Datorie publica

Datorie publica

Prezentare generala

Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de autoritatile administratiei publice locale de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania.

Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor, si anume: rambursarea imprumutului, plata dobanzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate creditorilor.

Datoria publica se stabileste si se gestioneaza in mod distinct pe cele doua forme ale ei: datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.

DATORIA PUBLICA

DATORIA PUBLICA GUVERNAMENTALA = parte din datoria publica, care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.

DATORIA PUBLICA LOCALA = parte din datoria publica, care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale, ce sunt instrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului.

De asemenea, datoria publica in functie de termen se clasifica astfel: datorie publica pe termen scurt (flotanta); datorie publica pe termen mediu si lung (consolidata).

Datoria publica se poate prezenta si in functie de inscrisurile emise sau alte modalitati de gestionare, precum si pe categorii de creditori (in cazul datoriei externe).

In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi: datorie publica bruta, fiind data de valoareatotala a imprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie publica neta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.

Obligatiile statului rezultate din imprumuturile contractate si garantate de stat pe o perioada de un an sunt limitate de plafonul de indatorare publica stabilit annual prin lege. Plafonul de indatorare publica, respectiv totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de 1 an, care este stabilit annual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de indatorare publica externa.

PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA

PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA INTERNA = suma maxima a imprumuturilor contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale de pe piata interna, pe o perioada de un an.

PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA EXTERNA = suma maxima a imprumuturilor externe contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de un an.

Valoarea totala a datoriei publice este inscrisa in "Registrul datoriei publice".

Registrul datoriei publice, in care este evidentiata situatia datoriei publice in ordine cronologica, are patru componente:

Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;

Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;

Subregistrul datoriei publice locale interne;

Subregistrul datoriei publice locale externe.

Fiecare din cele patru subregistre au doua pozitii distincte, respectiv pentru datoria publica directa si datoria publica garantata.

La sfarsitul anului datoria publica angajata este evidentiata in documnetul numit "contul general al datoriei publice". Acesta este insotit de un raport in care se analizezaza principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum si de garantiile statului pentru creditele contractate de agentii economici.

Datoria publica guvernamentala

Datoria publica guvernamentala interna

Referat: Pariuri, jocuri de noroc si alte feluri de jocuri - faci bani sau pierzi bani? Proiect: Analiza SWOT a turismului din judetul Suceava

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea oblkigatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente din Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele temporar din disponibilitatile contului general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.

Platile legate de datoria publica sunt realizate pe baza autorizarii bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Datoria publica guvernamentala interna este generata de:

titlurile de stat in moneda nationala, inclusiv titlurile de stat in valuta plasate pe piata interna, rambursabile din resurse bugetare; daca resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice interne, se emit noi inscrisuri, determinand, astfel, consolidarea datoriei publice;

imprumuturile de stat de la Banca Nationala a Romaniei destinate acoperirii golurilor de casa intre incasarile si platile bugetare;

imprumuturile de stat de la bancile comerciale;

imprumuturile de stat de la alte institutii financiare interne, persoane juridice  romane, in conditii rezultate in urma negocierilor;

imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;

garantii de stat la imprumuturi interne contractate de diversi debitori.

Datoria publica guvernamentala interna efectiva este o parte a datoriei publice guvernamentale interne, intrucat evidentiaza obligatiile directe si indirecte ale statului fata de creditorii interni, altii decat Trezoreria statului. Deci, datoria publica guvernamentala interna efectiva nu include imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului.

Ministerul Finantelor Publice este contractantul si administratorul datoriei publice guvernamentale, avand totodata si autoritatea de a stabili balanta zilnica a contului general al Trezoreriei Statului, viitoarele cerinte de lichitate, scadenta datoriei publice guvernamentale, costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea/diminuarea datoriei publice guvernamentale.

Datoria publica guvernamentala externa

Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Datoria publica guvernamentala externa este generata de:

titlurile de stat in valuta plasate pe piata financiara externa;

imprumuturile de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;

imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;

imprumuturile de la persoane juridice straine;

imprumuturile de la bancile straine sau de la companii straine;

garantii de stat la imprumuturi externe contractate de diversi debitori.

Banca Nationala a Romaniei actioneaza si caagent al statului privind datoria publica guvernamentala externa, intrucat serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate in numele statului se plateste de catre B.N.R.

Datoria publica locala

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor de plata, interne si externe, ale autoritatii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna si externa de capital.

La nivelul autoritatilor administratiei publice locale, datoria publica locala este limitata. Astfel, Consiliilor locale, judetene si Consiliului general al municipiului Bucuresti li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale, reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul de venit.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

titlurile de valoare (obligatiunile municipale);

imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;

garantiile acordate de autoritatile administratiei publice locale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale este interzisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare. Acest registru include informatii care sa specifice suma totala a datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

De asemenea, valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza annual prin situatiile financiare. Acest registru cuprinde informatii care sa specifice suma totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului de imprumut, copii de pe fiecare document primar care atesta:

contractarea/garantarea imprumutului;

actul aditional la contractul/acordul de imprumut/garantare, daca au fost aduse modificari la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/garantat, raportat la Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, in termen de 20 de zile de la sfarsitul perioadei de raportare.

In scopul evaluarii datorie publice locale, orice obligatie de plata, exprimata in alta moneda decat cea nationala, estecalculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Managementul datoriei publice

Continutul si importanta managementului datoriei publice

Managementul datoriei publice consta in stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului apta de a mobiliza sumele necesare finantarii, de a realiza obiectivele de risc si de cost stabilite de catre autoritati, precum si celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante.

In contextul mai larg al politicilor economice nationale, statele trebuie sa vegheze ca atat nivelul, cat si ritmul de crestere al datoriei publice sa fie sustenabile, iar serviciul datoriei publice sa poata fi asigurat in diverse situatii respectand obiectivele de cost si de risc. Este necesara, de asemenea, mentinerea indatorarii sectorului public pe o traiectorie viabila, precum si punerea in practica a unei strategii credibila de reducere a nivelului datoriei, daca acesta este axcesiv.

Datoria publica trebuie structurata adecvat in ceea ce priveste ratele dobanzii, scadentele si moneda in care sunt contractate imprumuturile. O slaba structurare, referitor la elementele prezentate mai sus, precum si existenta unui nivel ridicat al garantiilor acordate de Guvern imprumuturilor contractate de institutiile publice sau de agentii economici privati au constituit factori ce au contribuit la declansarea sau propagarea crizelor economice. De exemplu, crizele au fost deseori declansate de strategii care au privilegiat excesiv economiile de costuri ale imprumuturilor, concretizate prin imprumuturi pe termen scurt sau cu o rata variabila a dobanzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav daca, in momentul refinantarii, conditiile pietei se modifica nefavorabil.