Fondul de rulment - continut si mod de calcul, indicatori ai fondului de rulment, factorii de influenta ai fondului de rulment

FONDUL DE RULMENT

1 CONTINUT SI MOD DE CALCUL

Fondul de rulment este un indicator clasic, frecvent utilizat. In teoria economicǎ se folosesc conceptele de fond de rulment net (sau fond de rulment patrimonial) si, respectiv, fondul de rulment net global (sau fondul de rulment functional). Mai sunt utilizate si denumirile de fond de rulment brut, economic, total, propriu, strǎin, etc.

Fondul de rulment patrimonial se calculeazǎ pe baza bilantului patrimonial. Majoritatea lucrǎrilor de specialitate in domeniul economic prezintǎ fondul de rulment sub acceptiunea de fond de rulment net global (FRNG), calculat pe baza bilantului functional.

Regula de bazǎ este aceea cǎ resursele utilizate pentru finantarea activelor trebuie sǎ rǎmanǎ in intreprindere o perioadǎ de timp cel putin egalǎ cu durata lor de viatǎ. Dupǎ aceastǎ regulǎ, resursele stabile servesc la finantarea nevoilor stabile, in timp ce resursele ciclice trebuie sǎ serveascǎ la finantarea nevoilor ciclice. In realitate, in practica economicǎ nu existǎ o simetrie intre datoriile exigibile si activele lichide. De aceea, din motive de securitate financiarǎ, resursele stabile ale unei firme sunt utilizate pe de o parte pentru finantarea nevoilor stabile si durabile (brute), iar pe de altǎ parte pentru finantarea unor nevoi ciclice, de exploatare.

Realizarea echilibrului financiar functional al intreprinderii nu presupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marjǎ de sigurantǎ, ci a unui fond de rulment care sǎ acopere nevoile de finantare ale ciclului de exploatare (stocuri + creante - datorii de exploatare).

Fondul de rulment global poate fi determinat prin douǎ metode:

a)     pornind de la pasivul bilantului functional:

FRNG = Resurse durabile (RD) - Nevoi stabile (NS)

sau

FRNG = (Resurse durabile - Amortizǎri) - Imobilizǎri nete

Fondul de rulment net global (FRNG) reprezintǎ surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate. Acest indicator este disponibil pentru finantarea operatiilor ciclului de exploatare.

Nevoile stabile sunt formate din active imobilizate la valoare brutǎ, imobilizǎrile in leasing la valoarea de origine si cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii.

Resursele durabile sunt formate din:

resurse stabile proprii care sunt de origine internǎ (rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului, diferente din reevaluare, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, amortizǎrile si provizioanele) si de origine externǎ (capitalul social, prime legate de capital, etc);

resurse stabile imprumutate: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, mai putin prime de rambursare a obligatiunilor, credite bancare pe termen lung si mediu, alte imprumuturi si datorii asimilate.

Dacǎ luǎm in considerare structura capitalului permanent (CP) format din capital propriu  si capital imprumutat, fondul de rulment poate fi propriu si imprumutat. Astfel, in structura fondului de rulment net global sunt douǎ componente: partea formatǎ numai din capitaluri proprii si asimilate si partea formatǎ din resurse imprumutate.

FRNG = Fondul de rulment propriu + Fondul de rulment strǎin

Fondul de rulment propriu se calculeazǎ ca diferentǎ intre capitalul propriu si activul imobilizat net,

FRP = Cpr - AIN

sau ca diferentǎ intre fondul de rulment financiar total si datoriile pe termen mediu si lung.

FRP = FRF - DTLM

Acest fond de rulment propriu exprimǎ pe langǎ excedentul de capitaluri proprii in raport cu imobilizǎrile nete si gradul de autonomie al intreprinderii.

Fondul de rulment imprumutat este dat de nivelul datoriilor pe termen mediu si lung pe care intreprinderea le-a fǎcut pentru finantarea activelor sale.

Fondul de rulment imprumutat se calculeazǎ prin urmǎtoarele relatii:

FRI = DTLM

FRI = FRF - FRP

Fondul de rulment imprumutat reflectǎ mǎsura indatorǎrii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen scurt.

b)     pornind de la activul bilantului functional

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie)

Fondul de rulment net global reflectǎ partea rǎmasǎ nefinantatǎ a nevoilor ciclice si a celor de trezorerie de cǎtre resursele ciclice si de trezorerie. Conform formulei de mai sus, dacǎ fondul de rulment este pozitiv sau negativ, firma are lichiditǎti sau dimpotrivǎ este obligatǎ sǎ angajeze noi credite pentru finantarea nevoilor de exploatare.

