Exemplificari de evaziune fiscala

Exemplificari de evaziune fiscala

Prin articolul 1 din Legea nr. 87/ 1994 care intra in vigoare de la 24 noiembrie 1994 evaziunea fiscala a fost definita ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor sau a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor de stat si a fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice sau juridice romane sau straine, denumite in continuare contribuabili.

In capitolul 1 din lege s-au instituit obligatii precise fata de contribuabili, incalcarea acestora implicand fie raspunderea de natura penala, fie contraventionala.

In cel de-al doilea capitol al legii sunt prezentate infractiunile si pedepsele dintre care o parte ne propunem sa le analizam si sa le exemplificam. De pilda:

Articolul 9 prevede: Infractiunea de refuz al prezentarii documentelor contabile necesare stabilirii obligatiilor fiscale:

Latura obiectiva a acestei infractiuni se concretizeaza in refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege documentele justificative si actele de evidenta pentru stabilirea obligatiilor fiscale fata de stat.

In ceea ce priveste,,refuzul" mentionat de lege nu este suficienta o simpla omisiune de a prezenta documentele, ci aceasta trebuie sa exprime intentia faptuitorului, respectiv a celui controlat, de a impiedica stabilirea obligatiilor fiscale prin exprimarea acestei pozitii negative, adica refuzul pur si simplu, prin tergiversarea semnificativa a prezentarii documentelor spre verificare, prin inchiderea sediului la timpul cand se prezinta ori isi anunta sosirea inspectorii fiscali sauprin orice alta actiune obstructionista in scopul de a evita examinarea documentelor contabile de catre organele competente.

Latura subiectiva este intentia. Atitudinea faptuitorului este constienta, in directia impiedicarii stabilirii obligatiilor fata de stat, deci intentionata[1].

Inca nu au aparut cazuri frecvente in practica pentru aceasta infractiune, acesta si deoarece latura obiectiva a infractiunii este asemanatoare cu cea prevazuta in art.17 lit. d.

Constituie contraventie,,neprezentarea de catre contribuabil, la cererea organului de control a documentelor justificative si contabile referitoare la modul in care au fost indeplinite obligatiile fiscale".

Articolul 10 prezinta:,,Infractiunea de intocmire sau acceptare a unor documente contabile oficiale incomplete sau necorespunzatoare, cu scopul de a impiedica verificarile financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala".

Latura obiectiva consta in intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor contabile ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a impiedica verificarile financiar-contabile.,,Documentele primare" si,,documentele de evidenta contabila" sunt documentele contabile oficiale mentionate anterior.

Exista doua modalitati de savarsire a infractiunii:

a)   una comisiva, intocmirea incompleta a unor documente contabile (cu lipsuri, omisiuni, care nu corespund adevarului, adica operatiunilor patrimoniale efectuate in realitate), respectiv intocmirea necorespunzatoare a documentelor contabile (fara a respecta normele contabile);

b)   o modalitate omisiva, prin acceptarea unor documente incomplete sau necorespunzatoare.

Latura subiectiva este intentia, in opinia autorilor mentionati, modalitatea omisiva se poate savarsi si din culpa, intrucat legea nu prevede sanctionarea exclusiv a faptei savarsite cu intentie. Aceasta infractiune se savarseste insa in mod evident numai cu intentie directa. Nu sunt necesare nici un fel de alte formulare, din moment ce legea prevede un scop al faptuitorului in momentul savarsirii faptei.

Exemplu

Invinuita P.M. este administrator al S.C.,,Complex Bucovina" S.R.L., societate la care numita R.A. a lucrat ca gestionara. In luna mai 1997 societatea a fost verificata de Garda Financiara, prilej cu care au fost descoperite 31 facturi fiscale false, a caror valoare depaseste 46 milioane lei. Facturile au fost completate catre beneficiarii S.C. Rodon S.R.L. si S.C. Cela Com SRL, societati care nu exista in realitate.

