Fondurile europene de pre-aderare in romania

fondurile europene de pre-aderare in romania

1. Descriere generala a instrumentelor de pre-aderare ale Uniunii

Europene

Incepand cu anul 2000, Uniunea Europeana sprijina statele candidate din Europa Centrala si de Est[1] in eforturile acestora de pregatire pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa si Sapard.

Phare a fost creat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, primele doua tari din regiune care au renuntat la comunism si economia centralizata. Scopul sau era de a ajuta aceste doua tari in procesul de tranzitie de la regimul comunist la cel democratic (de aici si numele sau: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei).

Pe masura ce alte state din centrul si estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, in program. Astfel, in 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia),  si 3 state necandidate (Albania, Bosnia-Hertegovina si Fosta Republica Iugoslava Macedonia).

Din 2000, cele trei state din partea vestica a Balcanilor au fost incluse in programul CARDS (Asistenta Comunitara pentru Reconstructia, Dezvoltarea si Stabilitatea Balcanilor), Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pe sustinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrala si de Est.

Din 2004, o data cu aderarea celor 12 state din primul val la Uniunea Europeana beneficiaza de asistenta Phare numai Romania si Bulgaria. Alte doua tari candidate (Croatia si Turcia) beneficiaza si ele de asistenta de pre-aderare din partea Uniunii, dar prin intermediul unor instrumente separate.

Phare se concentreaza pe trei domenii principale:

1. consolidarea administratiei si institutiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii ("Dezvoltare institutionala");

2. sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE ("Investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare");

3. promovarea coeziunii economice si sociale ("Investitii in coeziune economica si sociala").

Ispa Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanteaza in perioada 2000-2006 proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu. Programul urmareste alinierea tarilor candidate la standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea si conectarea retelelor de transport ale Romaniei cu cele trans-europene si familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ce se vor derula o data cu intrarea in Uniunea Europeana.

In ceea ce priveste mediul, domeniile de interes sunt urmatoarele:

- rezerva de apa potabila;

- tratarea apelor reziduale;

- administrarea deseurilor solide si a celor periculoase;

- poluarea aerului.

In domeniul transporturilor, Ispa finanteaza reabilitarea si dezvoltarea de cai ferate, drumuri, porturi si aeroporturi.

Sapard Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) sprijina Romania pentru participarea la Politica Agricola Comuna (PAC) si Piata Interna a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului sunt: imbunatatirea vietii comunitatilor rurale, crearea unui sector competitiv de producere si prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de munca in mediul rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale si asigurarea unei dezvoltari durabile a acestor regiuni.

2. Programul Phare

O data cu lansarea celorlalte doua instrumente de pre-aderare (Sapard si Ispa) Comisia Europeana a trecut la redefinirea rolului programului Phare pentru evitarea suprapunerii cu acestea. Astfel, din 2000, Phare sprijina tarile candidate in eforturile lor de adoptare a acquis-ului comunitar (legislatia Uniunii Europene) si de consolidare a institutiilor insarcinate cu aplicarea si urmarirea respectarii acestuia. Obiectivul final este de a intari institutiile democratice, administratia publica si organizatiile responsabile cu implementarea efectiva si eficienta a legislatiei comunitare.

Asa cum mentionam anterior, Phare se concentreaza pe trei domenii cheie:

. dezvoltare institutionala;

. investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare;

. investitii in coeziune economica si sociala.

Dezvoltarea institutionala

Intarirea capacitatii institutionale si administrative a tarilor candidate este o cerinta cheie pentru a putea deveni membre ale Uniunii. In aceasta situatie vor trebui sa adopte, sa aplice si sa urmareasca respectarea acquis-ului comunitar. Scopul dezvoltarii institutionale este de a ajuta tarile candidate sa creeze bazele institutionale necesare aderarii. Acest tip de sprijin reprezinta aproximativ 30% din bugetul Phare in fiecare tara candidata.

Dezvoltarea institutionala nu este legata numai de armonizarea legislatiei tarii candidate cu cea a Uniunii Europene. Se refera, de asemenea, si la modul in care legislatia este pusa in practica si respectata. Aceasta implica pregatirea unui numar mare de functionari publici, oficiali si experti. Un instrument foarte important in acest sens este infratirea institutionala ("twinning"). Acesta implica detasarea unor functionari publici din statele membre ale Uniunii Europene in cele candidate pentru o perioada de cel putin un an. Acestia sunt cunoscuti sub numele de Consilieri rezidenti de twinning.

Proiectele de infratire institutionala (twinning) sunt realizate de administratiile publice sau organisme mandatate de acestea si nu fac obiectul procedurilor de licitatie comerciala. Din 2001, twinning-ul clasic este completat de proiecte similare pe termen scurt ("twinning light") de maxim 6 luni de zile. Spre deosebire de twinning-ul clasic, acesta nu presupune detasarea permanenta a unor experti din administratia statelor membre.

Alaturi de infratirea institutionala, alte doua mecanisme importante de consolidare institutionala sunt:

. furnizarea expertizei in domeniul acquis-ului prin TAIEX[2]

. reforma administratiei publice si a organismelor de reglementare prin programul SIGMA[3] - initiativa comuna Comisia Europeana - OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) pentru a ajuta tarile din Europa Centrala si de Est in eforturile de a-si moderniza administratia publica.

Investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare

Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie sa fie insotita de o aplicare adecvata a acestuia. Acest lucru inseamna ca administratiile statelor candidate trebuie sa dispuna de o infrastructura care sa le permita sa aplice legislatia la fel ca in Uniunea Europeana.

