Competitia euro-dolar in contextul mondial actual

Competitia euro-dolar in contextul mondial actual

Introducerea euro a reprezentat crearea celei de-a doua valute reprezentative la nivel mondial. Daca din punct de vedere cronologic, locul secund este evident, din punct de vedere al semnificatiei si fortei economice, moneda unica europeana contraataca. Euro este in prezent folosit pe scara larga de entitatile publice si private, iar pe pietele financiare internationale, ocupa o pondere insemnata nu numai in privinta pietelor creditului, dar si in privinta pasivelor bancare si a tranzactiilor valutare. Euro se foloseste, de asemenea, pentru facturarile si decontarile aferente relatiilor comerciale dintre zona euro si tarile terte, precum si intre tarile terte, iar in majoritatea statelor din Centrul si Estul Europei, actioneaza deja ca o moneda de facto paralela, precum si ca moneda de referinta.

Data fiind aceasta intensificare a utilizarii euro la nivelul economiei globale, zona euro este deja privita ca o economie de sine statatoare, iar Fondul Monetar International si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ii dedica deja studii si analize.

Exista o serie de conditii fundamentale de care depinde asimilarea euro cu o moneda internationala de prim rang:

1. Convertibilitatea deplina este o pre-conditie pentru ca euro sa dobandeasca statutul de valuta internationala, ceea ce presupune eliminarea restrictiilor asupra vanzarilor si cumpararilor internationale de euro. Articolul 56 din Tratat garanteaza miscarea libera a capitalurilor si efectuarea nerestrictionata a platilor intre statele membre si intre acestea si tarile terte.

2. Progrese in directia asigurarii unei mai puternice integrari a pietei financiare europene, astfel incat euro sa devina mai atractiv pentru imprumutatorii si investitorii din lume.

3. Zona euro trebuie sa fie sustinuta de un cadru de politica economica de calitate, care sa asigure stabilitatea si sa incurajeze cresterea economica.

La nivelul ultimilor ani suntem martorii unei dinamici tranzitorii catre un nou echilibru intre dolar si euro, care se manifesta sub forma unei competitii incidentale determinate de mecanismul cursului de schimb[1]. In prezent, relatia euro-dolar nu are o mai mare semnificatie pentru Romania decat o are pentru orice alta tara din afara UE. Dar incepand din 2007, cand vom deveni stat membru cu derogare al Uniunii Monetare Europene si ne vom preocupa temeinic sa ne 'facem temele de la Maastricht', euro va capata o alta semnificatie pentru Romania. Din momentul in care euro va fi adoptat de catre tara noastra, la orizontul anilor 2012-2014 conform ultimelor prognoze in domeniu, preocuparile noastre nu vor mai fi legate de evolutia cursului leu/dolar si a cursului leu/euro, ci de evolutia euro/dolar la nivel international.

Chiar daca in prezent euro apare ca o moneda tanara, care nu a parcurs decat doua crize - una de depreciere si una de apreciere, nu a traversat nici un ciclu inflationist major si nu a fost supusa unor atacuri speculative directe, credibilitatea sa este in crestere, in detrimentul unei prestatii ingrijoratoare a dolarului in ultima vreme.

Pe fondul acestei stari de fapt, este utila o analiza a situatiei comparative a utilizarii euro si a dolarului pe pietele internationale.

(a) Euro pe pietele internationale ale instrumentelor de indatorare

Emisiunile nete de titluri denominate in euro, fie ele pe termen lung (obligatiuni) sau pe termen scurt (instrumente ale pietei monetare) facute de rezidentii din afara zonei euro au crescut cu aproape 207 mld. dolari de la mijlocul anului 2003 pana la mijlocul anului 2004 (Tabelul nr.2.7.), punctand un record istoric in acest sens, pe fondul unei relative relansari a activitatii economice.

Tabel nr.2.7.

