: rata dobanzilor la depozite, randamentul obligatiunilor. Un prag important poate fi constituit și de rata inflatiei.

9. Raportul optim rentabilitate - risc ne ajuta sa alegem cele mai performante actiunii, care sa aiba rentabilitatea maxima, fata de unitatea de risc asumata. Vom prefera acele actiuni care au ceke mai mari raporturi rentabilitate/risc.

Dupa ierarhizarea actiunilor analizate conform criteriile definite, vom ȋntocmi un clasament final, combinand toate cele 9 criterii, alegand apoi actiunile cele mai performante pentru a fi incluse ȋn portofoliul nostru.