Pe cale de constatare tehnico-stiintifica grafica s-a stabilit, de asemenea, ca cele doua au semnat pe facturile respective, in numele beneficiarilor. De remarcat ca scopul impiedicarii verificarilor financiar contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala rezulta din falsificarea facturilor de catre invinuite, ce subzista chiar in conditiile in care acestea nu recunosc savarsirea faptelor.

Articolul 11:,,Infractiunea de sustragere de la plata obligatiilor fiscale prin neinregistrarea unor activitati pentru care legea prevede obligatia inregistrarii in scopul obtinerii de venituri".

Latura obiectiva este asadar sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin neinregistrarea unor activitati. Aceasta sustragere reprezinta o inselare a bugetului statului. Inselaciunea reprezinta tocmai modalitatea efectiva de comitere a inselaciunii de evaziune fiscala si este absorbita de aceasta. Practic, orice infractiune de de evaziune fiscala este o inselare a bugetului de stat.

,,Neinregistrarea" reprezinta omisiunea de a opera in scripte anumite fapte de comert a caror evidenta contabila este expres ceruta de lege.

Vom exemplifica cu un dosar al Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani in care invinuitul V.G., administrator al SC Trandafirul SRL Botosani a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de a nu fi inregistrat in contabilitate 11 facturi fiscale eliberate de furnizorii marfurilor comercialiate ulterior prin barul pe care invinuitul il administra. In acest fel, invinuitul s-a sustras de la plata obligatiilor fiscale catre stat in suma de 1.193.000 lei. Vom observa in aceasta speta ca activitatea societatii este reflectata in documente contabile, fiind vorba de neinregistrarea catorva facturi, ceea ce a dus la diminuarea impozitului datorat statului.

Tot la acest articol vom analiza si o alta problema, exemplificata de dosarul 614/P/1997 al Parchetului de pe langa judecatoria Botosani.

Invinuitul: B.R., administrator al SC Ruxandra SRL

Partile vatamate: C.E., T.C. si B.M. au fost angajate ca vanzatoare la societatea mentionata, contractele de munca si cartile de munca au fost inaintate D.M.P.S. Botosani.

Invinuitul nu a predat nici o suma D.M.P.S., motiv pentru care acesta nu a operat in carnetele de munca vechimea pentru perioada lucrata (1992-1996). Organele de cercetare penala au propus trimiterea in judecata a invinuitului pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta de art. 11 din Legea 87/ 1994.

Acesta stare de fapt face parte dintr-o sfera mai larga a ilegalitatilor comise de administratorii societatilor comerciale in triunghiul cu angajatii si cu D.M.P.S. Astfel exista doua situatii premiza:

Prestarea de munca de catre o persoana fizica pentru o persoana juridica fara ca intre acestea sa fie incheiat un contract de munca.

Modalitatea de evitare a incheierii unui contract individual de munca:

incheierea unei conventii civile fara a respecta prevederile legale privind situatiile in care este permisa o astfel de conventie:

o      pentru prestarea muncii la asociatiile de locatari;

o      pentru desfasurarea unei activitati cu caracter permanent care nu depaseste in medie 3 ore pe zi, in raport cu programul lunar de lucru;

angajarea unor persoane fizice pentru o perioada de proba sau cu termeni de incercare, depasindu-se termenele prevazute de lege;

prestarea de munca de catre o persoana fizica fara a avea ca temei nici un act sau alta justificare.

Problema care se pune consta in posibilitatea dovedirii faptului ca persoanele angajate lucreaza cu regim permanent si deci ar trebui sa li se incheie contracte de munca. Chiar daca angajatul nu sufera nici o vatamare intrucat consimte,,sa munceasca la negru", in practica au aparut opinii in sensul ca fapta angajatorului constituie infractiune, prevazuta de articolul 11 din Legea 87/ 1994. Aceasta deoarece angajatorul trebuie sa plateasca o serie de contributii catre stat care nu sunt infolosul direct al angajatului (fond somaj, fond sanatate, fond de risc si accidente).

