Executarea silita a bunurilor mobile

Executarea silita a bunurilor mobile

In cazul neachitarii de catre contribuabil a obligatiilor fiscale comunicate in 'Somatie', se vatrece la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile. Aplicarea sechestrului se face prin intocmirea 'Procesului verbal de sechestru' - care contine elementele specifice definite de Codul de Procedura Fiscala.

In majoritatea cazurilor sunt supuse executarii silite bunurile indicate de catre contribuabilul debitor. In cazul persoanelor juridice este recomandat a fi sechestrate bunurile care nu conditioneaza direct realizarea productiei in masura in care acest lucru este posibil.

In cazul persoanelor fizice sunt sechestrate bunurile mobile in urmatoarea ordine:

- bunuri mobile ale debitorului;

- bunuri mobile comune ale sotilor;

- bunuri mobile ale sotilor.

Nu pot fi executate silit, in cazul persoanelor fizice, urmatoarele bunuri mobile:

- bunuri strict necesare continuarii studiilor si formarii profesionale;

- bunuri strict necesare desfasurarii profesiei, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii;

- agriole: unelte, seminte, furaje, animale de productie sau lucru;

- bunuri strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si al familiei sale;

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

F Etapele aprobarii bugetelor locale

Ca etape, legat de aprobarea acestor bugete, avem:

- publicarea proiectului bugetului local in presa locala sau afisarea la sediul unitatii administrativ-teritoriale, ca o dimensiune a principiului publicitatii, avand semnificatia aducerii acestuia la cunostinta locuitorilor, in vederea exercitarii dreptului la petitionare prevazut de lege, in concret, sub forma contestatiilor, termenul fiind de 15 zile de la data afisarii sau publicarii;

- pronuntarea asupra contestatiilor si votarea proiectului bugetului local pe capitole, subcapitole, titluri, articole precum si alineate, dupa caz, si pe anexe;

- adoptarea proiectului bugetului local, in ansamblul sau.

Actul de adoptare este o hotarare, luata cu votul majoritatii membrilor in functie, are caracter normativ si produce efecte prin ea insasi, nefiind nevoie de vreo aprobare, avizare din partea unui alt organ, fapt ce reconfirma autonomia financiara a acestor entitati.

Dupa aprobarea lor, bugetele locale, ale consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se depun la directiile generale ale finantelor publice, care intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, grupate in cadrul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti, pe comune, orase, municipii, sectoare ale Municipiului Bucuresti si bugetul propriu, pe structura clasificatiei bugetare.

Daca bugetele locale nu au fost aprobate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, executia bugetara a bugetului neaprobat se va face in dispozitiilor bugetare ale anului precedent, dar nu mai mult de 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. Neincadrarea in termenul de 45 de zile, conduce la sistarea alimentarii cu cote si sume defalcate din unele venituri ale statului si cu transferuri consolidabile, pana la adoptarea acestora.

Sumele defalcate si transferurile pot fi suplimentate de catre directiile generale ale finantelor publice numai pe baza analizelor si fundamentarilor prezentate de ordonatorii principai de credite, conditionat si de utilizarea integrala a veniturilor si cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

1. Stabiti elementele care particularizeaza aprobarea unui buget local in raport cu bugetul de stat. Vezi p.

1.

3.3. Executia bugetelor locale

F Executia partii de cheltuieli

Executia partii de venituri Executia bugetara este definita ca "activitatea de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget". Urmarirea executiei bugetelor locale, ca si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar este de competenta si tine de responsabilitatea autoritatilor publice locale, in concret, organele lor de specialitate. Executia nu comporta aspecte specifice fata de executia partii de venituri ale bugetului de stat.

Executia partii de cheltuieli Are la baza procedeul creditelor bugetare, cu acelasi inteles stabilit anterior. Ca si in cazul bugetului de stat, veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele de incasare, respectiv, perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor, de catre Ministerul Economiei si Finantelor (sume defalcate, transferuri) si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale (pentru bugetele prevazute la art. 1 alin. 2 din lege), in termenele si potrivit distinctiilor facute in lege.

Deschiderea de credite bugetare[2] se face in limita sumelor aprobate prin bugetul local, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Pentru transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate din imprumuturi externe la a caror finantare contribuie si Guvernul, deschiderea de credite se aproba de catre Ministerul Economiei si Finatelor, prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, in functie de necesitatile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei. Pentru transferurile de la bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia si pentru transferurile din alte bugete catre cele locale, deschiderea de credite se aproba de catre ceilalti ordonatori principali de credite.

