Evolutia inflatiei in Romania - procesul dezinflationist

Conform asteptarilor, procesul dezinflationist s-a reluat in trimestrul III 2005, rata medie anuala de crestere a preturilor de consum (8,9 la suta, nivel inferior cu 1 punct procentual celui din intervalul anterior) revenind in interiorul intervalului de variatie tintit de BNR. Evolutia s-a datorat atenuarii unora dintre socurile negative de pe partea ofertei care au actionat in trimestrul II, cererea puternica reprezentdnd, similar trimestru-lui anterior, un factor de frinare.

Reluarea tendintei descendente a ratei anuale a inflatiei a fost sustinuta in principal de:

(i)- diminuarea efectelor directe si propagate ale variatiei preturilor administrate, care a scazut de la 14,3% in trimestrul II la 12,5%¹ ca urmare a ajustarilor de mai mica amploare aplicate tarifului energiei electrice, precum si a ieftinirii medicamentelor si tarifelor de telefonie. In primul caz, evolutia a fost posibila datorita reducerii costurilor de productie prin cresterea ponderii energiei hidro-electrice in detrimentul celei termoelectrice, mai costi-sitoare; in cazul celorlalte doua grupe de produse, determinanta a fost aprecierea nominala a monedei nationale, un factor suplimentar fiind decizia Ministerului Sanatatii2 de a limita adaosul comercial, de distribute si eel aferent serviciilor suplimentare pentru activitati de import si de a elimina marja de depreciere inclusa in calculatia anterioara;

(ii)- accentuarea ritmului de apreciere nominala a monedei nationale fata de euro, care s-a suprapus in trimestrul II evolutiei favorabile a preturilor externe pentru bunurile de uz curent si a compensat pe deplin dinamica mai accelerate observata in trimestrul in nu numai pe segmentul durabi-lelor, ci si pe eel al bunurilor de uz curent; dincolo de impactul direct, exercitat prin intermediul preturilor de import, acest factor a contribuit si la intensificarea concu-rentei intre produsele autohtone si importurile competitive;

(iii)- reducerea preturilor produselor de morarit si panificatie, rezervele de cereale din anul anterior fiind suficiente pentru a contracara presiunile inflationiste pe care le-ar fi putut genera restrangerea si calitatea nesatisfacatoare a productiei din acest an.

In lipsa altei menjiuni, dinamica factorilor explicativi ai ratei anuale a inflatiei este prezentata prin compara^ie cu aceeasi perioada a anului anterior.

Ordinul nr. 924/31.08.2005

Preturi administrate versus preturi libere

	III	IV	I	II	III
Rata inflatiei
Preturi administrate				K3
1. Marfuri nealimentare:
energie electrica
energie termica
gaze naturale	Analiza: Contencios fiscal - test Document online: Analiza cost-beneficiu:
medicamente
2. Servicii, din care:
apa, canal, salubritate
telefon
transport de calatori pe calea ferata
transport urban (de calatori)
Preturi libere (CORE1)

Sursa: INS, calcule BNR

Preturile de consum pe categorii de produse

variatie anuala (%)

*chirie, apa, canal, salubritate, energie electrica, energie termica, gaze naturale
Sursa: INS, calculeBNR