Cateva exemple de astfel de investitii sunt: achizitionarea de echipamente si software pentru dezvoltarea sistemelor informatice din administratia publica, achizitionarea de echipamente necesare pentru organizarea de campanii publice de informare sau alte activitati de relatii publice, echiparea laboratoarelor de control sau a birourilor locale (ex: laboratoarele de control sanitar-veterinar, laboratoarele de control a calitatii vinului), achizitionarea de echipamente de supraveghere a traficului rutier si asigurare a securitatii acestuia, achizitionarea de echipamente pentru supravegherea si controlul frontierelor, etc.

Investitii pentru coeziune economica si sociala

Nu in ultimul rand, aproximativ o treime din fonduri sunt destinate direct  dezvoltarii zonelor mai putin avansate de pe teritoriul Romaniei (Zonele Defavorizate stabilite de Guvernul Romaniei). In aceste zone sunt finantate proiecte de investitii in domenii cheie precum sustinerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane, eficienta energetica, dezvoltarea infrastructurii locale si/sau regionale, servicii sociale, servicii turistice etc. Scopul acestor investitii este crearea de locuri de munca, cresterea nivelului competitivitatii si in general o mai buna calitate a vietii pentru locuitorii acestor regiuni. In Uniune exista, de altfel, o politica a solidaritatii cu regiunile mai putin dezvoltate si cu oamenii care traiesc acolo. Aceasta este o politica pe care Romania o va aplica si de care va beneficia dupa aderare.

2.1 Cum se stabileste ceea ce se finanteaza

Acest proces numit programare se deruleaza intre Comisia Europeana prin Directia Generala pentru Extindere si Delegatia sa din Romania, si respectiv Guvernul Romaniei prin Ministerul Finantelor Publice.

Programarea are la baza mai multe documente strategice: Parteneriatul pentru Aderare (PA), Programul National pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA), Planul National de Dezvoltare (PND) si mai recent Foaia de parcurs pentru Romania si Bulgaria. In acelasi timp, este avuta in vedere si suma de bani alocata de Comisie si aprobata de Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene. La aceasta, trebuie adaugata si co-finantarea din resurse bugetare nationale. Alocatia financiara anuala este stabilita de Comisie in principal in functie de populatia si PIB-ul tarii candidate, dar si de performantelor anterioare, necesitati, capacitatea de absorbtie si progresele inregistrate in pregatirea pentru aderare.

Parteneriatul pentru Aderare (PA), adoptat incepand cu 1998 de catre Comisia Europeana pentru fiecare tara candidata, contine o evaluare a Uniunii Europene a domeniilor prioritare in care fiecare stat candidat trebuie sa faca progrese in vederea aderarii.

Programul National pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA), elaborat de catre Guvernul Romaniei ofera detalii despre proiectele propuse in vederea atingerii prioritatilor stabilite in PA, impreuna cu finantarea necesara pentru fiecare dintre domeniile de activitate propuse.

Planul National de Dezvoltare (PND), elaborat de catre Guvernul Romaniei stabileste prioritatile pentru promovarea coeziunii economice si sociale.

Foaia de parcurs adoptata in decembrie 2002 (de catre Consiliul European de la Copenhaga) identifica principalii pasi care mai trebuie facuti pentru aderare. Fiecare tara este judecata pe baza propriilor sale progrese. Pentru Romania foaia de parcurs indica si sporirea progresiva a sprijinului financiar cu 20% in 2004 fata de 2003, 30% in 2005 si 40% in 2006.

Pe baza acestor documente, au loc consultari intre Comisie si Guvern pentru stabilirea listei de proiecte care vor fi finantate din bugetul alocat fiecarui an. Dupa ce cele doua parti ajung la un acord are loc elaborarea unei Propuneri Financiare cuprinzand lista proiectelor si detalii despre acestea. Aceasta este supusa aprobarii Comitetului de Management al Programului Phare, format din reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii. Dupa obtinerea opiniei favorabile din partea Comitetului, Comisia Europeana emite Decizia de Finantare si se semneaza un Memorandum de Finantare (MF) intre Comisie si Guvern, acesta reprezentand baza legala pentru aplicarea programului. Odata cu semnarea MF poate sa inceapa implementarea programelor.

2.2 Implementarea programelor Phare

In Romania, programul Phare este implementat in cadrul Sistemului de Implementare Descentralizata (SID). In esenta, sistemul implica transferul responsabilitatii administrarii programului (licitatii, contractari si plati) autoritatilor din Romania, dar sub supravegherea Comisiei Europene prin Delegatia sa din Bucuresti.

2.3 Structuri care asigura implementarea programului Phare

2.3.1 Administrarea programului Phare in cadrul Comisiei Europene

Unitatea Romania din cadrul Directoratului A al Directiei Generale "Extindere" (Unitatea Phare), Oficiul de cooperare EuropeAid si Delegatia din Romania sunt responsabile pentru programul Phare in cadrul Comisiei Europene.

Unitatea Romania asigura coordonarea exercitiului de programare, prezideaza Comitetul Mixt de Monitorizare Phare si este consultata asupra aspectelor importante privind punerea in aplicare a programelor.

EuropeAid are responsabilitate generala de punere in aplicare a ansamblului instrumentelor de ajutor extern ale Comisiei Europene, finantate din bugetul Uniunii Europene si Fondul European de Dezvoltare. EuropeAid are de asemenea  rolul de a publica toate documentele legate de punerea in aplicare a programelor, asigurand astfel transparenta procesului de licitatie si participarea cat mai larga.