F Ordonatorii de credite ai bugetelor locale

Un rol esential in executia bugetelor locale il au ordonatorii de credite, care sunt de trei categorii:

- ordonatorii principali de credite -presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale, ce au competenta repartizarii creditelor bugetare unitatilor ierarhic inferioare, in raport de sarcinile acestora cuprinse in bugetele respective si de aprobare a efectuarii cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale; ei pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop, cu precizarea limitelor si conditiilor delegarii;

- ordonatorii secundari -conducatorii institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele publice si au competenta repartizarii creditelor bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii;

- ordonatorii tertiari -conducatorii institutiilor publice- ei avand o competenta limitata la aprobarea utilizarii creditelor repartizate pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc potrivit dispozitiilor bugetare aprobate.

Executia cheltuielilor se bazeaza pe aceleasi principii si parcurge aceleasi faze, ca in cazul bugetului de stat si necesita respectarea acelorasi cerinte, deja analizate.

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, operatiunile specifice acesteia fiind evidentiate in conturi distincte, in timp ce derularea imprumuturilor contractate de autoritatile publice locale, altele decat cele din disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului, se poate face si prin conturi deschise la banci.

3.4. Incheierea executiei bugetelor locale

F Incheierea executiei bugetelor locale

Este asemanatoare celei referitoare la bugetul de stat, insa dimensionata la nivelul unitatii administrativ- teritoriale respective. Are la baza situatiile financiare pe care ordonatorii principali de credite le intocmesc trimestrial si anual, cu respectarea dispozitiilor legale Dupa expirarea anului financiar, pana la 31 mai a anului urmator, ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare, consiliilor locale, conturile anuale de excutie a bugetelor locale, dupa "judecarea" lor de organele de control ale Curtii de Conturi.

Aprobarea echivaleaza si cu un drept de control al acestora asupra executiei bugetelor locale. Excedentul anual al bugetului local, rezultat la incheierea exercitiului bugetar, dupa regularizare in limita sumelor defalcate si a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizeaza, in ordine, pentru:

- achitarea datoriei publice restante si a costului acesteia;

- constituirea fondului de rulment, deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, pe seama fiecarei unitati administrativ-teritoriale, purtatoare de dobanda si avand destinatia acoperirii, temporar, a unor goluri de casa provenite din decalaje intre venituri si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii de competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii, folosirea sa, in oricare situatie, presupunand existenta aprobarii consiliului local.

1.     Cine sunt ordonatorii bugetelor locale si care este rolul lor in cadrul procesului bugetar? Vezi p 2.     Stabiliti elementele care particularizeaza executia bugetelor locale in raport cu executia bugetului de stat? Vezi p.

1. 2.

4. Cuprinsul bugetelor locale

4.1. Veniturile bugetelor locale

Veniturile si cheltuielile sunt grupate in buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Economiei si Finantelor[3] In bugetele locale, veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe, dupa caz.

Veniturile si cheltuielile bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

4.1.1.Venituri proprii

Potrivit art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, veniturile bugetelor locale se constituie din:

F Veniturile proprii

- venituri proprii - impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

- subventii primite de la bugetului de stat si de la alte bugete;

- donatii si sponsorizari.

o mare diversitate de venituri in bugetele locale, acestea neputandu-se rezuma la impozitele si taxele locale reglementate de Codul fiscal.

Veniturile proprii nu se rezuma la impozitele si taxele locale reglementate de Codul fiscal. Ele sunt nominalizate in Anexa nr. 1 a Legii nr. 273/2006, pe categorii de bugete ale unitatilor administrativ-teritoriale, lista putand fi modificata pe baza reglementarilor din domeniu:

I. pentru bugetele proprii ale judetelor

A: venituri proprii

1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene.

2. Cote defalcate din impozitul pe venit: a. cote defalcate din impozitul pe venit; b. sume alocate de consiliul judetean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

3. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital.

4. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati: a. taxa asupra mijloacelor de transport; b. taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare.

5. Venituri din proprietate: a. varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene; b. restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti; c. venituri din concesiuni si inchirieri; d. venituri din dividende; e. alte venituri din proprietate.

6. Venituri din prestari de servicii si alte activitati: a. venituri din prestari de servicii; b. contributia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor in unitatile de protectie sociala; c. venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri; d. alte venituri din prestari de servicii si alte activitati.

7. Amenzi, penalitati si confiscari: a. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale; b. incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea, potrivit legii; c. alte amenzi, penalitati si confiscari.

8. Venituri din valorificarea unor bunuri: a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; b. venituri din privatizare; c. venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat.

B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

C. Donatii si sponsorizari

D. Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii

E. Operatiuni financiare.