Anularea creantelor fiscale si darea in plata

Anularea creantelor fiscale si darea in plata

I. Organele fiscale pot hotari anularea creantelor fiscale fata de contribuabili in situatiile:

1. Cand cheltuielile cu comunicarea cuantumului lor, respectiv executarea silita sunt mai mari decat creantele fiscale.

2. Cand cuantumul lor in sold la finele anului, 31 dec, este mai mic de 10 lei. In cazul bugetelor locale, suma care poate fi anulata este, de asemenea, 10 lei si se stabileste prin hotarari ale consiliilor locale.

II. Darea in plata  consta in existenta unui acoord de trecere din proprietatea constribuabilului debitor in cea publica a statului sau unitatii administrativ-teritoriale, a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executarii silite, pentru stingerea creantelor.

Etapele procedeului de stingere a creantelor fiscale:

1. Fomularea unei cereri catre contribuabil.

2. Inaintarea cerereii si a propunerilor organului fiscal unei comisii numita prin ordin al MFP. Anexat cererii va fi documentatia stabilita tot prin ordin al MFP.

= imobilizǎri de exploatare;

I aex = imobilizǎri din afara exploatǎrii;

D = disponibilitǎti.

Capitalul economic = Imobilizǎri din exploatare + NFRE

Capitalul investit = Imobilizǎri din afara exploatǎrii + Capitalul economic

Capitalul angajat = Capitalul investit + NFRAE + Disponibilitǎti

Ecuatia echilibrului functional se bazeazǎ pe egalitatea capitalului angajat  din activul cu cel din pasivul bilantului functional, astfel:

Capitalul angajat (total pasiv) = Rpr + Dtl + Ctr, unde:

Rpr = resurse proprii;

DTL= datorii pe termen lung;

Ctr = credite de trezorerie.

Egaland termenii celor douǎ ecuatii care privesc capitalul angajat, rezultǎ:

(NFRE + NFRAE) + (D - Ctr) = (Rpr + DTL) - Ai

NFRT + TN = FRNG

Din relatia de mai sus rezultǎ cǎ principala componentǎ a echilibrului functional este nevoia de fond de rulment, indicator dinamic al cǎrui marime este dependentǎ, in mod direct proportional de evolutia cifrei de afaceri si poate fi previzionatǎ in functie politica viitoare a conducerii intreprinderii privind vanzǎrile. Dacǎ nu intervin modificǎri importante in structura resurselor nevoilor stabile, aceastǎ interdependentǎ a nevoii de fond de rulment cu cifra de afaceri previzionatǎ prezintǎ o anumitǎ stabilitate, care permite intreprinderii sǎ realizeze o previziune pertinentǎ a echilibrului functional.

2. INDICATORI AI NEVOII DE FOND DE RULMENT

Analiza nevoii de fond de rulment se poate face si pe baza metodei ratelor. Cele mai utilizate rate sunt:

1.Rata nevoii de fond de rulment totalǎ:

DzRot = * 360

Intre nevoia de fond de rulment totalǎ si cifra de afaceri existǎ o stransǎ legǎturǎ deoarece cresterea vanzarilor este in stransǎ dependentǎ, pe de o parte cu detinerea de stocuri si acordarea de credite clienti, iar pe de altǎ parte cu obtinerea unor credite furnizori. Situatia este favorabilǎ cand nivelul acestei rate scade, ceea ce semnificǎ o ameliorare a trezoreriei. Aceastǎ ratǎ poate fi calculatǎ distinct pentru activitatea de exploatare si pentru operatiuni din afara exploatǎrii.

2.Rata de finantare a nevoii de fond de rulment totalǎ prin trezorerie:

R = * 100

Mǎrimea acestei rate este subunitarǎ (R < 100%) si reflectǎ mǎsura in care trezoreria participǎ la acoperirea financiarǎ a nevoii de fond de rulment total.

3. INTERPRETAREA NECESARULUI

DE FOND DE RULMENT

In urma comparǎrii activelor ciclice cu resursele ciclice in activitatea unei intreprinderi pot apare urmǎtoarele situatii in ceea ce priveste necesarul de fond de rulment:

a)                             NFR > 0; Active ciclice > Paisve ciclice.

Aceastǎ situtie semnificǎ un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare. Este o situatie normalǎ dacǎ este determinatǎ de existenta unui decalaj nefavorabil intre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor din exploatare (s-a incetinit incasarea si s-a reglat plata obligatiilor) sau de existenta unor stocuri fǎr&

3. Comisia va analiza cererea numai in conditiile existentei unei solicitari de preluare in administrarea acestor bunuri, hotarand prin decizie cu privire la solutionarea cererii.

Respingerea cererii are loc in 2 situatii:

- bunurile nu sunt de uz public.

- bunurile nu sunt de interes public.

Admiterea cererii este urmata de dispozitia data de catre comisia organului de control fiscal de a incheia procesul verbal de trecere in proprietatea publica a imobilului si stingerea obligatiilor fiscale.