Document online: Finantele intreprinderii - grile Document online: Pasii de reforma ai PAC si evaluati impactul acestora asupra PAC

Prestarea de munca de catre o persoana fizica in beneficiul unei persoane juridice, pe baza unui contract de munca, insa in conditiile in care angajatorul nu-si achita obligatiile catre stat.

In situatia in care angajatorul isi are evidentiate in contabilitate datoriile pe care le are fata de D.M.P.S., fapta sa de a nu plati efectiv aceste datorii nu constituie infractiune, intrucat nu exista intentia de a se sustrage de la plata acestor sume. Pentru intarzierea in plata efectiva, angajatorului i se percep majorari de intarziere.

In situatia in care angajatorul nu evidentiaza in contabilitate nici un fel de debite catre D.M.P.S. desi angajatii stiau ca toate impozitele si contributiile stabilite de lege sunt platite, fapta sa poate intruni elementele constitutive ale infractiunii.

Concretizarea acestei situatii rezida in neoperarea de catre D.M.P.S. in cartile de munca a vechimii angajatilor si deci pierderea de catre angajati a oricaror drepturi la asigurari sociale, desi din salariu le-au fost retinute sumele necesare. Pe de alta parte statului nu-i sunt platite contributiile aratate la punctul 1. In fapt, practica ultimilor ani a consacrat urmatorul sistem: salariatul care, parasind unitatea angajatoare constata la ridicarea cartii de munca ca nu i s-a retinut vechimea in munca datorita neplatii de catre angajator a sumelor datorate statului, cheama in judecata pe cale de litigiu de munca unitatea in cauza. In proces este introdusa ca o a treia parte D.M.P.S., astfel incat prin hotararea judecatoreasca angajatorul este obligat la plata sumelor respective catre stat, iar D.M.P.S. la inregistrarea ca vechime in munca a perioadei corespunzatoare. Acest sistem incurajeaza evident munca la negru, in conditiile in care fapta angajatorului dovedeste un grad ridicat de pericol social.

Articolul 12: ,,Infractiunea de nedeclarare a unor venituri ori ascunderea obiectului sau a sursei impozabile ori taxabile cu scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale".

Obiectul juridic special: relatiile sociale care asigura integritatea patrimoniului public al statului.

Latura subiectiva: sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, in intregime sau in parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile.

,,Nedeclararea poate consta intr-o actiune de declarare partiala, incompleta a veniturilor impozabile sau intr-o abtinere de a declara in intregul ei sursa de venituri ce trebuie impozata.,,Ascunderea" implica actiuni ale contribuabilului prin care acesta face ca bunurile sau activitatile lucrative sa nu fie cunoscute organelor fiscale. Acesta se poate realiza prin ascunderea fizica (tainuire, dosire) sau ascunderea lor fizica (neinregistrarea bunului sau activitatilor lucrative ori inregistrarea lor sub alte denumiri si in alte partide contabile)[2].

Drept exemplu: faptuitorii (administratori ai societatilor comerciale, cu profil vanzare cu amanuntul) achizitioneaza bunuri alimentare si nealimentare de la magazinul en-gros fara a solicita factura. La iesirea din centrul en-gros sunt opriti de organul de politie care constata lipsa documentelor justificative pentru bunurile cumparate. Ca urmare a acestui fapt sunt intocmite dosare penale cu propuneri de trimitere in judecata pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala. In situatia de fapt data apreciem ca nu s-a savarsit insa nici o infractiune. Astfel, in ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii, fapta faptuitorului ar putea fi o,,sustragere" de la plata obligatiilor fiscale in intregime sau in parte. Obiectul sau sursa impozabila, adica baza de impozitare sau taxare o constituie in acest caz suma obtinuta din comercializarea bunurilor in cadrul societatii si respectiv profitul obtinut.

