Consultanta fiscala in Romania

Consultanta fiscala in Romania

Consultantii fiscali pot ajuta la crearea unui echilibru de forte intre autoritatea fiscala si contribuabili si la crearea unui mediu de afaceri coerent, predictibil si eficient.

Aparitia consultantului fiscal a dat nastere la numeroase dezbateri si controverse. Mediul de afaceri a reactionat negativ in 2006, atunci cand activitatea consultantului fiscal a fost reglementata de catre guvern, desi aceasta a fost definita prin lege inca din 2001. Presedintele Consiliului Superior al Camerei Consultantilor Fiscali, Daniel Chitoiu, explica de ce este necesara pentru o afacere relatia cu un consultant financiar, care este rolul acestuia si ce anume il diferentiaza de expertul contabil.

Consultanta fiscala este o profesie relativ noua in Romania. Ce inseamna, mai exact, sa fii consultant fiscal?

Sa fii consultant fiscal insemna sa ai o pregatire speciala in domeniul fiscal, sa poti intelege orice problema de natura fiscala a clientului, sa ai capacitatea de a rezolva sau de a propune rezolvarea acesteia dar si competenta de a explica si sustine solutia identificata in fata organelor fiscale, judiciare sau a oricaror parti interesate. Consultantul fiscal are abilitati in mai multe domenii, iar expresia activitatii sale isi gaseste valentele in crearea de valoare, pe de o parte, dar si in apararea intereselor legitime ale oamenilor de afaceri, pe de alta parte.

Cati consultanti fiscali exista in acest moment in Romania?

La aceasta data, Camera Consultantilor Fiscali are aproximativ 4.500 membri, din care 3.300 membri activi si in jur de 1200 membri inactivi. Activitatea de consultanta fiscala poate fi desfasurata numai de catre membrii Camerei, inscrisi in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala, sectiunea membri activi. Membrii inactivi sunt functionari publici si nu au drept de practica in domeniul consultantei fiscale. Acestia nu desfasoara activitati de consultanta fiscala, dar utilizeaza cunostintele pe care le detin in exercitarea atributiilor de serviciu. Camera Consultantilor Fiscali tine Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala, potrivit regulamentului propriu de organizare si functionare, structurat pe judete de resedinta a consultantilor fiscali, avand doua parti, respectiv membri activi si membri inactivi. Registrul este public, fiind publicat in Monitorul Oficial al Romaniei cat si pe site-ul Camerei consultantilor fiscali. Atat consultantii fiscali activi cat si cei inactivi sunt obligati sa respecte regulile de mentinere a competentei profesionale, aceasta masura fiind luata in scopul protejarii interesului public.

Cat de obisnuiti sunt oamenii de afaceri din Romania cu notiunea de consultanta fiscala?

Trebuie sa facem diferenta dintre companiile mari, multinationale si IMM-uri si firme mici. Multinationalele, de exemplu, sunt familiarizate si apeleaza des la serviciile oferite de consultantii fiscali. Pe de alta parte, avand in vedere ca activitatea reglementata de consultanta fiscala este, asa cum spuneati si dumneavoastra, relativ noua, oamenii de afaceri romani, care conduc IMM-uri si firme mici, nu sunt prea familiarizati cu notiunea de consultanta fiscala. Nevoia de servicii specializate in domeniul consultantei fiscale este, insa, bine cunoscuta oamenilor de afaceri, iar acestia stiu ca este un serviciu de care au nevoie. Activitatea consultantilor fiscali poate ajuta la crearea unui echilibru de forte intre autoritatea fiscala si contribuabili si, nu in ultimul rand, poate ajuta la crearea unui mediu de faceri coerent, predictibil si eficient.

Care este situatia la nivelul Uniunii Europene cu privire la consultanta fiscala? In ce tari exista organisme similare?

