Functiile, obiectivele si sfera auditului public intern - sfera auditului intern

Rolul, locul si importanta auditului public intern este dat de functiile, obiectivele si sfera de aplicabilitate a acestuia. Inainte de toate trebuie sa spunem ca functiile obiectivele si sfera auditului intern variaza considerabil si depind de dimensiunea si structura entitatii si cerintele conducerii acesteia.

1. Functiile auditului intern.

Din cele prezentate in Sectiunea I se desprind urmatoarele functii ale auditului :

- Functia de consiliere ;

- Functia de asigurare;

Functia de consiliere

Consilierea reprezinta activitatea desfasurata de auditorii interni, menita sa aduca plusvaloare si sa imbunatateasca administrarea entitatii publice, gestiunea riscului si a controlului intern, fara ca auditorul sa isi asume responsabilitati manageriale; Activitatea de consiliere desfasurata de auditorii intern, cuprind urmatoarele tipuri de consiliere:

- consultanta - ajuta sa se gaseasca solutia; da solutia;

- facilitarea intelegerii usureaza intelegerea activitatilor, fenomenelor si procedurilor;

- formare si perfectionare profesionala.

Pentru realizarea misiunii de consiliere, auditorii interni trebuie sa dea dovada de un inalt standard profesional, actionand in vederea:

- respectarii Cartei auditului intern si a prevederilor legale privind activitatea de consiliere;

-realizarii misiunilor de consiliere si comunicarea rezultatelor acestora, la termenele stabilite;

- stabilirii sferei activitatilor necesare atingerii obiectivelor misiunii de consiliere;

- comunicare si raportarea rezultatelor misiunilor de consiliere.

Functia de asigurare

Potrivit legislatiei specifice, auditul intern ajuta entitatea sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a procesului de administrare.

Controlul intern reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere, in concordanta cu obiectivele acestuia si cu reglementarile legale.

Obiectivele auditului intern.

Auditul public intern are ca obiective:

a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile entitatii publice;

b) sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica;

c) evaluarea managementului riscurilor si evaluarea sistemelor de control;

d) sprijina conducatorul entitatii publice in identificarea si evaluarea riscurilor semnificative si contribuie la imbunatatirea sistemelor de management al riscurilor, sisteme a caror eficacitate o supravegheaza si evalueaza;

e) ajuta entitatea publica sa mentina un sistem de control adecvat prin evaluarea eficacitatii si eficientei acestuia, contribuind la imbunatatirea lui continua. Evaluarea pertinentei si eficacitatii sistemului de control intern se face pe baza rezultatelor evaluarii riscurilor.

Atat evaluarea riscurilor, cat si evaluarea sistemului de control intern vizeaza operatiile si sistemele informatice ale entitatii publice din urmatoarele puncte de vedere:

- fiabilitatea si integritatea informatiilor financiare si operationale;

- eficacitatea si eficienta operatiilor;

- protejarea patrimoniului;

- respectarea legilor, reglementarilor si procedurilor.

Se identifica riscurile semnificative, precum si deficientele semnificative ale procedurilor de control intern in acord cu obiectivele misiunii de audit. Se analizeaza operatiile si activitatile si se determina masura in care rezultatele corespund obiectivelor stabilite si daca operatiile sau activitatile sunt realizate conform prevederilor.

Pentru evaluarea sistemului de control se utilizeaza criterii adecvate. Prin audit se determina masura in care conducatorul entitatii publice a definit criterii adecvate de apreciere si daca obiectivele au fost realizate. Daca aceste criterii sunt adecvate, pot fi utilizate si de audit in evaluarea sistemului de control intern. in cazul in care criteriile sunt neadecvate, auditul, impreuna cu conducerea entitatii publice, elaboreaza in mod corespunzator criterii adecvate de apreciere a sistemului de control.

3. Sfera auditului intern

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, aflate in coordonarea sau sub autoritatea altor entitati publice.

Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la 3 ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finantare externa;

b) platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) administrarea patrimoniului, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

Document online: Nerespectarea obligatiilor contractuale Eseu: Cauzele inflatiei in tara noastra

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a elabora Cadrul comun cuprinzand obiectivele specifice auditului intern la entitatile publice.

Auditul public intern il sprijina pe managerul entitatii publice in identificarea si evaluarea riscurilor semnificative si reducerea impactul acestora asupra entitatii. Auditul are ca obiectiv sa aduca la cunostinta managerului toate riscurile interne sau externe ale entitatii.

Activitatea de audit intern contribuie la mentinerea unui sistem de control adecvat prin evaluarea eficacitatii si eficientei acestuia,contribuind la imbunatatirea lui continua.

Auditul intern analizeaza masura in care rezultatele corespund obiectivelor stabilite si daca operatiile sau activitatile se efectueaza conform prevederilor.