Similar trimestrului II, presiunile generate de evolutia preturilor productiei industriale pentru piata interna s-au redus, dinamica inregistrata in sectorul prelucrator plasandu-se in intervalul iulie-august cu numai 0,9 puncte procentuale peste variatia nivelului general al preturilor de consum. Factorii explicativi includ si de aceasta data: (i) aprecierea nominala mai rapida a monedei nationale in raport cu euro; (ii) cresterea expunerii sectorului productiv la concurenta externa si la competitia dintre comerciantii cu amanuntul si (iii) aportul favorabil al costurilor cu unele materii prime neenergetice. Tendintele intervalului anterior s-au pastrat si in cazul costului unitar cu forta de munca, dinamica acestuia accelerandu-se in primele doua luni ale trimestrului III cu inca 2,4 puncte procentuale (pana la 13,7 la suta), in contextul unei cresteri mai rapide a salariului brut, dar si al restrangerii in continuare a sporurilor de productivitate. Dintre ramurile prelucratoare cu impact direct asupra preturilor de consum, presiuni semnificative in acest sens a generat numai industria usoara³, in timp ce in industria alimentara si in cea de prelucrare a tutunului ritmurile de crestere a costului unitar cu forta de munca au coborat sub nivelul trimestrului anterior (fiind in acelasi timp inferioare mediei sectorului). Cresteri de ritm mult mai consistente (in medie 10 puncte procentuale, pana la circa 40 la suta) au inregistrat ramurile din sectorul energetic (productia si distributia de energie electrica si respectiv captarea, tratarea si distributia apei); determinanta pentru aceasta evolutie  a fost absenta oricaror masuri de ajustare a dimensiunii personalului si a dinamicii salariale in urma restrangerii considerabile a activitatii.

O influenta negativa asupra procesului dezinflationist au continuat sa aiba grupele cu preturi volatile (+12,7 la suta, in usoara crestere fata de intervalul anterior), reducerea ritmului de crestere a preturilor combustibililor si fructelor si ieftinirea oualor fiind contracarate de scumpirea mai pronuntata a legumelor - rezultat al scaderii productiei ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile. Trebuie precizat totusi ca, in pofida decelerarii cu 1,4 puncte procentuale, dinamica pretului combustibililor a constituit si in trimestrul III un element de presiune asupra nivelului general al preturilor de consum, plasandu-se cu 8 puncte procentuale peste medie.

In trimestrul III, manifestarea unor influente conjuncturale -mai important fiind efectul advers al inundatiilor extinse - nu a permis repetarea salturilor consemnate anterior in dinamica achizitiilor de bunuri si servicii ale populatiei, evolutia fiind insa asociata mai degraba constrangerilor aparute pe partea ofertei, decat unei diminuari a intensitatii cererii de consum. Astfel, pe fondul persistentei actiunii stimulative a veniturilor populatiei si a finantarii bancare si nebancare, aceasta s-a men-tinut robusta, creand si in perioada analizata un mediu permisiv de propagare a tensiunilor acumulate la nivelul costurilor mate-riale si de personal (ritinul de crestere a preturilor administrate, in poflda decelerarii, s-a situat cu mult peste rata inflatiei, iar costul unitar cu forta de munca in industrie a continuat sa se deterioreze). La nivel agregat, deviatia PIB de la nivelul sau potential⁴ a ramas pozitiva, indicand persistenta excesului de cerere; chiar si in aceste conditii insa, masura CORE2⁵ a inflatiei de baza s-a diminuat cu 0,9 puncte procentuale, dupa stagnarea inregistrata in trimestrul II⁶, ceea ce evidentiaza ca determinanti principali ai evolutiei accentuarea aprecierii nominale a monedei nationale in raport cu euro si intensificarea competitiei - externe, dar si interne (atat in sectorul comercial, cat si in eel productiv).

In structura, dezinflatia CORE2 a fost sustinuta doar de grupele de marfuri (alimentare si nealimentare), in cazul serviciilor cu preturi libere constatandu-se o majorare a ritmului de crestere de aproape 1 punct procentual, explicate in esenta prin absenta constrangerilor impuse de concurenta externa si, in acest context, prin efecte propagate de mai mare amploare ale cresterii preturilor administrate si scumpirii combustibililor. Demn de remarcat este faptul ca, desi cele doua categorii de marfuri au consemnat viteze de dezinflatie comparabile, intre acestea exista diferente apreciabile in ceea ce priveste nivelul atins de dinamica preturilor - mult sub medie in cazul alimentelor si peste medie in cazul bunurilor nealimentare (ecart datorat exclusiv majorarii in luna aprilie a accizelor incluse in pretul tutunului si tigarilor).