Delegatia este responsabila cu monitorizarea modului in care programele sunt aplicate. Responsabilitatea gestionarii fondurilor apartine Guvernului Romaniei. Monitorizarea este de doua tipuri: tehnica si financiara. Cea tehnica presupune: intalniri lunare cu institutiile beneficiare; participarea cu observatori in comitetele de coordonare, vizite pe teren, participarea la diferite activitati din cadrul proiectelor, participarea la comitetele de monitorizare a programelor. Cea financiara presupune controlul preventiv (ex-ante) al tuturor operatiunilor financiare (licitatii, contracte, plati).

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

2.3.2 Administrarea programului Phare in cadrul Guvernului Romaniei:

In scopul implementarii programului Phare, in Romania functioneaza urmatoarele structuri:

(a) Fondul National (FN) administreaza fondurile alocate Romaniei in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

(b) Autoritatile de Implementare (ministere/agentii guvernamentale), raspund de partea tehnica a aplicarii programului, inclusiv monitorizarea implementarii proiectelor si planificarea asistentei. In interiorul fiecarei Autoritati de Implementare functioneaza o Unitate de Implementare a Proiectelor (UIP) cu rol tehnic in coordonarea proiectelor.

(c) In ceea ce priveste organizarea licitatiilor, incheierea contractelor si executarea platilor pentru fiecare program, acestea sunt realizate de catre Agentiile de Implementare (Autoritatile de contractare).

Pentru cea mai mare parte a proiectelor, Agentia de Implementare este Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP). In Romania, OPCP a fost infiintat prin HG 865/1997 si functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice din anul 1998. Atributiile OPCP au fost statuate in Memorandumul de Intelegere semnat de Comisia Europeana si Guvernul Romaniei la 16 iulie 1998. Astfel, OPCP este responsabil cu:

. aspectele procedurale si administrative privind bugetul proiectelor;

. organizarea si supervizarea licitatiilor;

. incheierea si administrarea contractelor;

. executarea platilor;

. raportarea financiara legata de achizitionarea de servicii, bunuri si lucrari in cadrul programelor Phare.

OPCP incheie cu Fondul National Acorduri de Finantare, care sa asigure finantarea proiectelor gestionate si tine evidenta stricta a sumelor transferate de la FN si a celor platite in beneficiul fiecarui program si proiect.

Pentru programele de coeziune economica si sociala (cu exceptia proiectelor de twinning), Agentia de Implementare este Ministerul Integrarii Europene (MIE) si are in acest domeniu aceleasi functii ca si OPCP.

Este preconizat ca, din iunie 2005, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sa devina Agentie de Implementare pentru proiectele de Dezvoltare a Resurselor Umane din Phare 2004-2006.

3. Ispa

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Ispa ofera sprijin financiar in vederea alinierii standardelor de mediu ale Romaniei la cele ale Uniunii Europene, urmareste extinderea si conectarea retelelor de transport ale Romaniei cu cele trans-europene si are in vedere familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate in cadrul Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Programul Ispa a demarat la 1 ianuarie 2000. Initial a fost derulat in 10 state candidate si noi state membre ale Uniunii situate in Centrul si Estul Europei: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia. Din 2004, beneficiaza de asistenta Ispa numai Romania si Bulgaria.

Romania a primit aproximativ 240 milioane Euro anual prin intermediul programului Ispa in perioada 2000-2003.

In 2004-2006, se estimeaza ca alocatia Ispa pentru Romania va fi de aproximativ 340 milioane Euro anual.

3.1 Mediu

In ceea ce priveste protectia mediului, obiectivul Ispa este sa sprijine tarile beneficiare in alinierea standardelor UE din domeniul protectiei mediului. Din acest punct de vedere, Ispa se concentreaza asupra aplicarii directivelor de protectie a mediului care necesita cele mai mari costuri de implementare. Acestea se refera la urmatoarele domenii:

. rezerva de apa potabila;

. tratarea apelor reziduale;

. administrarea deseurilor solide si a celor periculoase;

. poluarea aerului.

Implementarea acestor directive este strans legata de imbunatatirea sanatatii si a calitatii vietii cetatenilor, avand un impact pozitiv direct asupra coeziunii economice si sociale din tarile beneficiare.

3.2 Transporturi

Construirea si reabilitarea infrastructurii in tarile beneficiare Ispa si legarea la retelele de transport ale Uniunii reprezinta elemente-cheie ale strategiilor de dezvoltare economica in tarile candidate. Acestea sunt cruciale pentru integrarea cu succes a acestor tari pe piata interna comunitara si pentru promovarea eficacitatii si eficientei pe aceasta piata.

In domeniul transporturilor, Ispa incurajeaza finantarea proiectelor care permit tarilor candidate sa intruneasca obiectivele Parteneriatului de Aderare. Acest lucru presupune:

. extinderea retelelor de transport trans-europene in vederea asigurarii de legaturi bune intre Uniunea Europeana si tarile candidate, de interconexiuni intre retelele nationale si de legaturi cu retelele de transport trans-europene;

. sprijinirea unor forme durabile ale circulatiei persoanelor si a bunurilor.

Ispa contribuie la finantarea reabilitarii si dezvoltarii cailor ferate, drumurilor, porturilor si aeroporturilor, tinand cont de cerintele impuse pentru un transport durabil si inter-modal.