In sfera de actiune a auditului intra atat operatiunile si tranzactiile efectuate de entitate cat si a unitatilor subordonate. Auditul intern urmareste la entitatile publice in special cum se formeaza si se utilizeaza fondurile publice.

In atributiile auditului intern intra si verificarea patrimoniul public daca este administrat in conditii de eficienta, eficacitate si economicitate, acesta reprezentand totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, unitatilor administrativ-teritoriale, entitatilor publice, dobandite sau asumate cu orice titlu. Drepturile si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ teritoriale se refera atat la bunurile din domeniul public, cat si la cele din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale[1].

Auditul intern actioneaza pentru indeplinirea obiectivelor specifice la toate nivelurile entitatii publice cu impartialitate, fara compromisuri.

Ca urmare a atingerii obiectivelor auditul intern reduce riscul, favorizeaza schimbarea, dezvoltarea, face sa progreseze controlul intern, genereaza economii si oportunitati si evita pierderile. Auditul intern este un element de siguranta, de transparenta a informatiei, ajutand la eficientizarea strategiilor. Cu ajutorul acestor instrumente auditul intern ajuta managementul superior sa obtina rezultate reale, sa depisteze frauda si sa creasca oportunitatile.

Auditul intern are obiectiv verificarea responsabilitatilor personalului si modul in care acesta si le respecta, dand recomandari in acest sens. Toate recomandarile date de auditorul intern nu devin obligatorii, el ramanand la pozitia de consilier intern. De remarcat un obiectiv deosebit de important, cel de consiliere a managementului in limitele sferei de aplicabilitate a auditului. Pe langa caracteristica de "audit-consiliere", el este si un instrument de control la toate nivelurile organizationale.

4 . Clasificarea auditului intern

Din literatura de specialitate, cat si din legislatia romaneasca auditul intern poate fi clasificat in:

a)      Audit de regularitate sau de conformitate;

b)      Audit de eficacitate sau audit al performantei;

c)      Audit de sistem.

4.1. Auditul de regularitate - sau de conformitate, consta in examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public,sub aspectul respectarii ansamblului de principii si reguli procedurale si metodologice, conform normelor legale[2].

Acest tip de audit compara regula si realitatea, ceea ce ar trebui sa fie cu ceea ce este, pe baza unui sistem de referinta, care este reprezentat de reglementarile in vigoare aferente domeniului.

Regularitatea se observa in raport cu regulile interne ale entitatii, elaborate de compartimentele de specialitate, iar conformitatea se stabileste in raport cu dispozitiile legale si reglementate. In sfera de cuprindere a auditului de regularitate intra operatiunile si tranzactiile efectuate de entitate. In acest caz se verifica daca acestea au fost realizate potrivit cadrului legal.

Auditul de regularitate parcurge urmatoarele etape:

• informarea cu privire la ceea ce trebuie sa fie;
• semnalarea dezechilibrelor, a aplicatiilor care nu s-au efectuat (evitabil sau inevitabil), a interpretarilor gresite ale dispozitiilor stabilite;
• analiza cauzelor si consecintelor;
• recomandarea a ceea ce trebuie facut pentru ca pe viitor sa fie aplicate regulile;
• raportarea rezultatelor celui auditat;

Auditul de regularitate cuprinde de asemenea atestarea responsabilitatilor financiare a entitatii presupunand examinarea si evaluarea inregistrarilor financiare si exprimarea opiniilor asupra situatiilor financiare. Auditul de regularitate presupune si auditul controlului intern si a functiilor acestuia, a onestitatii si a caracterului adecvat a deciziilor administrative luate in cadrul structurilor auditate, (deciziile in cadrul entitatii publice se iau conform normelor interne si a celor emise de niveluri ierarhice). In grija auditului de regularitate intra si raportarea oricaror altor chestiuni decurgand din audit sau in legatura cu auditul.

4. Auditul performantei examineaza corectitudinea criteriilor stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice, evalueaza rezultatele si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele.

Evalueaza performanta manageriala si operationala (economicitate, eficienta, eficacitate) a entitatilor publice care au la dispozitie resurse financiare, de personal sau de alta natura in vederea administrarii lor.

Auditul de eficacitate inglobeaza eficacitatea si eficienta, si pentru acest considerent se numeste auditul performantei.

Auditul performantei este activitatea conceputa sa aduca un plus de valoare, cu scopul evaluarii rezultatelor obtinute, conditii de economicitate eficienta si eficacitate.

Eficacitatea consta in atingerea obiectivelor fixate. Criteriul eficientei este acela de a face cat mai bine posibil (cunoasterea), priceperea (know-how), comportamentul (a sti cum sa te comporti) si comunicarea (a sti sa informezi). In practica auditul performantei se mai intalneste si sub denumirile de: auditul rezultatelor, auditul managementului, auditul managementului sanatos, auditul celor "3 E".