La nivel europrean functioneaza Confederatia Fiscala Europeana (Confederation Fiscale Europeenne - CFE) care, in anul 2009, va implini 50 de ani si la care s-au afiliat treizeci si trei de organizatii profesionale. Incepand cu data de 26 septembrie 2008, Camera Consultantilor Fiscali din Romania este membru observator al Confederatiei Fiscale Europene, dupa aprobarea in unanimitate de voturi de catre Adunarea Generala a CFE. Tari ca Austria, Elvetia, Germania, Belgia, Franta, Luxemburg, Spania, Cehia, Slovenia, Slovacia, Polonia, Italia, Portugalia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Grecia, Finlanda, Malta, Irlanda, Letonia au organisme similare, care sunt membre ale CFE. Membrii observatori ai CFE sunt Bulgaria, Croatia, Romania si Rusia.

Care este rolul unui consultant fiscal in conditiile cresterii concurentei in mediul economic? Poate acesta sa faca diferenta?

Activitatea de consultanta fiscala este importanta chiar din etapa de planificare initiala a afacerii.

Planificarea eficienta a unei afaceri trebuie sa tina seama de rezultatele unei analize pertinente a oricarei investitii, decizia investitorului fiind influentata atat de alternativele de investire cat si de implicatiile fiscale aferente fiecareia dintre ele. Aspectele privind impozitarea afacerii, atat pentru impozitele si taxele reglementate in Romania cat si pentru alte impzite si taxe similare in relatia cu alte tari sunt complexe si multiple, iar intelegerea lor este esentiala in planificarea si derularea eficienta a oricarei afaceri. Consultantul fiscal este acel profesionist care ofera servicii de specialitate, recomanda solutiile care sa contribuie la reducerea costurilor aferente operatiunilor legate de stabilirea si varsarea la bugetul consolidat al statului a tuturor categoriilor de impozite si taxe, ofera sprijin pentru toate partile interesate de intelegerea si aplicarea corespunzatoare a reglementarilor fiscale cat si celor de procedura fiscala.

Concret, care sunt avantajele unui om de afaceri care incheie un contract civil cu unconsultant fiscal?

Va avea avantajul de a beneficia de opinii specializate si competente asupra aspectelor fiscale, spre a fi utilizate atat in planificarea cat si in derularea eficienta a afacerii. Asa cum am mai spus, consultantul fiscal este cel care ofera solutiile legale pentru rezolvarea cerintelor fiscale ale clientului. Tot consultantul fiscal va acorda asistenta de specialitate in intocmirea declaratiilor de impozite si taxe si, in plus, va asista si reprezenta clientul in fata organelor fiscale si judiciare, inclusiv pe perioada de desfasurare a inspectiei fiscale. Astfel, va fi diminuat riscul de se a plati amenzi prin stabiliriea unor contraventii ca urmare a necunoasterii legii sau, de ce nu, de a fi supus unor abuzuri in derularea controalelor.

In ultima perioada CECCAR a lansat o serie de atacuri la adresa consultantilor fiscali. Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati acuza, printre altele, ca incercati sa le 'furati' dreptul de a oferi consultanta fiscala

Sunt de notorietate atacurile lansate de CECCAR asupra organizatiilor profesionale. Ar trebui sa ne amintim atacurile de care au 'beneficiat', pe rand, auditorii financiari, evaluatorii, expertii tehnici, practicienii in insolventa si altii. Toate aceste atacuri s-au dovedit a fi nefondate asa cum se dovedesc nefondate si cele lansate la adresa CCF. Insa, asa cum spunea presedintele CECCAR, domnul Marin Toma, la primul congres al profesiei contabile, reforma economica a unei tari trebuie sa fie insotita, daca nu chiar precedata, de reforma in domeniul profesiei.

In prezent, este din ce in ce mai evidenta diferenta dintre conceptele legale traditionale utilizate in contabilitate, care tind sa se apropie de regulile si conceptele utilizate in Standardele Internationale de Raportare Financiara, fata de regulile fiscale care, la randul lor, se aproprie de regulile europene prin transpunerea in legislatia nationala a directivelor europene in domeniul fiscal. In perioada preaderarii cat si dupa aderarea la Uniunea Europeana, reformele in domeniul fiscalitatii, determinate de transpunerea directivelor europene, au condus la modificari esentiale ale legislatiei nationale.