Articolul 13: Infractiunea de operatii nereale in documentele contabile oficiale sau in alte documente legale avand ca rezultat neplata sau diminuarea impozitului, taxei si a contributiei.

Latura subiectiva se concretizeaza in neevidentierea prin acte contabile sau alte documente legale, in intregime sau in parte a veniturilor realizate, ori inregistrarea unor cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale. Avem deci de-a face cu doua modalitati de savarsire a faptei, una omisiva si alta comisiva: pe de o parte, in documentele contabile a veniturilor realizate de contribuabil, iar pe de alta parte inregistrarea in documentele contabile a unor cheltuieli care nu au la baza operatiuni fictive. Urmarea faptei este de asemenea alternativa: neplata obligatiilor fiscale prevazute de lege sau plata unor obligatii fiscale micsorate.

Cu privire la latura subiectiva, aceasta poate fi numai intentia, directa sau indirecta. Intr-o opinie contrara, se arata ca in cazul modalitatii omisive (neevidentierea in documentele contabile a unor venituri) latura subiectiva consta in vinovatie sau culpa, deoarece legea nu prevede expres ca se sanctioneaza penal doar fapta omisiva savarsita cu intentie[3].

Notiunea de,,sustragere" are aici o conotatie internationala. Este greu de imaginat ca un contribuabil,,se sustrage" de la plata obligatiilor fiscale printr-o eroare in contabilitate, deci fara a avea intentia sa se diminueze aceste obligatii. Ne exprimam deci, concluzionand: culpa exclude infractiunea de evaziune fiscala.

Spre exemplu: Invinuitul B.G. a obtinut autorizatia pentru desfasurarea activitatii de instructie auto pentru obtinerea permiselor de conducere auto de categoria B. Invinuitul trebuie sa plateasca impozitele stabilite de lege, avand deci calitatea de contribuabil in sensul legii 87/ 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. In anul 1997, invinuitul a scolarizat 67 de candidati la obtinerea permisului de conducator auto, impartiti in 6 serii. Tariful practicat de invinuit pentru un ciclu de ore de conducere se incadreaza pentru prima serie din ianuarie-februarie 1997 intre 500.000 si 600.000 lei, iar pentru celelalte serii 700.000-800.000 lei.

In urma unui control efectuat de catre organele de politie, urmat de un altul efectuat de oganele garzii financiare, s-a stabilit ca invinuitul a completat si inregistrat in documentele contabile 67 de chitante prin care s-a incasat contravaloarea taxei de scolarizare. Pe aceste chitante, invinuitul a inscris insa sume cuprinse intre 180.000-250.000 lei. Mai mult decat atat, din declaratiile martorilor rezulta ca invinuitul nu a inmanat cursantilor nici un fel de chitanta pentru sumele de bani primite de la acestia, chitantele mentionate mai sus completate cu sume mai mici fiind folosite de invinuit pentru justificarea activitatii sale in actele contabile. Organele de control financiare au constatat ca invinuitul a obtinut in mod real in perioada 1 ianuarie -31 decembrie 1997 un venit impozabil de 29.694.729 lei cu un impozit aferent de 11.283.997 lei. Inscrierea in chitante a unor sume mai mici decat cele reale a dus la evidentierea in actele contabile ale invinuitului a unui impozit in suma de 2.255.000 lei. Rezulta deci ca neevidentierea, in parte, in documentele contabile, a veniturilor realizate a dus la diminuarea impozitelor si deci la sustragerea de la plata catre stat de catre invinuit a sumei de 9.028.997 lei.

Invinuitul a savarsit infractiunea de evaziune fiscala prin inscrierea in chitante (pe care era indreptatit sa le elibereze) a unor sume mai mici decat cele efectiv primite.

Articolul 14: Infractiunea de organizare sau conducere de evidente contabile duble ori de alterare a memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor.

Infractiunea de distrugere a actelor contabile ori a memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor.