Emisiunea neta de titluri de indatorare la nivel international, mld.USD

Moneda de denominare

Sursa: calcule pe baza datelor preluate de la Banca Reglementelor Internationale si Banca Centrala Europeana

In paralel, s-a inregistrat o crestere si mai semnificativa a emisiunilor de titluri denominate in dolari facute de rezindentii din afara Statelor Unite ale Americii, pe fondul deprecierii pe o perioada mare de timp a dolarului.

Ponderea titlurilor emise denominate in euro s-a mentinut in jurul valorii de 31%, cea a titlurilor denominate in dolari s-a stabilizat la 44%, in timp de ponderea yen-ului japonez a continuat sa scada pana la nivelul de 9%, asa cum se poate observa din Graficul nr.2.6.

Grafic nr.2.6.

Debutul UME

(b) Euro pe pietele internationale de credit si depozit

Atat pentru credite, cat si pentru depozite, rolul euro este analizat pe trei niveluri, respectiv: serviciile de creditare si depozit prestate de bancile din zona euro pentru clientii din afara zonei euro; serviciile de creditare si depozit prestate de banci din afara zonei euro pentru clientii nebancari din zona euro si serviciile de creditare si depozit prestate de banci din afara zonei euro pentru clienti din acelasi spatiu. Datele analizate nu includ activitatea interbancara, dat fiind faptul ca optiunea pentru o anumita moneda de denominare pe aceste piete poate fi influentata si de alti factori decat cei specifici clientilor nebancari.

(I) Serviciile de creditare si depozit prestate de bancile din zona euro pentru clientii din afara zonei euro

Stocul total de credite acordate de bancile din zona euro pentru debitorii nebancari din afara zonei euro a reprezentat 740 de miliarde de dolari in primul trimestru al anului 2004. Ponderea creditelor denominate in euro a ramas relativ stabila din 1999, respectiv 38% fata de 45% pentru cele denominate in dolari, asa cum se poate observa din Graficul nr.2.7.

 

Sursa: prelucrare dupa date preluate de la Banca Reglementelor Internationale si Banca Centrala Europeana

In privinta depozitelor constituite la bancile din zona euro de catre nerezidentii zonei, stocul total se ridica la 781 miliarde de dolari in primul trimestru al anului 2004. Euro este moneda cea mai utilizata pentru denominarea acestor depozite, corespunzand unui echivalent de 401 miliarde de dolari sau 51% din total depozite in primul trimestru al anului 2004. Cota depozitelor denominate in euro a fost relativ stabila incepand din 1999, chiar daca, temporar, a inregistrat oscilatii in sensul cresterii sau al scaderii, asa cum se poate observa din Graficul nr.2.8.

(II) Serviciile de creditare si depozit prestate de banci din afara zonei euro pentru clientii nebancari din zona euro

Creditele acordate de bancile din afara zonei euro clientilor nebancari din zona euro sunt predominant denominate in euro. Cu o pondere ce a variat intre 50% si 60% incepand din 1999, euro a castigat in fata dolarului in acest domeniu, acesta din urma fiind moneda de denominare a numai 20% din totalul creditelor. Alte valute, precum yen-ul japonez, au inregistrat ponderi sub 10%, asa cum se poate observa din Graficul nr.2.9.

 

In ceea ce privesc depozitele constituite de clientii nebancari din zona euro la banci din afara zonei euro, stocul celor denominate in euro a depasit echivalentul a 263 miliarde de dolari in primul trimestru al anului 2004, reprezentand circa 61% din totalul depozitelor de acest tip, fata de 55% in anul 1999, conform Graficului nr.2.10.

(III) Serviciile de creditare si depozit prestate de banci din afara zonei euro pentru clienti din acelasi spatiu

In ceea ce priveste activitatea de creditare, dolarul american ramane moneda de denominare preferata, cu o pondere de aproximativ doua treimi din aceasta piata in primul trimestru al anului 2004. Euro si-a pastrat locul al III-lea, fiind depasit si de yen-ul japonez, cu o cota de piata ce a variat intre 6% si 10%.