Referat: Sistemul monetar Referat: Constituirea unei societati cu raspundere limitata

Astazi, se poate aprecia ca regulile financiar contabile si cele fiscale sunt total diferite, raspund unor scopuri diferite, au obiective diferite si se bazeaza pe principii diferite. Rezultatele obtinute ca urmare a aplicarii celor doua seturi de reguli sunt total diferite. Iar aceste diferente vor fi din ce in ce mai evidente, avand in vedere viteza si directia procesului de dezvoltare a contabilitatii si raportarii financiare in ceea ce priveste transparenta, evaluarea de piata, situatia performantei, dar si continua evolutie a regulilor fiscale

Astfel, activitatile fiscale au capatat o noua dimensiune. In ultima perioada, in Romania, exista un proces accentuat de trecere de la dependenta catre independenta fiscalitatii de contabilitate. In acest context s-a simtit nevoia reglementarii separate a celor doua profesii, respectiv cea de expert contabil si cea de consultant fiscal. Cunoasterea si aplicarea corecta a Standardelor Internationale de Raportare Finananciara, a regulilor si principiilor contabile nationale, cat si intelegerea si respectarea politicilor contabile ale unei entitati economice, prezentarea unei imagini fidele, corecte si complete a pozitiei financiare si performantei unei companii, este meritul exclusiv al expertilor contabili. Cunoasterea si aplicarea corespunzatoare a regulilor fiscale interne si internationale, aplicarea dispozitiilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, abilitatea de a oferi solutiile fiscale legale la orice problema de natura fiscala a clientului, este meritul exclusiv al consultantului fiscal.

De altfel, in UE, toate cele treizeci si trei de organisme profesionale, memebre ale CFE, reprezinta exclusiv interesele consultantilor fiscali.

Ce posibilitati de perfectionare au consultantii fiscali in prezent?

La fel ca in orice profesie liberala, consultantii fiscali, membri ai Camerei Consultantilor Fiscali din Romania, au obligatia deontologica de mentinere a competentei profesionale. In acest sens, consultantii fiscali au dreptul dar si obligatia de a participa la actiunile de pregatire profesionala organizate de Camera.

Programul aferent anului 2008 cuprinde actiuni de pregatire profesionala care se desfasoara in sapte centre din tara, avand o tematica diversificata. Pot spune ca raspundem cerintelor de perfectionare, prin angajarea unor specialisti in domeniul fiscal pentru aceste actiuni. Consultantii fiscali, persoane active, au obligatia efectuarii a 60 ore de pregatire profesionala anual, din care Camera suporta costurile pentru 40 de ore. Consultantii fiscali, persoane inactive, au obligatia efectuarii a 30 ore de pregatire, din care 20 ore sunt suportate de Camera. Efectuarea numarului de ore de pregatire profesionala este una dintre conditiile de acordare a vizei anuale. Totodata, Consiliul Superior al Camerei a prevazut in Programul de activitate pe anul 2008, doua seminarii internationale, in cadrul carora se vor dezbate probleme si solutii fiscale ale statelor membre al UE. Directia de relatii internationale a Camerei a lansat invitatii catre specialisti, membri ai unor organisme similare din statele membre UE, din care cea mai mare parte au confirmat prezenta, pentru luna noiembrie 2008.

Cum vedeti evolutia acestei profesii in Romania?

In primul rand trebuie subliniat faptul ca profesia de consultant fiscal contribuie din plin la aplicarea si interpretarea corecta a legislatiei fiscale nationale si internationale, la obtinerea de informatii credibile si rezonabile, actionand in sensul eliminarii disfunctiilor si conflictelor aparute in relatiile dintre stat si contribuabili, mai ales in raporturile fiscale dintre acestia.

Strategia adoptata de noi deschide drum larg dezvoltarii profesiei consultantilor fiscali, membrii camerei fiind insa cei care vor confirma, prin activitatea lor, acest lucru. In Romania, cererea in domeniul serviciilor de consultanta fiscala este in crestere, in special datorita aderarii la Uniunea Europeana, si a tendintei de crestere a ratelor de profitabilitate a firmelor. Personal, apreciez ca, in scurt timp, beneficiile obtinute ca umare a utilizarii serviciilor de consultanta fiscala vor fi bine cunoscute de catre oamenii de afaceri, iar profesia de consultant fiscal va deveni indispensabila mediului de afaceri.