Auditul eficacitatii, auditeaza realizarile in raport cu atingerea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului real al activitatilor comparativ cu impactul dorit .

Auditul eficacitatii se refera la indeplinirea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului efectiv al activitatii entitatii in comparatie cu impactul planificat al acesteia . In cazul acestui tip de audit nu mai exista un sistem de referinta clar si precis(ca in cazul auditului de regularitate),ci un sistem de referinta care rezulta in urma aprecierii auditului intern cu privire la ceea ce considera el ca este cea mai buna solutie posibila,cea mai eficace,cea mai productiva,cea mai sigura.

Auditul de eficacitate consta in:

• diagnosticul, aprecierea metodelor, procedurilor, analizelor de cost, organizarii activitatii;
• emiterea unei opinii nu numai cu privire la buna aplicare a regulilor privitor la calitatea lor.

Auditul economicitatii arata daca activitatile administrative sunt in concordanta cu principiile, practicile sanatoase si cu politicile manageriale. Economicitatea reprezinta minimizarea costului resurselor utilizate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate.

Auditul eficientei se refera la eficienta. Eficienta conform normelor in vigoare este: maximizarea rezultatelor unei activitati in raport cu resursele utilizate. Eficienta reflecta relatia dintre intrari, resursele pe care le avem la dispozitie si iesirile care constau in bunuri si servicii.

4.3. Auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza in conditii de economicitate, eficacitate si eficienta.

Auditul de sistem are rolul de a identifica deficientele si sa formuleze recomandari pentru indreptarea acestora.

Sub aspect financiar, auditul include examinarea si raportarea declaratiilor financiare, precum si examinarea sistemelor de control pe care aceste declaratii se bazeaza.

Auditul de sistem include atat auditul de regularitate, cat si pe cel al performantei.

Regula de baza la desfasurarea unei misiuni de audit de sistem este existenta modelului agregat .

Tehnica de verificare utilizata in practica in derularea unei misiuni de audit de sistem este comparatia. Sistemul reprezinta o multime de elemente si o serie de evenimente care se combina pentru a realiza un obiectiv comun.

Toate activitatile organizatiei fac parte dintr-un sistem. Toate organizatiile exista pentru a realiza un set de obiective. Fiecare parte componenta a organizatiei trebuie sa contribuie la atingerea acestor obiective prestabilite (strategice).

Asa ca organizatia va putea fi perceputa ca un singur sistem care lucreaza pentru atingerea obiectivelor, iar fiecare parte componenta a acestuia va putea fi privita ca un subsistem, care contribuie la randul ei la realizarea intregului.

Auditul intern are responsabilitatea de a furniza asigurarea privind organizatia in ansamblu (intreaga sfera de activitate a auditului intern.). Acest lucru nu poate fi realizat in practica deruland o singura misiune de audit de mare amploare. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu analizand elementele componente (subsistemele) in cadrul misiunii specifice.

Acestea sunt derulate pe o perioada care, conform legislatiei romanesti este limitata la 3 ani, iar rezultatele sunt coroborate astfel incat sa se contureze asigurarea ce poate fi data la nivel de ansamblu.

Fiecare sistem trebuie sa aiba un scop sau un obiectiv bine stabilit clar. Acesta trebuie sa fie specific masurabil (cantitate, calitate, cost, timp), realizabil, realist si fixat in timp (S.M.A.R.T.).

Sistemul trebuie sa aiba atat intrarile potrivite, dar si procesele sau procedurile adecvate pentru a-si atinge obiectivele. Ele trebuie sa se alinieze bunelor practici pentru aceasta activitate, altfel fie obiectivul nu va fi atins deloc, fie nu va fi atins in cel mai economic, eficient si echitabil mod. Este responsabilitatea conducerii sa conceapa, sa puna in aplicare si sa controleze sistemele.

Auditul intern furnizeaza o asigurare independenta in privinta economicitatii, eficacitatii si eficientei sistemelor concepute, puse in aplicare si controlate de conducere, adica in ce masura acestea se aliniaza bunelor practici si sunt pusi in aplicare corect si permanent.

Auditorii, cu prilejul derularii unei misiuni de audit de sistem trebuie sa urmareasca urmatoarele:

atingerea obiectivelor, scopurilor, tintelor respectand standardele de calitate si performanta prestabilite;

conformitatea cu politicile, planurile, regulamentele, procedurile, acordurile interne, pe de o parte, dar si cu legile, reglementarile si obligatiile externe , pe de alta parte;

fiabilitatea, claritatea, completitudinea, oportunitatea si utilitatea informatiilor de natura financiara, operationala si de conducere, a rapoartelor, precum si integritatea evidentelor si documentelor justificative;

regularitatea tranzactiilor si etica comportamentala;

economicitatea achizitiilor, utilizarii resurselor si eficientei operatiunilor;

protejarea activelor si a intereselor impotriva pierderii, risipei si a fraudelor de orice fel.