3.3 Asistenta tehnica

Bugetul Ispa poate fi folosit si pentru finantarea de studii pregatitoare si asistenta tehnica. In acest sens, trebuie sa existe o legatura clara intre aceste studii si investitiile finantate prin programul Ispa. Asistenta tehnica este foarte importanta atat in asigurarea unui nivel calitativ ridicat al proiectelor propuse, cat si in pregatirea, administrarea si evaluarea impactului acestora.

3.4 Cum se stabileste ceea ce se finanteaza

In vederea implementarii programului Ispa, autoritatile romane au fost solicitate sa pregateasca strategii care sa identifice zonele prioritare de interventie in domeniul transportului si al mediului si care sa constituie un reper important in procesul de selectie a proiectelor. Aceste strategii sunt revizuite periodic si trimise pentru avizare Comisiei Europene.

In conformitate cu aceste strategii, autoritatile romane au rolul de a asigura portofoliul de proiecte care sa acopere in intregime suma alocata pentru cei sapte ani de functionare a programului Ispa in Romania (2000-2006), pentru ambele domenii, transport si mediu.

Accesarea fondurilor Ispa presupune urmatoarele etape:

a) Beneficiarii trebuie sa depuna propunerile de proiecte pentru evaluare celor doua Ministere responsabile de cele doua sectoare, transport si mediu, respectiv Ministerul Protectiei Mediului si Ministerul Transporturilor.

b) Cele doua ministere verifica proiectele si compatibilitatea acestora cu documentele strategice pentru aceste doua sectoare si, daca este cazul, elaboreaza dosarul de solicitare de fonduri Ispa.

c) Dosarul de finantare Ispa este apoi trimis Ministerului Finantelor Publice care-l trimite mai departe Directiei Generale pentru Dezvoltare Regionala (DG REGIO) din cadrul Comisiei Europene.

d) Dosarele de finantare sunt examinate de catre serviciile Comisiei si, daca este necesar, se poate discuta cu tara candidata pentru obtinerea de informatii suplimentare. Propunerile acceptate de DG REGIO sunt supuse pentru aprobare Comitetului de Management pentru Ispa, format din reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii.

e) Daca se primeste o opinie favorabila din partea Comitetului de Management Ispa, Comisia Europeana aproba proiectul si elaboreaza un Memorandum de Intelegere care este semnat de catre tara candidata si de catre Comisie. Acest document stabileste conditiile pe baza carora are loc finantarea proiectului propus.

3.5 Implementarea programelor Ispa

3.5.1 Informatii generale

In Romania, programul Ispa se deruleaza conform sistemului de implementare descentralizata (SID). In esenta, sistemul implica transferul responsabilitatii administrarii programului (licitatii, contractari si plati) autoritatilor romanesti, sub supravegherea Comisiei Europene - supraveghere care presupune controlul preventiv exercitat de Delegatia Comisiei Europene in Romania, de-a lungul intregului proces de licitatie, pana la etapa finala de semnare a contractelor.

Prin acest sistem, responsabilitatea pentru implementarea programelor Ispa apartine Autoritatilor Contractante (Agentiilor de Implementare Ispa prezentate mai jos).

3.5.2 Structuri care asigura implementarea programului Ispa

3.5.2.1 Administrarea programului Ispa in cadrul Comisiei Europene

Directia Ispa din cadrul Directiei Generale Politica Regionala este responsabila pentru programul Ispa in cadrul Comisiei Europene si este in permanenta legatura cu Delegatia Comisiei Europene. Directia Ispa se ocupa de programarea, analiza, monitorizarea si controlul ulterior al proiectelor.

3.5.2.2 Administrarea programului Ispa in cadrul Guvernului Romaniei

In scopul implementarii programului Ispa, in Romania functioneaza urmatoarele structuri:

(a) Fondul National (FN) care are rolul de a administra fondurile alocate. Aparitia FN in cadrul Ministerului Finantelor Publice are rolul de a consolida rolul de coordonator al Romaniei in utilizarea fondurilor Ispa alocate acesteia, de a contribui la cresterea transparentei utilizarii fondurilor, de a reduce numarul structurilor insarcinate cu managementul financiar si de a evita dispersarea fondurilor.

(b) patru Agentii de Implementare care raspund de implementarea programului:

. Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP), care este responsabil si pentru managementul proiectelor Ispa din sectorul de mediu: organizarea licitatiilor, incheierea contractelor si executarea platilor. Monitorizarea de zi cu zi a implementarii si alte aspecte tehnice legate de aceasta raman in sarcina beneficiarilor finali ai asistentei.

. Administratia Nationala a Drumurilor (AND) este responsabila pentru managementul proiectelor Ispa in domeniul drumurilor, atat pentru pregatirea proiectelor, cat si pentru organizarea licitatiilor, incheierea contractelor si executarea platilor.

. Compania Nationala CFR S.A. este responsabila pentru managementul proiectelor Ispa in domeniul cailor ferate, atat pentru pregatirea proiectelor, organizarea licitatiilor, incheierea contractelor si executarea platilor, cat si pentru monitorizarea si aspectele tehnice legate de implementarea proiectelor.

. Agentia de Implementare a proiectelor pentru Dunare este responsabila pentru managementul proiectelor Ispa in domeniul imbunatatirii navigabilitatii pe fluviul Dunarea, atat pentru pregatirea proiectelor, organizarea licitatiilor, incheierea contractelor si executarea platilor, cat si pentru monitorizare si aspectele tehnice legate de implementare.