Nevoile ciclice sunt formate din activele ciclice de exploatare si activele ciclice din afara exploatǎrii. Resursele ciclice sunt resurse de exploatare si resurse ciclice din afara exploatǎrii.

Fondul de rulment este o necesitate pentru majoritatea intreprinderilor. El este o marjǎ de securitate pentru firmǎ si pentru creditorii sǎi, o premisǎ a asigurǎrii independentei financiare fatǎ de terti.

Cu cat fondul de rulment net global este mai mare, cu atat intreprinderea isi va putea finanta mai usor activitatea de exploatare. Fondul de rulment net global este in mod normal pozitiv (cu exceptia cazurilor particulare).

Cand fondul de rulment este negativ, se afirmǎ cǎ este vorba de o insuficientǎ de fond de rulment (IFR). Aceasta inseamnǎ fie cǎ intreprinderea nu are capacitatea de a-si finanta ciclul de exploatare, fie cǎ ciclul de exploatare este cel care finanteazǎ alocǎrile stabile. Finantarea unei alocǎri stabile printr-o resursǎ ciclicǎ genereazǎ grave probleme de finantare atunci cand activitatea este in scǎdere. In acest caz, necesarul de fond de rulment de exploatare negativ permite finantarea fondului de rulment net global negativ. Necesarul de fond de rulment de exploatare negativ se poate explica printr-o duratǎ mare a creditului de furnizori (de exemplu, plata in 120 de zile), vanzǎri in numerar si stocuri reduse.

Dacǎ o intreprindere se confruntǎ cu o insuficientǎ de fond de rulment structuralǎ, adicǎ o insuficientǎ de fond de rulment intinzandu-se pe mai multi ani, situatia este mai delicatǎ si mai riscantǎ. Finantarea imobilizǎrilor apare ca fiind aleatoare si, in consecintǎ, mult mai periculoasǎ.

Avand in vedere caracterul limitat si restrictiv al resurselor, fiecare firmǎ isi concentreazǎ eforturile in utilizarea cat mai eficientǎ a acestora. Aceasta determinǎ ca fondul de rulment sǎ fie apreciat in functie de douǎ cerinte cu caracter contradictoriu: solvabilitatea si eficacitatea.

Imperativul sovabilitǎtii obligǎ ca intreprinderea sǎ depunǎ eforturi in a-si asigura mijloacele financiare necesare achitǎrii datoriilor scadente. In aceste conditii, intreprinderea este tentatǎ sǎ-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat, pentru ca in orice moment sǎ poatǎ face fatǎ plǎtilor scadente.

Utilizarea rationalǎ a resurselor presupune folosirea unei pǎrti cat mai mari din resursele stabile pentru a lǎrgi capacitǎtile de productie, vanzǎrile, rezultatele. In aceste conditii, satisfacerea imperativului eficacitǎtii conduce la minimizarea fondului de rulment.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

In practica economicǎ, intreprinderile realizeazǎ de regulǎ un compromis intre cele douǎ imperative, ponderea fiecǎruia fiind dependentǎ de sectorul de activitate, de politica financiarǎ a intreprinderii, de faza de maturitate a acesteia, etc..

Fondul de rulment poate fi considerat ca o optiune de sigurantǎ atunci cand creditorii solicitǎ rambursarea datoriilor pe termen scurt. Activele circulante trebuie sǎ fie mai mari decat datoriile pe termen scurt, cu mentiunea cǎ aceastǎ marjǎ de sigurantǎ poate fi denumitǎ fond de rulment.

Dupǎ unii autori francezi, fondul de rulment poate fi reprezentat schematic astfel:

ACTIV PASIV

----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ---------------

Fond de de rulment

----- ----- --------- ----- ----- ----- ----- ----------------

Fig. 1. Reprezentare schematicǎ a fondului de rulment

Din aceastǎ reprezentare rezultǎ cǎ fondul de rulment este considerat astfel:

a)       o componentǎ a activelor circulante, si anume, acea parte care nu este finantatǎ prin datorii pe termen scurt, putandu-se calcula dupǎ relatia:

Fond de rulment = Active circulante - Datorii pe termen scurt

b)     o parte a capitalurilor permanente si care se poate calcula astfel:

Fond de de rulment = Capitaluri permanente - Active fixe (imobilizǎri)

Tot din reprezentarea de mai sus, rezultǎ cǎ activele fixe sunt finantate integral din capitaluri permanente, in timp ce activele circulante sunt acoperite atat cu capitaluri permanente, cat si cu datorii pe termen scurt.

2. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

Pe baza fondului de rulment se pot obtine o serie de rate legate in special de lichiditate, care ne ajutǎ le efectuarea unor analize economice si financiare, in vederea stabilirii diagnosticului si a mǎsurilor de eficientizare.

Principalele rate ale fondului de rulment net global folosite in analiza financiarǎ sunt: rata de finantare a cifrei de afaceri, rata de finantare a activelor circulante, rata de acoperire a nevoii de fond de rulment total.

1.       Rata de finantare a cifrei de afaceri: reflectǎ "marja de securitate a intreprinderii". Pentru majoritatea intreprinderilor aceastǎ marjǎ ar trebui sǎ fie cuprinsǎ intre 30 si 90 de zile.

DzRot = * 360

2.       Rata de finantare a activelor circulante (nevoi ciclice): aratǎ proportia in care fondul de rulment net global acoperǎ activele circulante:

DzRot =

3.    Rata de acoperire a nevoii de fond de rulment total:

DzRot =

Aceastǎ ratǎ de acoperire poate fi determinatǎ distinct pentru necesarul de fond de rulment din exploatare si din afara exploatǎrii.

4.    Rata de finantare a capitalului investit:

Rci = =

Un decalaj de 10% intre ultimii doi indicatori este acceptabil. Un dezechilibru ce depǎseste 25-30% aratǎ o situatie financiarǎ deficitarǎ, cu o probabilitate ridicatǎ a riscului de insolvabilitate.

2.2.3                           INTERPRETAREA FONDULUI DE RULMENT

SI INDICATORILOR AFERENTI

Interpretarea fondului de rulment trebuie sǎ aibǎ in vedere urmǎtoarele considerente de bazǎ:

activele circulante reprezintǎ lichiditǎti potentiale cu duratǎ de utilizare mai    micǎ de 1 an;

datoriile pe termen scurt reprezintǎ exigibilitǎti potentiale pe o perioadǎ mai micǎ de 1 an;

duratele medii de lichiditate si exigibilitate sunt comparabile;

duratele de lichiditate si exigibilitate sunt diferite.

A.     Duratele de lichiditate si exigibilitate sunt comparabile

Acest lucru inseamnǎ cǎ durata medie de incasare a creantelor este comparabilǎ (apropiatǎ sau egalǎ) cu durata medie de platǎ a datoriilor.

In acest caz, fondul de rulment poate fi:

a)   FR = 0; AC = DTS; Active ciclice = Datorii de functionare

Este situatia care marcheazǎ respectarea regulilor de principiu ale finantǎrii. Activele pe termen scurt pot fi finantate integral pe seama datoriilor pe termen scurt, iar activele stabile sunt finantate din capitalurile permanente.

Neexistand fond de rulment, intreprinderea se aflǎ intr-o situatie riscantǎ generatǎ de urmǎtoarele cauze:

-obligatiile de platǎ sunt cu termene bine precizate, iar respectarea lor este imperativǎ;

-transformarea activelor circulante in lichiditǎti poate fi intarziatǎ datoritǎ disfunctionalitǎtilor apǎrute in activitatea intreprinderii.

Aceastǎ situatie, desi reflectǎ un echilibru financiar, este foarte precarǎ din cauza asimetriei fatǎ de risc a duratei de incasare, respectiv a celei de platǎ (riscul incasǎrii este mult mai mare decat riscul de platǎ).

b)       FR > 0; AC > DTS; Active ciclice > Resurse ciclice.

Se observǎ cǎ intreprinderea inregistreazǎ un surplus de resurse permanente care poate fi alocat ciclului de exploatare. Existenta unui fond de rulment pozitiv diminueazǎ riscul de insolvabilitate, intreprinderea dispunand de o marjǎ de securitate, care o poate proteja partial sau integral de efectele perturbǎrii ciclului de incasare sau de plǎti.

c)      FR < 0; AC < DTS; Active ciclice < Resurse ciclice.