Costul real al finantarii externe a societatilor nefinanciare din zona euro a continuat sa se majoreze. Miscarea ascendenta a fost determinata atat de costul real al imprumuturilor bancare, cat si decostul real de finantare a indatorarii pe piata.

Costul real de finantare a sectorului societatilor nefinanciare din surse externe a companiilor europene a crescut in ultimul trimestru al anului trecut, informeaza un raport al Bancii Centrale Europene (BCE). Aceasta evolutie s-a datorat propagarii cu intarziere a efectelor majorarilor succesive ale ratelor dobanzilor de referinta ale BCE incepand cu finele anului 2005, precum si reevaluarii riscului pe pietele financiare in perioada care a trecut de la mijlocul anului 2007.

Totodata, in pofida scumpirii finantarii prin indatorare si a mentinerii rentabilitatii la niveluri semnificative, volumul creditelor acordate de instututiile financiare monetare (IFM) societatilor nefinanciare a continuat sa fie caracterizat de robustete in trimestrul IV 2007. Prin urmare, similar perioadelor anterioare, raporturile de indatorare ale sectorului corporativ nefinanciar s-au situat in continuare pe o panta ascendenta.

Conditiile de finantare

Costul real al finantarii externe a societatilor nefinanciare din zona euro, calculat prin ponderarea costului diferitelor surse de finantare pe baza soldurilor datoriilor contractate (corectate cu efectele de evaluare), a continuat sa se majoreze in trimestrul IV 2007, desi s-a mentinut la niveluri inferioare celor maxime din perioada 2000-2002 (Graficul 27). In trimestrul IV 2007, evolutia costului real al finantarii externe a societatilor nefinanciare s-a datorat cu precadere majorarii persistente a costului real al finantarii prin indatorare, care a avansat cu circa 10 puncte de baza. Miscarea ascendenta a fost determinata atat de costul real al imprumuturilor bancare, cat si de costul real de finantare a indatorarii pe piata. In perioada analizata, costul real al finantarii prin emisiuni de actiuni a sporit usor.

Cresterea costului global real al finantarii societatilor nefinanciare din zona euro reflecta in mod deosebit restrictivitatea conditiilor de finantare, tendinta manifestata incepand cu luna decembrie 2005, urmand in linii mari 'pattern-ul' de propagare intarziata si de evitare a fluctuatiilor abrupte ale ratelor dobanzilor observat in ciclurile anterioare. Totodata, majorarea a fost determinata si de tensiunile de pe pietele financiare si de reevaluarea riscului din lunile anterioare.

In ceea ce priveste componentele costului real al finantarii externe a societatilor nefinanciare, costul real al creditelor bancare si-a continuat ascensiunea si in trimestrul IV 2007, sporind cu aproximativ 10 puncte de baza, atat pe seama ratelor dobanzilor la creditele pe termen lung, cat si a ratelor dobanzilor la imprumuturile pe termen scurt. In termeni nominali, ratele dobanzilor IFM la creditele pe termen scurt (cu o rata a dobanzii variabila si rata fixa pe o perioada initiala de maximum un an) acordate societatilor nefinanciare au sporit cu valori cuprinse intre 10 si 15 puncte de baza in intervalul septembrie-decembrie 2007.

Amploarea acestei miscari a fost usor superioara celei consemnate de rata EURIBOR la 3 luni, fiind posibil sa reflecte o anumita atenuare a ajustarii ratelor dobanzilor practicate de banci in concordanta cu modificarile ratelor dobanzii corespunzatoare de pe piata in urma cresterilor accentuate ale ratelor EURIBOR pe parcursul trimestrul III 2007.

Prin urmare, spread-ul dintre ratele dobanzilor bancare la creditele pe termen scurt si rata dobanzii pietei monetare la 3 luni a inregistrat o crestere marginala in trimestrul IV 2007, dar s-a situat la un nivel mult inferior celui mediu consemnat incepand cu luna ianuarie 20037.

