Finante
IMPOZITELE INDIRECTE - caracterizare generala a impozitelor indirecte, taxele de consumatie, monopolurile fiscaleIMPOZITELE INDIRECTE 1. Caracterizare generala a impozitelor indirecte Pe langa impozitele directe, statele folosesc si impozite indirecte in vederea procurarii veniturilor de care au nevoie pentru acoperirea cheltuielilor publice. Acestea imbraca, de regula, forma impozitelor de consum, deoarece se percep la vanzarea anumitor marfuri sau la prestarea unor servicii. Dupa modul de asezare, impozitele indirecte afecteaza atat veniturile mari cat si pe cele mici, deci ale tuturor categoriilor sociale. Pentru faptul ca impozitele indirecte se includ in preturile sau tarifele marfurilor si serviciilor, in calitate de platitori ai acestora apar de regula agentii economici (intreprinzatorii), iar in calitate de suportatori apar consumatorii bunurilor sau serviciilor ce cad sub incidenta acestor impozite. Prin modul de asezare, impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale ci pe cele reale, micsorand puterea de cumparare. Daca ar fi stabilite numai la vanzarea bunurilor de lux, impozitele directe s-ar putea considera ca au caracter benevol asa cum sustin unii specialisti, dar se percep in general la vanzarea bunurilor si serviciilor de larg consum.Acest lucru ne determina sa apreciem ca atunci cand economia inregistreaza perioade de crestere, impozitele indirecte au un randament fiscal mai ridicat, iar cand traverseaza perioade de criza, cand productia si consumul au un nivel scazut si incasarile din impozitele indirecte scad. Sistemul impozitelor indirecte cuprinde: taxele de consumatie, monopolurile fiscale, taxele vamale si diferite taxe. 2. Taxele de consumatie A)
Taxele de consumatie sunt impozitele indirecte
cuprinse in pretul de vanzare al marfurilor produse si realizate in
interiorul aceleiasi
tari. Ele se intalnesc sub diverse forme si anume: Taxe de
consumatie pe produs (accize) atunci cand se| B) taxe generale de
vanzari, cand acestea se percep la| A) Taxe
de consumatie pe produs (accizele) datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din | import. Produsele pentru care se datoreaza accizele sunt: a) bere; b) vinuri; c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; d) produse intermediare; e) alcool etilic; f) produse din tutun; g) uleiuri minerale. Platitorii de accize si baza de impozitare trebuie tratatei separat pe cele sapte mari grupe de produse, asa cum sunt | reglementate juridic prin Codul fiscal. Pentru determinarea accizelor datorate la bugetul de stat de I catre paltitori, trebuie avute in vedere scutirile prevazute de reglementarea juridica. Un element important il reprezinta momentul] datorarii accizelor, reglementat distinct de Codul fiscal Toti agentii economici - platitori de accize sau de alte taxe indirecte sunt obligati ca, in baza unei declaratii scrise, sa se inregistreze ca platitori de astfel de impozite la organele fiscale teritoriale. Acestea au obligatia sa atribuie fiecarui platitor un cod special si sa remita agentilor economici, in termen de 15 zile de la data primirii declaratiei, instiintarea de luare in evidenta ca platitor de astfel de impozite si codul atribuit. Pentru anumite produse pentru care se datoreaza bugetului de stat accize s-a instituit sistemul de supraveghere fiscala. B) Taxele generale pe vanzari se intalnesc sub forma
in functie de baza de calcul, impozitul pe cifra de afaceri aca forma impozitului pe cifra de afaceri bruta si impozitul pe de afaceri neta, aceasta din urma fiind cunoscuta sub numele Taxa pe valoarea adaugata. Consiliul ministerial al C.E.E. a arat introducerea TVA in 1967, dar el s-a introdus incepand cu 1 nuarie 1970, actiunea incheindu-se in 1972, aplicarea nefiind Drma in totate statele membre. Acest impozit se practica in zentin aproximativ 12 state membre C.E.E. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se )lica asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri mobile, nsferul proprietatii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestari de ricii, precum si operatiunile asimilate acestora. Acest impozit |ieprezinta un venit al bugetului de stat Persoanele si opera'iunile impozabile sunt prevazute in pitolul III, respectiv IV din Codul fiscal ce intra in vigoare incepad 01.01.2004, abrogandu-se toate prevederile anterioare, inclusiv lOUG 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata. Teritorialitatea Sunt supuse TVA operatiunile referitoare la transferul bunurilor situate pe teritoriul Romaniei. Bunurile provenite din import sunt impozabile in Romania la filtrarea acestora in vama si la inregistrarea declaratiei vamale. Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate Iii Romania, independent de locul unde este situat sediul sau [domiciliul prestatorului. Faptul generator si exigibilitatea TVA iau j Faptul generator si nastere de regula, in momentul efectuarii livrarii [exigibilitatea TVA bunurilor mobile, transferului proprietatii, bunurilor imobiliare sau prestarilor de servicii. Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt [realizate conditiile legale, necesare pemtru exigibilitatea taxei. Faptul generator deci, se refera la momentul in care se nastel obligatia de plata - a TVA - (respectiv la data efectuarii livrarii del bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile si prestai| serviciilor). Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde| platitorului la o anumita data plata taxei datorata bugetului de stat. Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci cand: factura este emisa inaintea livrarii bunurilor sau
prestariiJ contravaloarea bunurilor sau serviciilor se incaseaza| se incaseaza avansuri sau se fac decontari succesive. Ca regula generala, baza de impozitare! Baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau care urmeaza a fi primite del furnizor sau prestator in contrapartida pentru livrarile sau prestarile efectuate, exclusiv TVA, corespunzator capitolului VII, art. 13-14 din| Codul fiscal. Cotele de impozitare cota 9% pentru operatiunile nominalizate in | cota de 19% pentru restul operatiunilor 3. Monopolurile fiscale V Monopolurile fiscale constituie o alta forma de manifestare a ] impozitelor indirecte si ele se instituie asupra productiei si vanzari) anumitor produse cum sunt: alcool, sare, tutun etc. Veniturile din monopolurile fiscale sunt formate din: profitul creat in procesul de productie si desfacearea marfurilor si din impozitul indirect cuprins in pret care se incaseaza de la consumatorii de marfuri. Monopolurile j fiscale se instituie de catre stat asupra productiei si comertului cu ridicata si cu amanuntul, si ele pot fi depline sau partiale (in functie | de sfera lor de cuprindere). Exemple de tari unde intalnim; monopoluri fiscale: Germania (asupra alcoolului); Spania (asupra ■tutunului si petrolului); Italia (asupra tutunului, chibritelor si pietrelor |de bricheta). Prin monopol de stat, se intelege dreptul statului de a stabili liegimul de acces al agentilor economici cu capital majoritar de stat si [privat, inclusiv producatorii individuali, dupa caz, la activitaile economice constituind monopol de stat si conditiile de exercitare a I acesteia. 4. Taxele vamale Taxele vamale se percep de catre stat atat asupra j importurilor, exportului de marfuri si tranzitului de marfuri. in prezent taxele vamale cel mai frecvent intalnite sunt cele asupra importului de marfuri.Romania utilizeaza numai taxele vamale de import, care (sunt stabilite si percepute in conformitate cu Tariful Vamal de Import. Taxele vamale de import se percep asupra valorii marfurilor [importate, in momentul in care trec frontiera tarii importatoare. Acesta taxa are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la I apropierea nivelului marfii importate de nivelul pretului marfii indigene ■in unele cazuri taxa vamala conduce la scumpirea marii importate ! in raport cu marfa indigena. in general, nivelul taxelor vamale de i import este determinat de raportul cerere-oferta din tara importatoare si de coordonatele politicii economice pe care aceasta o promoveaza. Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor indigene la exportul acestora. Acestea au o raspandire limitata, fiind percepute la un numar redus de marfuri si pe timp limitat in scopul obtinerii unor venituri bugetare suplimentare sau al limitarii exportului unor produse de baza in vederea prelucrarii la intern. Taxele vamale de tranzit se percep asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul vamal al tarii respective. Importanta acestora este mica si s-au desfiintat in majoritatea tarilor, tranzitul aducand alte avantaje pentru tara de tranzit. Dupa forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi de trei feluri: ad-valorem, specifice si compuse. Taxele vamale ad-valorem se exprima ca procent din valoarea marfurilor importate. Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de marfa importata. Taxele vamale compuse (mixte) apar ca o combinatie a u, doua. Practic, cele mixte se percep, in special, ca adaos la a specifice. Taxele vamale practicate de o anumita tara, indiferenti felul lor, sunt trecute intr-un tabel care poarta denumirea de vamal. in functie de modul de fixare si de nivelul lor, taxele varu pot fi: taxe vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizai taxe vamale autonome; taxe vamale preferentiale si taxe vamalei retorsiune. Taxele vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favoriza se aplica la importul de marfuri pe care o tara il efectueaza din tari membre ale aceluiasi organism sau din alte tari cu care acestea i acorduri bilaterale, pe baza carora isi acorda reciproc, clauza natiu. celei mai favorizate. Taxele vamale autonome se aplica la importul pe care o taraj efectueaza din tari cu care nu intretine relatii bazate pe dau natiunii celei mai favorizate. Taxele vamale preferentiale se practica in relatiile comercia dintre tarile care fac parte din diferite zone vamale inchise. Taxele vamale de retorsiune se aplica, de regula, dnraspuns la politica comerciala discriminatorie a altui stat. Aceste ta*imbraca doua forme: taxe antidumping si taxe compensatorii. Ta»vamala antidumping reprezinta o taxa vamala suplimentari perceputa de catre stat peste taxele vamale obisnuite cu scopul de a anihila efectele dumpingului precticat de anumite tari pe piajs internationala. Taxa vamala compensatorie se percepe de catre stal asupra importurilor provenind din tari care subventioneazi exporturile anumitor produse sau acorda prime de export.In functie de platitorii taxelor vamale se pot clasifica in: ta» vamale percepute de la rganizatii de stat; taxe vamale percepute de la persoane fizice si taxe vamale percepute de la persoane juridice private.Dupa scopul impunerii distingem: taxe vamale fiscale, care sunt de obicei mai scazute percepandu-se cu singurul scop dea aduce venit statului si taxe vamale protectioniste, care au drept scop crearea unor bariere pentru marfurile straine urmarindu-se eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective si infaptuirea expansiunii pe pietele externe. in Romania regimul taxelor vamale este stabilit prin leglementarile vamale, respectiv Codul Vamal al Romaniei si alte acte normative care cuprind prevederile referitoare la domeniul ramai*. 5. Taxe de inregistrare si de timbru - forma impozitelor indirecte Taxele reprezinta platile pe care le fac diferite persoane fizice sau juridice pentru lucrarile efectuate in favoarea lor de anumite institutii de drept public. Dupa natura lor taxele pot fi clasificate in: taxe judecatoresti, taxe de notariat, taxe consulare si taxe de administratie. Dupa obiectul operatiunii care se efectueaza si urmeaza a fi taxata, taxele pot fi de doua feluri: taxe de timbru si taxe de inregistrare. Taxele de timbru se percep la efectuarea de catre institutiile de drept public a unor operatii cum sunt: autentificarea de acte; eliberarea unor documente; legalizari de acte etc. Poarta aceasta denumire pentru ca incasarea lor se face prin aplicarea de timbre fiscale. Taxele de inregistrare se percep la vanzari de imobile, laconstituirea, fuzionarea sau dizolvarea societatilor de capital etc.
|