3.6 Co-finantarea Ispa

In vederea aprobarii de catre Comitetul de Management al Programului Ispa a proiectelor propuse, beneficiarul trebuie sa asigure obligatoriu o co-finantare de minim 25%, fondurile putand proveni de la beneficiar (din bugete centrale sau locale), din credite etc.

Din acest motiv, in paralel cu pregatirea proiectelor, s-au facut pasi importanti pentru a implica Institutii Financiare Internationale (IFI) in proiectele Ispa pentru Romania. Pana in momentul de fata, doua IFI au raspuns pozitiv:

- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urban, in valoare de 80 milioane Euro pentru Romania.

- Banca Europeana pentru Investitii (BEI). Aceasta acorda imprumuturi  proiectelor Ispa in cadrul unui program similar de creditare, special dezvoltat de banca.

4. Sapard

Sapard reprezinta cel de-al treilea instrument de asistenta financiara din partea UE pentru statele candidate si viitoarele state membre din Europa Centrala si de Est in perioada 2000-2006. Programul sprijina aceste tari in procesul de pregatire pentru participarea la Politica Agricola Comuna si Piata Interna si in rezolvarea problemelor specifice legate de agricultura si o dezvoltare rurala durabila.

Sapard a fost creat initial pentru cele 10 state candidate din Europa Centrala si de Est. Din 2004, dupa ce 8 dintre acestea au devenit membre ale Uniunii, beneficiaza de asistenta Sapard Romania si Bulgaria.

Fondurile alocate anual pentru Romania prin intermediul acestui program sunt de 162 milioane Euro.

Pentru atingerea obiectivelor mai sus mentionate, fiecare stat inclus in programul Sapard a adoptat un Plan National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) in conformitate cu principiile utilizate de catre statele membre. Continutul fiecarui program reflecta prioritatile fiecarei autoritati nationale in functie de circumstante si probleme specifice, dar in limitele stabilite prin Regulamentul Sapard.

4.1 Activitati eligibile

Conform Regulamentului Sapard, Planul poate include masuri privind urmatoarele aspecte:

. investitii in exploatatii agricole;

. imbunatatirea procesului de productie si comercializare a produselor agricole si piscicole;

. imbunatatirea calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor de origine vegetala si animala;

. metode de productie care au in vedere protejarea mediului inconjurator si conservarea peisajului natural;

. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice;

. crearea de grupuri de producatori agricoli[4];

. crearea de servicii de asistenta si de management al fermei;

. renovarea si dezvoltarea satelor, protejarea si conservarea mostenirii rurale;

. imbunatatirea calitatii terenurilor si reparcelare;

. crearea si actualizarea registrelor funciare;

. managementul resurselor de apa;

. dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

. masuri forestiere, inclusiv impadurirea suprafetelor agricole, investitii in holdinguri forestiere private si prelucrarea/comercializarea produselor forestiere;

. imbunatatirea pregatirii profesionale;

. asistenta tehnica, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la publicitate si informare.

Lista include un numar mare de masuri similare cu cele finantate in statele membre prin intermediul programelor UE dedicate agriculturii si dezvoltarii rurale. Fac exceptie masurile care au in vedere crearea capacitatii de a aplica legislatia comunitara (cum ar fi cele referitoare la crearea si actualizarea registrelor funciare).

In Romania, in perioada 2000-2006, conform PNADR, vor fi finantate proiecte in urmatoarele domenii:

Axa 1: Imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate:

1.1 Imbunatatirea procesului de productie si al marketingului produselor agricole si piscicole;

1.2 Imbunatatirea calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor de origine vegetala si animala;

Axa 2: Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura:

2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

2.2 Managementul resurselor de apa;

Axa 3: Dezvoltarea economica a zonelor rurale:

3.1 Investitii in exploatatii agricole;

3.2 Infiintarea de grupuri ale producatorilor agricoli;

3.3 Metode de productie care au in vedere protejarea mediului inconjurator si conservarea mediului natural;

3.4 Diversificarea economica;

3.5 Masuri forestiere;

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:

4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale;

4.2 Asistenta tehnica, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la publicitate si informare.

4.2 . Expertiza oferita prin programul Sapard

Sapard este un program de pre-aderare care co-finanteaza activitati de investitii, lucrari si servicii in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale si functioneaza pe principiul rambursarii unor cheltuieli executate de catre beneficiar in baza contractului.

4.3 Cum se stabileste ceea ce se finanteaza

Acest proces are la baza PNADR[5], care se poate modifica in functie de conditiile existente la un moment dat. Aceste modificari trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare a Programului si de catre Comisia Europeana.

4.4 Implementarea programului Sapard

4.4.1 O abordare descentralizata

Programul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce implica responsabilitatea exclusiva a autoritatilor din statul beneficiar in gestionarea fondurilor. O Agentie Sapard a fost creata in fiecare dintre statele beneficiare.

Este pentru prima data cand Comisia aplica un sistem complet descentralizat de administrare a unui program de asistenta externa. Principala ratiune a acestei abordari este de a oferi viitoarelor state membre posibilitatea de a castiga experienta in aplicarea regulilor si procedurilor UE. Practic, Agentiile Sapard opereaza intr-o maniera similara cu agentiile de plata din statele membre si, dupa aderare, ele vor putea indeplini acelasi rol.

In plus, programul implica un numar mare de proiecte si ar fi fost aproape imposibil, din punct de vedere administrativ, sa se efectueze de catre Comisie o verificare prealabila a alocarii fondurilor (asa cum se intampla cu Phare si Ispa).