Ratele dobanzilor aferente creditelor pe termen lung acordate de IFM societatilor nefinanciare, cu rata fixa pe o perioada initiala mai mare de 5 ani, s-au majorat usor in perioada mentionata, respectiv cu valori cuprinse intre aproximativ 5 si 10 puncte de baza, in functie de marimea creditului. In acelasi timp insa, randamentele comparabile ale titlurilor de stat s-au diminuat in continuare, ceea ce a condus la extinderea spread-ului dintre ratele dobanzilor la creditele bancare pe termen lung si randamentele aferente obligatiunilor guvernamentale cu scadente la 2 si 5 ani in trimestrul IV 2007.Ca urmare, pana la finele lunii decembrie, diferentele pe termen lung asociat creditelor acordate societatilor nefinanciare s-a situat la cel mai inalt nivel consemnat de la inceputul anului 2003.

In ansamblu, aceste evolutii sunt in concordanta cu rezultatele sondajului asupra creditului bancar in zona euro pentru luna ianuarie 2008, care indica reevaluarea mai cuprinzatoare a riscurilor de catre banci, dupa o perioada prelungita caracterizata de conditii de creditare favorabile.

Rezultatele celui mai recent sondaj asupra creditului bancar in zona euro releva faptul ca bancile intervievate au mentionat inasprirea standardelor de creditare ca o consecinta a efectelor persistentei tensiunilor pe pietele financiare asupra finantarii si bilanturilor acestora.

Asadar, printre factorii mentionati care au contribuit la inasprirea neta a standardelor de creditare s-au numarat costurile aferente capitalului bancar, pozitia de lichiditate a bancii si accesul acesteia la finantare pe piata, precum si anticipatiile asupra activitatii economice si perspectivele la nivel de sector sau de intreprindere. In particular, dificultatile bancilor din zona euro referitoare la accesul la finantare pentru sume mari, dupa cum se precizeaza in acest sondaj, au vizat atat majorarea ratelor dobanzilor pe piata monetara, cat si avansul semnificativ al randamentelor atasate obligatiunilor societatilor financiare in semestrul II 2007 si la inceputul anului 2008. In ceea priveste obtinerea de fonduri prin emisiuni de 16 MAI 2008 instrumente de indatorare, costul real al finantarii datoriei pe piata suportat de societatile nefinanciare a continuat sa se majoreze in trimestrul IV 2007, avansand cu aproximativ 10 puncte de baza in perioada septembrie-decembrie 2007. Aceasta s-a datorat cresterii accentuate a spreadurilor aferente obligatiunilor corporative nefinanciare pe parcursul trimestrului IV 2007 si in primele doua luni ale anului 2008, compensand pe deplin reculul consemnat de randamentele obligatiunilor guvernamentale.

Totodata, cresterea spread-urilor a fost mai limitata decat cea inregistrata in cazul obligatiunilor corporative financiare, ceea ce reflecta impactul deosebit asupra sectorului bancar exercitat de tensiunile de pe pietele financiare. La inceputul lunii martie 2008, costul real al finantarii prin emisiuni de instrumente de indatorare s-a mentinut practic la nivelul inregistrat in luna decembrie 2007 (3,9%).

Costul real al capitalului propriu al societatilor nefinanciare s-a majorat usor in trimestrul IV 2007, ceea ce atesta in special performantele slabe de pe pietele de actiuni. Ca urmare, desi decalajul dintre costul real al capitalului propriu al societatilor nefinanciare si costul real al finantarii prin indatorare a ramas semnificativ, acesta s-a ingustat in anumita masura, iar in luna octombrie 2007 a atins cel mai scazut nivel inregistrat dupa trimestrul I 2002. La inceputul lunii februarie 2008, ca urmare a evolutiilor puternic negative de pe pietele de actiuni, costul real al capitalului propriu a atins un nivel cu 42 puncte de baza superior celui consemnat la finele anului 2007.

Fluxurile de finantare

Conform datelor din situatiile financiare agregate furnizate de societatile nefinanciare listate in zona euro, rentabilitatea acestora - calculata ca raport intre rezultatul net si cifra de afaceri - a sporit substantial in trimestrul IV 2007, situandu-se la cel mai inalt nivel dupa anul 1999. Este posibil ca, similar trimestrelor anterioare, evolutiile la nivelul rentabilitatii sa fi fost determinate de cresterea eficientei, ca urmare a diminuarii cheltuielilor de exploatare (ca pondere in cifra de afaceri totala) si robustetei fluxurilor de numerar, compensate partial de majorarea cheltuielilor cu dobanzile ale societatilor nefinanciare generata, atat de cresterea datoriei, cat si de ratele de dobanda mai mari.