Cele doua aliniate incrimineaza doua infractiuni distincte. In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii de la primul aliniat, prin sintagma,, evidente contabile duble" se intelege existenta a doua seturi de evidete contabile de acelasi tip si referitoare la aceleasi bunuri sau valori din care numai unul reflecta realitatea economico-financiara a contribuabilului si este pastrat ascuns.

In cel de-al doilea set de documente sunt inregistrate date si operatiuni contabile normale, in scopul diminuarii impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului de catre contribuabili. Organelor de control le este prezentat acest din urma set de evidenta contabila.

,,Organizarea" de evidente contabile duble consta in actiunile intreprinse de persoanele cu rol de decizie in activitatea financiar-contabila a contribuabilului, pentru conceperea unui sistem de evidente plasmuit, precum si pentru folosirea acestuia in scopul diminuarii veniturilor impozabile.

,,Conducerea" acestor evidente contabile duble consta in inregistrarea in documentele contabile a unor date nereale.

Spre exemplu, invinuitul S.V. administrator la AF Magazin Mixt Bucecea, in luna octombrie 1996 a obtinut autorizatia pentru achizitionare de animale in scopul sacrificarii, comercializarii de carne si produse din carne. Pentru a-si desfasura aceasta activitate, invinuitul a ridicat de la Directia de Finante facturi si chitante fiscale, avize si borderouri de achizitii in baza carora cumpara porci vii de la populatie.

In luna februarie 1997 societatea invinuitului este controlata de Directia de Finante care constata, din actele prezentate de invinuit, ca in anul 1996 AF Magazin Mixt Bucecea a realizat un venit impozabil de 14.805.310 lei, iar invinuitul a declarat organelor fiscale un venit de 200.000 lei, deci s-a sustras de la plata impozitului catre stat in suma de 5.922.124 lei. Organele de control nu au mai putut verifica in luna octombrie 1997 actele societatii din anul respectiv si nici nu au mai putut reverifica actele care reflecta activitatea anului 1996, intrucat invinuitul a distrus prin incendiere in luna aprilie 1997 toate actele societatii. Invinuitul recunoaste ca a distrus actele, precizand ca acest fapt s-a produs din cauza starii de stres in care se gasea in urma unei alte afaceri nereusite precum si din cauza consumului de alcool.

Faptul ca nu a desfasurat o activitate in 1997 trebuia stabilit tocmai pe baza actelor contabile, dupa distrugerea intentionata a acestora neputand fi admise alte probe in acest sens. In sfarsit, distrugerea actelor trebuie comunicata imediat organelor fiscale, luandu-se in acelasi timp masuri pentru refacerea documentelor distruse, ceea ce invinuitul nu a facut.

Exemplul 2: Din verificarile efectuate in cursul anului 1999 s-a constatat faptul ca cel putin 10 societati comerciale au comercializat produse petroliere in urmatoarele conditii:

S-au achizitionat produse petroliere nepurtatoare de accize, respectiv combustibil de tip,,M", benzina de extractie, benzina AVIO, care au fost revandute prin intocmirea facturilor de livrare in mod vadit ilicit, respectiv pe primul exemplar (albastru) s-au trecut produsele: motorina - in loc de combustibil de tip,,M"si benzina Premium Regular - in loc de benzina de extractie si benzina AVIO. Pe celelalte doua exemplare de factura care au ramas in contabilitatea livratorului s-au trecut produsele achizitionate initial, respectiv combustibil de tip,,M", benzina de extractie, benzina AVIO.

Facem mentiunea ca produsele motorina si benzina Premium Regular sunt purtatoare de accize si ca preturile de livrare din originalul facturii era mai mare decat preturile din celelalte doua facturi ramase in contabilitatea firmei.

Pentru societatile in cauza s-au intocmit sesizari penale adresate Ministerului Public.

Articolul 16 Infractiunea de declaratie fictiva cu privire la sediul unei societati comerciale.

Latura obiectiva consta in declararea fictiva facuta de contribuabili sau imputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau la schimbarea acesteia, fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, in scopul sustragerii de la controlul fiscal.