Agentia Sapard (ca Autoritate Contractanta) este responsabila cu activitatea de informare si comunicare privind acest program, cu organizarea licitatiilor si cu contractarea, precum si cu managementul administrativ si financiar al acestuia. Agentia Sapard ia toate deciziile fara aprobarea prealabila a Comisiei Europene.

4.4.2 Pre-conditii

Romania, ca si celelalte state incluse in programul Sapard, a trebuit sa indeplineasca trei conditii inainte de a incepe implementarea acestuia:

1. Aprobarea de catre Comitetul STAR[6] al Uniunii Europene a PNADR pe sapte ani. Acest plan include setul de prioritati, precum si o strategie pentru dezvoltare rurala si o estimare a resurselor financiare necesare.

2. Acreditarea Agentiei Sapard, acreditare acordata de catre Comisia Europeana inainte ca fondurile sa fie transferate in Romania.

Agentia are doua roluri:

. sa implementeze masurile incluse in program;

. sa faca plati catre beneficiari.

3. Incheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) si respectiv a unor Acorduri Financiare Anuale (AFA) cu Comisia Europeana. Acordul Financiar Anual se semneaza pentru fiecare an de functionare a programului si stabileste angajamentul financiar al Uniunii Europene pentru fiecare an, precum si eventuale modificari sau amendamente la cel Multianual.

4.4.3 Administrarea programului Sapard in cadrul Guvernului Romaniei

4.4.3.1 Structuri care asigura implementarea programului Sapard

In scopul implementarii programului Sapard, conform MAFA[7], in fiecare tara candidata au fost create urmatoarele structuri:

(a) Autoritatea Competenta, in cazul Romaniei este vorba de Fondul National (FN) din Ministerul Finantelor Publice. FN este responsabil cu emiterea si retragerea acreditarii Agentiei Sapard, cu monitorizarea acesteia din punct de vedere al respectarii procedurilor pentru care a fost acreditata si cu numirea Organismului de Certificare a conturilor acesteia.

Fondul National reprezinta, de asemenea, singura entitate financiara prin care fondurile sunt transferate in Romania. In concluzie, din punct de vedere procedural, Fondul National asigura urmarirea implementarii programului si raspunde in fata Comisiei Europene pentru aceasta.

(b) Agentia Sapard reprezinta organismul responsabil cu aplicarea tehnica si financiara a programului, incepand cu selectia proiectelor si pana la plata finala. Sarcinile acesteia se traduc prin indeplinirea a doua mari functii: functia de implementare (selectare-contractare) si functia de plata.

Functia de implementare a Agentiei Sapard include:

. lansarea apelurilor de proiecte si primirea propunerilor de proiecte;

. verificarea propunerilor de proiecte pentru aprobarea proiectelor pe baza termenilor si conditiilor de eligibilitate precizate in PNADR (Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala);

. selectarea proiectelor pe baza criteriilor de selectie stabilite in PNADR;

. verificarea concordantei cu Acordul Financiar Multianual;

. stabilirea obligatiilor contractuale intre Agentie si beneficiarii finali ai fondurilor, inclusiv posibile sanctiuni in eventualitatea in care acestia nu-si respecta obligatiile asumate;

. emiterea autorizatiei de incepere a lucrarilor;

. executarea de controale pe teren in vederea stabilirii eligibilitatii, atat inainte, cat si in timpul derularii proiectului;

. urmarirea activitatilor pentru a se asigura ca implementarea proiectelor progreseaza conform celor convenite in contract;

. raportarea progresului masurilor implementate, pe baza unor indicatori specifici;

. asigurarea ca beneficiarul este informat cu privire la contributia Uniunii Europene la proiectul sau si ca respecta criteriile de vizibilitate legate de acest aspect si convenite in contract.

Functia de plata a Agentiei Sapard include:

. verificarea solicitarilor de plata;

. executarea de controale pe teren pentru stabilirea eligibilitatii platii;

. autorizarea platii;

. executarea platii;

. contabilizarea angajamentelor si a platilor;

. controlul beneficiarilor dupa plata pentru a verifica in ce masura termenii si conditiile de eligibilitate continua sa fie respectate

In Romania, Agentia Sapard are un sediu central in Bucuresti si 8 birouri regionale in Iasi, Constanta, Targoviste, Craiova, Timisoara, Satu-Mare, Alba-Iulia si Bucuresti. Acestea sunt responsabile cu primirea propunerilor de proiecte si selectarea proiectelor.

(c) Organismul de certificare opereaza in mod independent fata de Agentia Sapard. Rolul sau este de a certifica conturile Agentiei, de a raporta cu privire la sistemul de control si management al programului si de a verifica elementele de co-finantare.

In cazul Romaniei, Curtea de Conturi reprezinta Organismul de Certificare si are urmatoarele functii:

. verificarea existentei si corectitudinii co-finantarii nationale de 25%;

. raportarea anuala cu privire la sistemele de management si control ale Agentiei Sapard;

. eliberarea unui certificat privind contul anual al Agentiei Sapard, precum si pentru contul in Euro Sapard, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi.

4.4.4 Rolul Comisiei Europene in implementarea programului Sapard

In cadrul programului Sapard, rolul Comisiei Europene se limiteaza la furnizarea cadrului general procedural, la aprobarea PNADR, la repartizarea alocarilor bugetare privind contributia anuala comunitara la program, la verificarea indeplinirii conditiilor pentru acreditare si conferirea managementului programului institutiilor nationale desemnate pentru aceasta, monitorizarea respectarii procedurilor din pachetul de acreditare si controlul ex-post financiar si tehnic al aplicarii programului.