Din punct de vedere al evolutiilor sectoriale consemnate in trimestrul IV 2007, raportul intre rezultatul net si cifra de afaceri inregistrat de societatile nefinanciare cotate a crescut in toate sectoarele economice, cu exceptia sectorului comertului en gros si cu amanuntul, a carui rentabilitate este posibil sa fi fost influentata nefavorabil de mentinerea dinamicii consumului la un nivel moderat. Desi se constata o situatie in general favorabila la nivelul rentabilitatii agentilor economici, societatile nefinanciare au continuat sa faca apel la finantare externa pe parcursul trimestrului IV 2007. Astfel, ritmul anual de crestere a finantarii externe inregistrat de societatile nefinanciare (inclusiv creditele IFM, instrumentele de indatorare si actiunile cotate) s-a accelerat in termeni reali de la nivelul de 4,9% in trimestrul III 2007 pana la valoarea de 5%.

In particular, contributia principalei componente, finantarea prin imprumuturi, s-a mentinut pe un trend ascendent, rata de crestere a acesteia atingand valoarea de 4,1% in trimestrul IV 2007, in timp ce contributia la finantare prin instrumente de indatorare a ramas relativ nemodificata. In cele din urma, contributia actiunilor emise de societatile cotate a cunoscut o anumita revigorare fata de trimestrul III 2007, dar s-a situat in continuare la un nivel modest dintr-o perspectiva mai indelungata.

Prin extinderea sferei de cuprindere mai ales asupra actiunilor necotate, a rezervelor fondurilor de pensii si a altor creditori, ritmul anual de crestere a finantarii societatilor nefinanciare s-a mentinut stabil la valoarea de 6,5% in trimestrul III 2007, situatie ilustrata de datele sectoriale disponibile in conturile zonei euro la niveluri mult superioare celor maxime observate in ciclurile anterioare (ritmuri anuale de crestere de 12% in trimestrul III 2000 si 14% in trimestrul I 1990).

In acest context, tensiunile pe piata creditului manifestate incepand cu vara anului 2007 nu par sa fi avut efecte, pana in prezent, asupra cererii de credite a societatilor din zona euro sau asupra disponibilitatii bancilor de a acorda aceste fonduri.

Aceasta pare sa fie in contradictie cu rezultatele sondajului asupra creditului bancar in zona euro pentru luna ianuarie 2008, care indica inasprirea neta a standardelor de creditare (aferente imprumuturilor si liniilor de credit acordate agentilor economici) si reducerea cererii nete de credite. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca, in general, expansiunea volumului de credite acordate tinde sa reactioneze cu un decalaj de cateva trimestre la modificarile survenite la nivelul standardelor de creditare.

In pofida pierderii de ritm (indicata de rezultatele sondajului asupra creditului bancar in zona euro), cererea de credite s-a mentinut in spectrul valorilor pozitive in perioada analizata, societatile continuand sa recurga la credite in vederea efectuarii de investitii fixe si asigurarii de fonduri necesare pentru majorarea capitalului circulant. De asemenea, desi operatiuni de achizitionare a companiilor de tipul lever-aged buyout aproape ca nu s-au mai efectuat in semestrul II 2007 si la inceputul anului 2008, operatiunile de fuziuni si achizitii s-au mentinut la niveluri relativ ridicate in perioada sus-mentionata, oferind un suport cererii de credite. Totodata, este posibil ca dificultatile legate de vanzarea imprumuturilor pe piata secundara a creditului, care pot fi coroborate cu un oarecare recul al activitatii de securitizare ca urmare a tensiunilor de pe pietele financiare, sa fi determinat prelungirea imprumuturilor sau a unor linii de credit in derulare.