Fondul de rulment negativ reflectǎ cǎ o parte din datoriile pe termen scurt au fost folosite la finantarea activelor stabile (cu durata mai mare de 1 an). In acest caz lichiditǎtile partiale nu acoperǎ exigibilitǎtile potentiale. Sunt previzibile dificultǎti din punct de vedere al asigurǎrii echilibrului financiar, respectiv solvabilitatea, impunandu-se interventii corectoare (apelarea la imprumuturi pe termen scurt, accelerarea incasǎrilor, incetinirea plǎtilor).

B.     Duratele de lichiditate si exigibilitate sunt diferite

In realitate, intre durata medie de lichiditate a activelor circulante si durata medie de platǎ a datoriilor pe termen scurt sunt diferentieri pronuntate care-si pun amprenta asupra realizǎrii echilibrului financiar.

In acastǎ situatie, aprecierea fondului de rulment se bazeazǎ pe trei elemente:

Nivelul absolut al fondului de rulment;

Durata medie a lichiditǎtilor;

Durata medie a exigibilitǎtilor.

Pentru o analizǎ pertinentǎ se impune recalcularea activelor ciclice si a pasivelor ciclice. Activele ciclice (activele circulante) recalculate vor fi:

rAC =

Pasivele ciclice  (DTS pentru bilantul financiar) recalculate vor fi:

rPC =

Se pot distinge 2 situatii:

a)     Activele ciclice (activele circulante) se rosesc mai repede decat pasivele circulante.

Activele lichide se realizeazǎ mai repede decat datoriile pe termen scurt. Intreprinderea isi poate asigura solvabilitatea si in conditiile unui fond de rulment negativ, nul sau insuficient (cu un nivel scǎzut). Avantajele intreprinderii decurg din asigurarea unei solvabilitǎti pe termen scurt, realizarea unui raport favorabil intre creditul clienti si creditul furnizori si reducerea costului capitalului.

b)     Activele ciclice (AC) se rotesc mai incet decat pasivele ciclice (DTS)

Activele lichide necesitǎ o perioadǎ mai mare de timp pentru realizare comparativ cu datoriile pe termen scurt. Asigurarea solvabilitǎtii este conditionatǎ de existenta unui fond de rulment pozitiv de un nivel absolut care sǎ poatǎ acoperi obligatiile intreprinderii pe termen scurt si sǎ elimine decalajul dintre durata de platǎ si cea de incasare.

Intreprinderea este dezavantajatǎ de necesitatea blocǎrii unei pǎrti din sursele stabile in fondul de rulment (franeazǎ investitiile), de apelarea frecventǎ la imprumuturi, de un cost ridicat al capitalului si este amenintatǎ permanent de un risc al echilibrului financiar.

4. FACTORII DE INFLUENTA AI FONDULUI DE RULMENT

Factorii de influentǎ ai fondului de rulment se determinǎ pornind de la modul de calcul al acestuia:

FR = CP - AIN

Dacǎ se urmǎreste cresterea fondului de rulment, acest lucru impune maximizarea relatiei anterioare, adicǎ maximizarea FR care se poate realiza prin cresterea capitalurilor permanente si diminuarea activelor imobilizate. Analog, dacǎ se are in vedere diminuarea fondului de rulment  aceastǎ situatie se materializeazǎ prin scǎderea capitalurilor permanente si cresterea activelor imobilizate.

Factorii care influenteazǎ nivelul si tendinta fondului de rulment sunt:

Tabelul nr. 1

Factorii de influentǎ ai fondului de rulment

2.2.5    EFECTELE MODIFICARII FACTORILOR DE INFLUENTA ASUPRA FONDULUI DE RULMENT

Influenta factorilor va determina modificǎri ale nivelului fondului de rulment. Comparand nivelul anterior al fondului de rulment cu cel rezultat in urma influentei factorilor se pot sintetiza urmǎtoarele situatii:

1)       > (fondul de rulment creste). Aceastǎ situatie este consideratǎ a fi pozitivǎ deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finantatǎ de capitalul permanent. Dacǎ aceastǎ crestere s-a datorat insǎ cresterii gradului de indatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu si lung, atunci vor creste si cheltuielile financiare (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exploatǎrii. Situatia financiarǎ se imbunǎtǎteste dacǎ cresterea fondului de rulment s-a fǎcut pe seama cresterii capitalurilor proprii. Un fond de rulment care acoperǎ in totalitate stocurile nu este insǎ dovada unei bune gestionǎri a resurselor deoarece in locul resurselor permanente, mult mai costisitoare, ar putea fi folosite resurse temporare.