Dintr-un total de 2398 miliarde de dolari depozite constituite de clientii bancari din afara zonei euro la bancile din afara zonei euro, doar 188 de miliarde erau denominate in euro la nivelul primului trimestru al anului 2004, ceea ce inseamna mai putin de 10%, comparativ cu o cota de 62% a depozitelor denominate in dolari.

(c) Euro pe pietele valutare internationale

Studii anterioare au aratat ca rolul euro pe pietele valutare internationale este similar cu cel indeplinit in trecut de marca germana. Euro ocupa in continuare locul al doilea in privinta tranzactiilor valutare, dupa dolar. La nivel global, statisticile Bancii Reglementelor Internationale[2] arata o intensificare puternica a activitatii de tranzactionare pe pietele valutare de la o medie zilnica de 1200 miliarde de dolari in 2001 la 1880 miliarde de dolari in 2004. Ierarhia celor mai tranzactionate valute pozitioneaza in top dolarul american, secondat de euro si urmat de yen-ul japonez. Euro a fost implicat in 37% din totalul tranzactiilor valutare, cunoscand, in anii 2002-2004, o relativa stabilizare dupa declinul inregistrat intre 1998 si 2001 ca urmare a eliminarii tranzactiilor in interiorul zonei euro dupa introducerea monedei unice europene.

(d) Euro in comertul international de bunuri si servicii

Utilizarea euro ca moneda de contract si de facturare in tranzactiile de comert international la care participa tarile din zona euro a crescut notabil in ultimii ani[3]. In privinta exporturilor la nivelul anului 2003, ponderea euro in exporturile in afara zonei euro a inregistrat o crestere semnificativa atat pentru bunuri, cat si pentru servicii in majoritatea statelor europene.

Tabel nr.2.8.

Ponderea euro ca moneda de contract si de facturare in exporturile de bunuri si servicii din zona euro, respectiv in importurile de bunuri si servicii ale zonei euro,

	Exporturi Bunuri Servicii 2002 2003 2002 2003 Belgia 53,5 55,3 55,5 64,4 Franta 55,3 52,4 56,9 57,9 Grecia 39,3 47,3 13,3 16,3 Italia 54,1 58,2 57,0 62,1 Luxemburg Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor 51,5 52,7 40,4 43,0 Portugalia 48,4 54,6 44,1 48,6 Spania 57,5 60,8 59,5 63,8		Importuri Bunuri Servicii 2002 2003 2002 2003 Belgia 53,6 57,0 55,7 64,3 Franta 46,8 45,1 54,7 51,7 Grecia 35,8 39,6 16,8 20,1 Italia 44,2 44,5 56,1 62,9 Luxemburg 35,3 41,7 28,5 36,0 Portugalia 57,5 60,2 58,3 64,3 Spania 55,8 60,3 49,4 54,6

Sursa: bancile centrale nationale si Banca Centrala Europeana

Pe ansamblu, se observa o utilizare mai mare a euro in exportul de bunuri comparativ cu cel de servicii. Pentru Grecia, utilizarea pe scara foarte redusa a euro pentru contractele de servicii se explica prin ponderea foarte mare a contractelor maritime, a caror denominare este, de regula, facuta in dolari americani. Si in privinta importurilor se poate constata o crestere notabila a utilizarii euro ca moneda de contract si de facturare, cu toate ca aceasta se situeaza sub nivelul de utilizare in cazul exporturilor, in virtutea legii lui Grassman[4] si a faptului ca pentru materiile prime si petrol, contractele sunt, de regula, denominate in dolari.

In Tabelul nr.2.9. este prezentat gradul de utilizare a euro in comertul exterior de bunuri si servicii al tarilor UE din afara zonei euro, al Bulgariei si Romaniei, precum si al unor state terte.

Tabel nr.2.9.

Gradul de utilizare a euro in comertul international de bunuri si servicii

Sursa: Fondul Monetar International si Institutele nationale de statistica

Simbolul () reflecta indisponibilitatea datelor statistice pentru un anumit an.