,,Declararea fictiva" nu este insa simpla nerespectare a termenelor de comunicare catre organele fiscale, ci comunicarea unui sediu fictiv, ori comunicarea schimbarii fictive a sediului respectiv. Asa fiind, acesta infractiune se savarseste numai cu intentie directa.

Contrabanda

Dimensiunile fenomenului de contrabanda nu pot fi analizate si combatute decat intr-o maniera realista, obiectiva de catre fiecare autoritate implicata in anihilarea acesteia.

Acest fenomen prezinta un fenomen social cu atat mai mare cu cat ne aflam, deseori, in prezenta unor grupari de persoane constituite pentru asemenea activitati infractionale.

Existenta in tara a unor grupari de cetateni straini de diferite nationalitati constituie un element de natura a facilita introducerea, scoaterea din tara sau tranzitarea de bunuri cu eludarea legii.

De foarte multe ori, cetatenii straini apartin sferei infractionale din tarile de origine sau de resedinta, scopul precis al prezentei lor in Romania fiind de a-si extinde activitatea infractionala si in acest teritoriu.

Pentru cunoasterea cat mai exacta a acestui fenomen se impune ca analiza sa sa porneasca de la modalitatile concrete in care contrabanda se desfasoara.

Codul vamal din Romania (Legea nr. 141/ 24 iulie 1997) in articolele 175-178, stabileste un regim incriminator pentru urmatoarele activitati:

a)   trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau de alte bunuri (constituie infractiune de contrabanda prevazuta de art. 175);

b)   trecerea peste frontiera fara autorizatie a armelor, munitiilor, materiilor explozive sau radioactive, produselor si substantelor stupefiante si psihotrope, precursorilor, substantelor chimice esentiale, produselor si substantelor toxice (constituie infractiune de contrabanda prevazuta de art. 176);

c)    folosirea la autoritatea vamala a documentelor vamale de transport sau comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri decat cele prevazute in vama (constituie infractiune de contrabanda prevazuta de art. 177);

d)   folosirea la autoritatea vamala a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate (constituie infractiune de folosire de acte falsificate prevazuta de art. 178);

Textul incrimineaza si tentativa si are in vedere si imprejurarea in care bunurile care au facut obiectul infractiunii nu au fost gasite, situatie in care legea obliga pe faptuitor la plata echivalentului acestora in bani.

Obiectul juridic il formeaza relatiile sociale de natura economica, cele privind viata, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, precum si cele referitoare la ordinea publica, securitatea sociala, relatii care sunt incalcate prin savarsirea faptelor penale.

Obiectul material il formeaza orice bun care, potrivit reglementarilor in vigoare este supus controlului vamal. Asupra unui astfel de bun cade sau se rasfrange actiunea sau omisiunea ce formeaza elementul material al infractiunilor de contrabanda, savarsita fie cu prilejul scoaterii bunurilor din tara, fie cu ocazia introducerii bunurilor in tara.

Nu pot forma obiect material al infractiunii de contrabanda fiintele umane.

In cazul contrabandei calificate prevazuta la art. 176 din Codul Vamal, obiectul material il constituie numai o categorie speciala de bunuri: instrumente, piese sau dispozitive care constituie, expres si limitativ arme, materii explozive sau radioactive ori produse si substante toxice.

Subiect activ al infractiunilor de contrabanda poate fi orice persoana, subiectul activ al infractiunii nefiind circumstantial prin lege.

Subiect pasiv al infractiunilor de contrabanda este intotdeauna statul.

In ipoteza in care bunurile ce formeaza obiectul material al faptelor prevazute provin din savarsirea unei infractiuni de sustragere sau de frauda contra proprietatii private sau publice, statul roman, ca persoana juridica, in conditiile legii constituie subiect pasiv principal al infractiunilor de contrabanda, iar persoana fizica sau juridica, proprietar al bunurilor sustrase de la regimul juridic vamal, devine subiect pasiv secundar al infractiunilor de contrabanda, daca sunt intrunite si celelalte conditii pentru existenta acestei fapte penale.