2)       < (fondul de rulment scade). Aceastǎ situatie este consideratǎ de mai multe ori negativǎ, deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai micǎ mǎsurǎ din resurse permanente. Dacǎ aceastǎ diminuare a fondului de rulment se datoreazǎ cresterii activelor imobilizate atunci situatia financiarǎ se imbunǎtǎteste datoritǎ rezultatelor exploatǎrii degajate de investitii (doar in cazul investitiilor productive). De asemenea, scǎderea fondului de rulment poate fi compensatǎ si printr-o gestionare mai eficientǎ a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment se manifestǎ negativ atunci cand se micsoreazǎ pe seama reducerii capitalului social.

3)       = (fondul de rulment rǎmane neschimbat). Acastǎ situatie este teoretic posibilǎ dar practic se poate intalni rar, deoarece presupune amortizarea totalǎ a resurselor cu necesitǎtile de alocare a acestora. Se intalneste pe perioade scurte, operatiunile financiar- contabile determinand modificarea permanentǎ a fondului de rulment in sensul cresterii sau diminuǎrii lui.

NIVELUL OPTIM AL FONDULUI DE RULMENT

Fondul de rulment reprezintǎ partea din capitalul permanent destinatǎ si utilizatǎ pentru finantarea activitǎtii curente de exploatare. De aici rezultǎ cǎ se poate vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ si fondul de rulment existent sau efectiv utilizat. In analiza fondului de rulment este necesar sǎ stabilim un nivel "normal" optim al acestuia care trebuie sǎ tinǎ seama de douǎ conditii contradictorii: solvabilitatea si eficienta.

Dupǎ prima conditie intreprinderea trebuie sǎ-si asigure un asemenea nivel al fondului de rulment astfel incat sǎ poatǎ onora oricand obligatiile scadente. Inseamnǎ cǎ intreprinderea se aflǎ intr-o situatie confortabilǎ cand fondul de rulment este maxim.

Dupǎ a doua conditie intreprinderea utilizezǎ resurse cu un caracter limitat pe care trebuie sǎ le foloseascǎ cat mai eficient. In acest fel, utilizand resurse permanente cu un anumit cost, este de dorit ca o parte cat mai mare a acestora sǎ fie folositǎ pentru mǎrirea capacitǎtii de productie, in vederea cresterii vanzǎrilor si implicit a profitului. In acest caz, intreprinderea are la dispozitie un fond de rulment minim.

Nivelul fondului de rulment poate fi apreciat in trei modalitǎti:

a)     in corelatie cu specificul sectorului de activitate, cand:

- mǎrimea minimǎ a fondului de rulment este datǎ de nivelul mediu al fluctatiilor nevoii de fond de rulment;

- mǎrimea optimǎ este cea care mentine echilibrul financiar al intreprinderii la cel mai mic cost al procurǎrii resurselor.

b)  prin raportare, cand se pot constitui anumite rate:

rata marjei de sigurantǎ

Rms =

Aceastǎ ratǎ este optimǎ cand ia valori intre 30 si 90 de zile arǎtand cat timp intreprinderea isi asigurǎ resursele temporare din fondul de rulment.

rata de finantare a necesarului de fond de rulment

RfNFR =

Rata mǎsoarǎ proportia in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama resurselor permanente (fond de rulment).

c) prin combinarea analizei orizontale a bilantului cu cea verticalǎ si urmǎrirea influentei structurii financiare. In general se considerǎ cǎ datoriile agentului economic trebuie sǎ reprezinte 50% din capitalul permanent pentru a nu fi afectatǎ rentabilitatea economicǎ.

Cea mai apropiatǎ metodǎ pare insǎ a fi cea in corelatie cu specificul sectorului de activitate, intrucat aceasta reflectǎ cel mai bine particularitǎtile de exploatare ale fiecǎrei intreprinderi. Conform acesteia, nivelul minim al fondului de rulment este dat de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoii de fond de rulment. Dar, se stie cǎ nivelul nevoii de fond de rulment este dependent de volumul activitǎtilor ce se desfǎsoarǎ in intreprindere, de cifra de afaceri a acesteia.