CONTROLUL FINANCIAR ULTERIOR. CERTIFICAREA CONTURILOR

1. Auditul financiar exetern realizat de Curtea de Conturi 

Controlul financiar ulterior se exercita dupa efectuarea actelor si operatiunilor cu caracter financiar si are drept scop verificarea regularitatii si legalitatii acestora. Un rol important este atribuit Curtii de Conturi, aceasta realizand un control financiar (ulterior) cu privire la modul de formare, administarre si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public (art. 140 alin. I Constitutie).

Constitutia Romaniei ofera temeiul juridic general cu privire la controlul Curtii de Conturi, art. 140 - "Curtea de Conturi", integrat in Titlul IV, intitulat "Economia si finantele publice". Reglementarea speciala o constituie Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata[1], lege organica, esential modificata prin Legea nr. 217/2008[2] (denumita, in continuare, Legea nr. 94/1992).

2. Identitatea Curtii de Conturi

Potrivit Constitutiei Romaniei, "Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului formare, administrare si de intrebuintare a surselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice (Legea nr. 94/1992), litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate"[3]

Curtea de Conturi are o identitate distincta si inconfundabila, la baza functionarii sale stand doua principii de baza: unicitatea si autonomia[4]

Unicitatea. Operational, Curtea de Conturi constituie singura entitate competenta sa certifice acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie verificate[5] si sa emita certificatul de conformitate, in situatia in care constata regularitatea conturilor. Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de executie, decat provizoriu.

Curtea de Conturi exercita in exclusivitate controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului.

Institutional, conducerea se exercita de plenul Curtii de Conturi, compus din 18 membri - consilieri de conturi, numiti in conditiile Legii nr. 94/1992 de Parlament. In structura Curtii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti - structuri fara personalitate juridica si un secretariat general[6]

Autonomia. Autonomia Curtii Constitutionale are ca suport normativ dispozitiile Constitutiei si ale legii speciale. Curtea de Conturi se impune ca o institutie a ordinii de drept; ea nu este o "supraputere", nici o "putere de stat". Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in legea sa organica si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit in organizatiile internationale de profil[7]

Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate

Curtea de Conturi - Parlamentul Romaniei. Controalele Curtii de Conturi sunt initiate din oficiu si nu pot fi oprite decat de Parlament, numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.

Ori de cate ori considera necesar, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, consiliilor locale, judetene si al municipiului Bucuresti rapoarte in domeniile in care este competenta.

Curtea de Conturi - Camera Deputatilor si Senatul. Camera Deputatilor si Senatul pot cere Curtii de Conturi efectuarea unor controale privind modul de gestionare a resurselor publice, in limitele competentelor sale, hotararile date in acest sens fiind obligatorii pentru Curtea de Conturi. La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constatate.

In afara acestor situatii, nicio alta autoritate publica nu o poate obliga.

Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informatii, necesare exercitarii atributiilor sale, cu respectarea confidentialitatii asupra acestora, poate colabora cu organisme internationale de profil si poate exercita, in numele lor, controlul asupra gestionarii fondurilor puse la dispozitia Romaniei, daca aceasta competenta este stabilita prin acorduri, tratate sau alte intelegeri internationale.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

3. Atributiile de audit financiar extern ale Curtii de Conturi

Potrivit Legii nr. 94/1992, art. 16 alin. (1), Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.

Entitati publice auditate. In cadrul competentelor sale legale, Curtea de Conturi desfasoara activitati specifice asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:

a. statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice autonome sau nu;

b. Banca Nationala a Romaniei;

c. regiile autonome;

d. societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

e. organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutul lor se prevede acest lucru (art. 18).

Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte persoane decat cele sus-mentionate, care:

- beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;

- administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

- administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile urmand a se efectua[8]

Auditul public extern. Functia de control se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate. Auditul public extern desfasurat de Curtea de Conturi cuprinde, in principal, auditul financiar si auditul performantei.

Auditul financiar reprezinta activitatea prin care se urmareste daca situatiile financiare sunt complete, reale si conforme cu legile si reglementarile in vigoare, furnizandu-se in acest sens o opinie.

Auditul financiar se efectueaza asupra urmatoarelor conturi de executie:

- contul general anual de executie a bugetului de stat;

- contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;

- conturile anuale de executie a fondurilor speciale;

- conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;

- contul anual de executie a bugetului Trezoreriei Statului;

- conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;

- conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

- conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

- contul general anual al datoriei publice a statului;

- conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

- alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege (art. 22).

Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care aceste conturi sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.

Prin verificarile sale la entitatile sus-mentionate, Curtea de Conturi urmareste, in principal:

- exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile contabile in vigoare;

- evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;

- utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;

- calitatea gestiunii economico-financiare;

- economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.

De asemenea, Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre autoritatile in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare, prevazute de lege, precum si a modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor legale privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare.

Auditul performantei reprezinta evaluarea independenta a modului in care o entitate, un program, o activitate sau o operatiune functioneaza din punctul de vedere al eficientei, economicitatii si eficacitatii. Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.

Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.

Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.

4. Certificarea conturilor

Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.

Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile si celelalte activitati[9] pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2)[10].

Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la valorificarea constatarilor.

Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului sus-mentionat.

In raport cu situatiile constatate, auditorii publici externi pot dispune si:

- restituie conturilor prezentate titularilor acestora, in cazul in care acestea nu intrunesc conditiile care sa faca posibila verificarea lor, fixand termen pentru completarea sau refacerea lor, dupa caz;

- completarea si/sau refacerea conturilor verificate de catre entitatea auditata, atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit;

- sesizarea organelor in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informarea entitatii auditate, in situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale.

Neregularitatea si nelegalitatea operatiunilor verificate In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate[11].

Aceeasi procedura de valorificare (in conditiile art. 31) se va aplica si in situatia in care, in urma verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice auditate (prevazute la art. 18 si art. 19), rezulta fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar.

Certificatul de conformitate. In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate[12] si se comunica entitatii auditate. Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica. Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.

Situatiile litigioase generate de aceste actele de control sunt in competenta de solutionare a instantelor judecatoresti specializate. Competenta materiala apartine tribunalelor, Curtii de Apel Bucuresti sau Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa distinctiile facute in lege.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Postolache Rada, Drept financiar, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009

2. Balan Emil, Drept financiar, editia 4, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007

3. Gliga Ioan, Drept financiar public, Ed. ALL, Bucuresti, 1995

4. Saguna Dan Drosu, Drept financiar si fiscal, Ed. Eminescu, Bucuresti, 2004

5. Iancu Vasile, Drept financiar public, Ed. Sylvi, Sibiu, 2004

6. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/1999 cu privire la controlul intern si controlul financiar preventiv

7. Legea nr. 94/1992 cu privire la organizarea si functionarea Curtii de Conturi

8. Codul de procedura fiscala - Ordonanta Guvernului nr. 92/2003