In plus, ritmul de crestere a creditelor acordate societatilor nefinanciare ar fi putut fi stimulat si de o indepartare a acestor entitati de finantarea prin indatorare, avand in vedere conditiile mai dificile existente pe aceasta piata in ultimele luni. Privind in perspectiva, se anticipeaza o posibila moderare a ritmului de crestere a volumului de credite acordate societatilor nefinanciare, pe fondul inaspririi conditiilor de creditare ca urmare a persistentei turbulentelor de pe pietele financiare si a propagarii cu intarziere a efectelor decurgand din majorarile succesive ale ratelor dobanzilor de referinta ale BCE incepand cu finele anului 2005.

Ritmul anual de crestere a instrumentelor de indatorare emise de societatile nefinanciare a cunoscut o anumita accelerare in trimestrul IV 2007, situanduse la nivelul de 9,0% in luna decembrie 2007. Dinamica anuala a instrumentelor de indatorare pe termen scurt emise de societatile nefinanciare a sporit cu aproximativ 8 puncte procentuale in perioada analizata, pana la valoarea de 28,9%, in timp ce ritmul anual de crestere a instrumentelor de indatorare pe termen lung s-a redus la 5,5% (comparativ cu 6,2% in trimestrul anterior). Este posibil ca aceasta evolutie sa reflecte si majorarile consemnate la nivelul randamentelor aferente obligatiunilor corporative in perioada respectiva. In plus, aceste dinamici anuale ridicate reflecta in special efectele de baza, tinand seama de faptul ca activitatea de emisiune a inregistrat o decelerare sensibila in ultima parte a anului 2007, dupa cum o ilustreaza diminuarea ritmului de crestere anualizat, ajustat sezonier la 3 luni.

Fonduri pentru finantarea formarii brute de capital

Societatile nefinanciare pot obtine finantare si prin in-ermediul instrumentelor de indatorare emise de societatile financiare nemonetare. Desi cea mai mare parte a finantarii astfel obtinute poate fi pusa pe seama securitizarii IFM, ritmul anual de crestere a instrumentelor de indatorare emise de societatile financiare nemonetare s-a mentinut alert in trimestrul IV 2007, atingand nivelul de 28,2% in decembrie, ceea ce constituie un indiciu referitor la sustinerea acordata creditarii sectorului societatilor nefinanciare. De asemenea, spre deosebire de situatia inregistrata la nivelul societatilor nefinanciare, ritmul de crestere anualizat ajustat sezonier la 3 luni, aferent emisiunii globale de instrumente de indatorare de catre societatile financiare nemonetare, a sporit sensibil, fiind situat la nivelul de 31,5% in luna decembrie 2007. Totusi, aceasta reflecta mai cu seama activitatea intensa de emisiune intr-un numar restrans de state participante la zona euro, in care se pare ca majoritatea instrumentelor de indatorare au fost destinate efectuarii de plasamente private, iar IFM le-au achizitionat direct de la societatile cu rol de vehicule cu destinatie speciala.

Ritmul anual de crestere a actiunilor cotate emise de societatile nefinanciare listate s-a situat la 1,3% in trimestrul IV 2007, respectiv acelasi nivel ca si cel din perioada anterioara. In ceea ce priveste fluxurile, accelerarea dinamicii anuale a emisiunilor nete lansate de societatile nefinanciare, datorata in special volumului relativ ridicat de emisiuni brute, s-a soldat cu un nivel de 20 miliarde euro in trimestrul IV 2007, cu aproximativ 5 miliarde euro peste media consemnata in cele 4 trimestre anterioare.

In concluzie, referitor la evolutiile globale inregistrate de comportamentul vizand economisirea, finantarea si plasamentele societatilor nefinanciare, se poate afirma, pe baza informatiilor prezentate in conturile nationale, ca in trimestrul III 2007 (cel mai recent trimestru pentru care exista date disponibile), fondurile obtinute de societatile nefinanciare din zona euro, ca urmare a persistentei unui nivel ridicat al rentabilitatii si al apelului intens la finantare prin indatorare externa continua sa fie utilizate cu precadere pentru a finanta formarea bruta de capital si (intr-o masura relativ mai redusa decat in trimestrele anterioare) a efectua plasamente financiare. De asemenea, apelul tot mai frecvent la finantare prin indatorare externa semnaleaza faptul ca in zona euro, pe parcursul anului 2007, a avut loc o extindere a decalajului de finantare a societatilor nefinanciare (plasamente minus economisiri).