4.5 Derularea licitatiilor de proiecte

4.5.1 Publicitatea licitatiilor

Licitatiile de propuneri de proiecte in cadrul programului Sapard se organizeaza numai la nivel national. Anunturile de licitatii sunt publicate in tara beneficiara si includ urmatoarele elemente:

. numele programului,

. Autoritatea Contractanta (Agentia Sapard),

. scopul licitatiei,

. bugetul aferent,

. termenul limita de depunere a propunerilor de proiecte,

. adresa de unde poate fi procurat (in mod gratuit) pachetul informativ.

Potentialii beneficiari sunt informati despre lansarea de licitatii de proiecte prin anunturi publice in mass-media, distribuirea de brosuri de informare, seminarii, intalniri cu potentialii beneficiari, precum si prin anunturi pe site-urile Internet ale Agentiei Sapard (www.sapard.ro) si respectiv Delegatiei Comisiei Europene in Romania (www.infouropa.ro).

4.5.2 Pachetul informativ

Pachetul informativ cuprinde Ghidul Solicitantului, inclusiv cererea de finantare si instructiuni de completare a acesteia, precum si mai multe anexe (referitoare la lista solicitantilor eligibili, lista impozitelor si taxelor la care solicitantii nu trebuie sa aiba restante, continutul cadru al studiului de fezabilitate, planul de afaceri etc.).

Ghidul contine informatii despre criteriile de eligibilitate a solicitantilor, proiectelor si cheltuielilor, procedurile de urmat in cazul solicitarii unei finantari nerambursabile, cererea de finantare si documentele justificative, locul in care trebuie depusa cererea de finantare, termenul limita de depunere a acesteia, criteriile de selectie.

4.5.3 Depunerea si conformitatea cererii de finantare

Propunerile de proiecte vor fi depuse la Biroul Regional pentru Implementarea Programului Sapard (BRIPS) din regiunea in care se va implementa proiectul. Ele trebuie depuse pana la termenul limita care figureaza in anuntul sesiunii cererii de proiecte.

Expertul BRIPS va verifica daca conditiile de conformitate administrativa pentru cererea de finantare si dosarul de licitatie au fost respectate.

Pot exista doua situatii:

. cererea de finantare este conforma. In acest caz, se va completa si semna o fisa de verificare a conformitatii care impreuna cu cele trei exemplare ale cererii de finantare vor fi inregistrate sub acelasi numar. O copie a fisei va fi inmanata solicitantului si ori de cate ori solicitantul se va adresa Agentiei Sapard in legatura cu proiectul sau, va trebui sa mentioneze numarul de inregistrare specificat pe fisa de verificare a conformitatii.

. cererea de finantare nu este conforma. In acest caz, va semna si reprezentantul solicitantului fisa de verificare a conformitatii care va fi inregistrata. O copie a fisei va fi inmanata solicitantului, care va putea sa completeze/modifice cererea de finantare si sa o redepuna.

Aceeasi cerere de finantare poate fi declarata neconforma de maxim trei ori pentru aceeasi sesiune de cerere de proiecte. Daca solicitantul se prezinta a patra oara cu aceeasi cerere de finantare, aceasta nu va fi acceptata spre verificare.

4.5.4 Evaluarea proiectelor

Proiectele conforme sunt evaluate de catre Serviciile Tehnice Delegate si Agentia Sapard. Procesul de evaluare cuprinde mai multe etape:

. verificarea eligibilitatii: Evaluatorii verifica daca proiectul si solicitantul sunt eligibili conform conditiilor programului. Criteriile de eligibilitate sunt conditii obligatorii care trebuie sa fie indeplinite de catre solicitant si de catre proiect pentru a putea fi acceptat in calitate de candidat pentru acordarea finantarii nerambursabile.

. verificarea pe teren a proiectelor. Expertii Serviciilor Tehnice Delegate si, in anumite cazuri, ai Agentiei Sapard vor verifica la fata locului daca tot ceea ce a declarat solicitantul in cererea de finantare este conform cu realitatea.

. intocmirea listei proiectelor selectate spre finantare in urma procesului de evaluare si aprobarea acesteia impreuna cu raportul de selectie de catre Agentia Sapard.

4.5.5 Decizia Agentiei Sapard de acordare a finantarii

Solicitantii vor fi informati in scris, de catre Agentia Sapard, asupra deciziei luate cu privire la cererile lor de finantare.

Proiectele declarate eligibile, dar care in urma procesului de selectie nu au fost selectate, pot participa la urmatoarele sesiuni de cereri de proiecte dupa ce isi vor fi actualizat avizele expirate, in acelasi regim cu proiectele inscrise la sesiunea respectiva.

4.5.6 Semnarea contractului

Dupa decizia de acordare a finantarii nerambursabile, beneficiarului i se va propune un contract de finantare, in conformitate cu contractul cadru de finantare al Agentiei Sapard anexat Ghidului Solicitantului.

4.6 Respectarea obligatiilor contractuale de catre beneficiarul finantarii

Beneficiarul este obligat sa respecte prevederile contractuale pe intreaga perioada de valabilitate a contractului, respectiv perioada de executie la care se adauga 5 ani de la data ultimei plati. De asemenea, este obligat sa respecte criteriile de eligibilitate si selectie inscrise in cererea de finantare pe toata aceasta perioada.