Daca analizam utilizarea euro in tarile terte, vom constata o crestere substantiala a acesteia in noile state membre in perioada premergatoare aderarii lor la UE (2002, 2003). In tari precum Ungaria si Slovenia, ponderea utilizarii euro a depasit-o pe aceea a comertului cu zona euro, situatie care este valabila si pentru statele candidate. Se constata, in paralel, o relativa amplificare a utilizarii euro si in contractele comerciale ale unor state terte din afara continentului european.

(e) Utilizarea euro in tarile terte

Pentru tarile terte, euro joaca un rol foarte important ca moneda ancora, moneda de rezerva si moneda de interventie. Alegerea regimului de curs de schimb este, asa cum am mai aratat, una dintre optiunile-cheie ale autoritatii monetare, cu implicatii asupra dimensiunii si structurii rezervelor valutare. Fondul Monetar International listeaza in jur de 150 de state care folosesc regimuri de curs de schimb bazate pe o valuta de referinta sau un cos de valute de referinta. In 40 din aceste tari, euro foloseste ca ancora pentru politica de curs de schimb, fie ca valuta singulara de referinta, fie ca parte a unui cos de valute.

Utilizarea euro in regimurile valutare ale tarilor terte are o cauzalitate geografica si institutionala, evidenta mai ales pentru statele UE care nu fac parte din zona euro, dar si pentru tarile invecinate care au incheiat aranjamente institutionale speciale cu UE, cum este cazul tarilor candidate sau potential candidate (a se vedea, in acest, sens, si Tabelul nr.2.10.). Cu exceptia cazurilor de participare in ERM II, decizia de a utiliza euro ca valuta-ancora este unilaterala si nu implica nici un angajament din partea Eurosystem-ului.

Tabel nr.2.10.

Utilizarea euro in regimurile valutare ale tarilor terte, 30 iunie 2004

Sursa: Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana.

Pe fondul unei cresteri a rezervelor valutare la nivel international de la 2397 miliarde de dolari la finele anului 2002 la 3014 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2003, s-a constatat si o sporire relativa a ponderii rezervelor denominate in euro, de la 19,3% la 19,7%, cu tendinte diferite in tarile industrializate fata de cele in curs de dezvoltare si de economiile emergente, asa cum se poate observa din Tabelul nr.2.11.

Tabel nr.2.11.

Ponderea valutelor de denominare in rezervele valutare oficiale % din total rezerve

Sursa: Fondul Monetar International, 2004, www.imf.org.

Analizand o parte din datele publicate de bancile centrale cu privire la structura pe valute a rezervelor lor, se constata ca ponderea activelor de rezerva denominate in euro a ramas constanta in majoritatea statelor, cu exceptia Australiei, unde ponderea a scazut drastic si a Croatiei si Slovaciei, unde s-a inregistrat o crestere cu 5 procente, asa cum se observa din Tabelul nr.2.12.

Functia de ancora si aceea de moneda de rezerva pe care le indeplineste euro sunt interrelationate cu aceea de moneda de interventie. Daca in cadrul unui regim de flotare libera a cursului de schimb, interventiile pe piata valutara sunt rare, nu acelasi lucru se intampla in cazul regimurilor bazate pe ancora de curs sau pe flotarea administrata, la nivelul carora interventiile pe piata sunt frecvente si se realizeaza, de regula, in moneda-ancora sau moneda de referinta. Chiar daca informatiile referitoare la moneda de interventie pe pietele valutare nu sunt publice, se apreciaza ca banci centrale din noile state membre, precum Cehia, Ungaria, Letonia, Slovacia si Slovenia au intervenit pe pietele lor valutare folosind euro, la fel cum au procedat si Romania si anumite tari din vestul Balcanilor.

Tabel nr.2.12.

Structura pe valute a rezervelor oficiale in anumite state ale lumii, %

Sursa: bancile centrale ale statelor mentionate si Banca Centrala Europeana