Actiunea de trecere peste frontiera se refera exclusiv la marfuri sau alte bunuri care circula ilegal, numai ele depasesc fraudulos frontiera (de pilda prin aruncare, lansare la apa, parasutare, transportarea cu un animal dresat sa circule singur peste granita etc.) situatie in care fapta se incadreaza intr-o infractiune unica de contrabanda.

In ipoteza insa in care bunurile sunt transportate de catre o persoana prin astfel de locuri peste granita, sunt intrunite elementele constitutive a doua infractiuni savarsite:

infractiunea de contrabanda    si

infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei (actiunea de trecere peste frontiera fara autorizatie, respectiv fara o aprobare speciala a unor bunuri enuntate expres in text e incriminare).

Asa de exemplu, poate exista concurs de infractiuni intre fapta de contrabanda si cea de trafic de stupefiante.

Un alt exemplu il constituie imprejurarea in care se intocmesc documente penale privind marfuri pentru care se percep taxe vamale mici desi marfa transportata face parte din categoria marfurilor pentru care taxele vamale sunt mult mai mari. Pentru transport sunt folosite autovehicule mari (tip TIR), in care mai intai este incarcata marfa la care nu se face referire in declaratia vamala, apoi marfa declarata (din punct de vedere al felului acesteia), astfel incat in momentul in care lucratorii vamali doresc sa controleze marfa, sa aiba convingerea ca declaratia vamala este in conformitate cu realitatea.

In acest fel, desi platesc taxe vamale aferente tipului de marfa declarat, acestea sunt cu mult mai mici decat taxele aferente marfurilor introduse, de fapt, in tara.

In cazul infractiunii de folosire de acte falsificate prevazute de art. 178, elementul material consta in actiunea de folosire la autoritatea vamala a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Cu titlu de exemplu se poate retine imprejurarea in care administratorul unei societati falsifica factura de achizitionare a marfii in sensul ca inscrie un pret mai mic cu scopul de a plati taxe vamale mai mici decat ar fi platit in situatia in care pe factura era trecut pretul real.

Se apreciaza ca armele de foc aflate asupra faptuitorului la comiterea faptei penale trebuie sa fie de natura a provoca victimelor diferite vatamari corporale sau ale sanatatii ori letale, respectiv sa nu fie vorba de o arma nefunctionala sau artizanala.

In ipoteza in care arma este functionala si se produc, de exemplu, anumite vatamari ale integritatii corporale sau ale sanatatii sau distrugerea unor bunuri, ne aflam in prezenta unui concurs real de infractiuni intre acelea prevazute la art. 175-178 din Codul vamal, sau din alte legi speciale.

Urmarea imediata in cazul infractiunilor analizate consta in crearea unei stari de pericol pentru acele interese ale statului referitoare la regimul vamal, iar pe de alta parte in cauzarea unor prejudicii materiale in sensul ca nu se pot percepe taxe vamale revenite statului potrivit normelor legale[4].

Legatura de cauzalitate dintre urmarea imediata si oricare dintre faptele mentionate rezulta din insasi materialitatea lor.

Infractiunea se consuma in momentul in care se comit oricare din actiunile incriminate (mai exact atunci cand au fost trecute peste fontiera marfuri sau alte bunuri ori atunci cand au fost trecute peste fontiera, fara autorizatie, anumite bunuri: arme, munitie etc.)

In situatiile prevazute la art. 177 si 178 Cod vamal, faptele se consuma in momentul cand s-au folosit documente vamale de transport sau comerciale care se refera la alte marfuri sau bunuri decat cele prezentate in vama, sau folosit documente falsificate.

Latura subiectiva - consta in vinovatia care se manifesta sub forma intentiei directe si in scopul special al sustragerii de la vamuire sau de la regimul vamal.