Daca beneficiarul nu respecta obligatiile contractuale, Agentia Sapard, in calitate de Autoritate Contractanta, isi rezerva dreptul de a intrerupe platile si/sau de a rezilia contractul si poate cere inapoierea integrala a sumelor deja platite. Proiectul ramane eligibil pentru co-finantare numai daca nu sufera o modificare substantiala pe perioada de valabilitate a contractului cum ar fi incetarea ori schimbarea localizarii activitatii co-finantate.

4.6.1 Nerespectarea obiectivelor

Sprijinul acordat va fi recuperat daca investitiile finantate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau in cazul in care acestea au fost vandute sau inchiriate intr-o perioada de 5 ani dupa finalizarea proiectului (data ultimei plati).

In cazul intreruperii contractului de catre beneficiar, Agentia Sapard va inceta executia contractului, va solicita rambursarea sumelor deja platite si va impune penalitati intr-un procent prevazut de lege.

4.6.2 Verificarea derularii contractului si a proiectului

Pe parcursul derularii proiectului, serviciile delegate ale Agentiei Sapard vor verifica la fata locului modul de implementare a proiectului. Aceste verificari se fac in urma fiecarei cereri de plata adresata de catre beneficiar, inaintea aprobarii acesteia.

In cazul in care la verificarea pe teren se constata ca o parte a cheltuielilor efectuate de beneficiar nu sunt eligibile, plata se va face numai pentru cheltuielile eligibile.

5. Opinii si concluzii

In conformitate cu Legea 571/2003 privind Codul Fiscal si Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 141/20 ianuarie 2004, fondurile provenite de la bugetul Uniuni Europene e sunt scutite de TVA, taxe vamale, etc. Acest lucru se datoreaza politicii Uniunii Europene care nu accepta ca din fondurile acesteia sa se plateasca taxe sau accize, bani ce intra la bugetul de stat. De aceasta scutire de TVA beneficiaza si contributia nationala, insa, din pacate, legile sunt ambigue si lasa loc la interpretari in ceea ce priveste cofinantarea beneficiarului final. Datorita acestui lucru, la nivelul tarii, scutirea de TVA pentru co-finantarile locale nu se aplica unitar pentru unele Directii Judetene Financiare aproband aceasta scutire si fondurile cofinantarilor locale altele nu. Ar fi deci foarte necesare clarificari ale legii in ceea ce priveste aceasta problema.

In ceea ce priveste proiectele Ispa de infrastructura drumuri, consideram ca zonele prioritare de interventie in domeniul transportului au fost alese in mod eronat. S-a refacut astfel reteaua de drumuri din Regiunea Moldovei si a fost neglijata complect zona de vest a romaniei care face interconexiunea cu retelele de autostrazi din Uniunea Europeana. De asemenea s-a neglijat complet si in mod eronat construirea de autostrazi absolut necesare unui trafic si unui transport civilizat. Parerea noastra este ca aceasta decizie a fost dictata nu de motive economice, nu a fost bazata pe studii de oportunitate sau fezabilitate, ci a fost luata strict pe motive politice.

O alta greseala e fost investirea unor sume uriase de bani in infrastructura cailor ferate, bani care au fost folositi in mod neeconomic intr-un sector care nu se poate auto-sustine si care a inregistrat permanent pierderi. Rezultatele au fost foarte slabe in comparatie cu sumele investite in acest sector.

Se observa la toate aceste programe de finantare obligativitatea cofinantarii nationale (a guvernului) cat si a beneficiarului final. Aceasta este obligatorie si trebuie sa demonstreze vointa si implicarea beneficiarului finantarii in rezolvarea problemei. Co-finantarea ceruta prin proiectele de regulamente aplicabile este de 25% din partea statelor beneficiare. Cota nu se aplica fiecarui proiect in parte, ci ansamblului valorii proiectelor unui an, insa un anumit procent de co-finantare trebuie asigurat pentru fiecare proiect. In anumite cazuri va fi posibil sa se inteleaga prin co-finantare si contributia statului roman cu imprumuturi contractate de la banci si nu direct de la bugetul de stat. Aceasta este o problema-cheie, intrucat Romania trebuie sa faca unele eforturi bugetare, insa va putea primi gratuit sume de trei ori mai mari. S-a aprobat ca Ministerul Finantelor sa defineasca in colaborare cu celelalte institutii implicate, solutiile necesare pentru asigurarea co-finantarii de la bugetul de stat, precum si pentru garantarea creditelor contractate de catre persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat de la banci.

Observam din pacate o documentatie foarte stufoasa si greoaie in cazul intocmirii proiectelor, cererilor de finantare si raportarilor financiare pe perioada implementarii. Credem ca acest lucru se datoreaza neregulilor in ceea ce priveste gestionarea acestor fonduri, constatate in urma verificarilor efectuate de catre expertii Comisiei Europene, si incercarii de a controla si supraveghea cat mai in amanunt derularea acestora.

Prin urmare, toate aceste finantari au ca obiectiv extinderea U.E. spre est. Aceasta ar aduce avantaje atat Uniunii, cat si statelor care doresc integrarea. Prin extinderea ei Uniunea ar capata o pondere mai mare economica si politica in contextul mondial.

Bibliografie:

1. Pagina de Internet a Delegatiei Comisiei Europene in Romania: http://www.infoeuropa.ro
2. Pagina de Internet a Directiei Generale pentru Extindere a Comisiei Europene:;
3. Pagina de Internet a Ministerului Finantelor Publice: http://www.mfinante.ro,
4. Pagina de Internet a Agentiei Nationale Sapard:  http://www.sapard.ro