Finante
Cateva argumente pentru o fiscalitate inteleaptaCateva argumente pentru o fiscalitate inteleapta In sustinerea necesitatii unei politici fiscale de incurajare a pietei de capital, prezentam mai jos cateva exemple de facilitati fiscale aplicate de diverse state ale lumii[1]: 1% din capitalul companiei Franta - scutire de impozit pentru venituri anuale sub 15.000 euro Elvetia - nu se impoziteaza Luxemburg - scutire de impozit pentru detineri mai vechi de 6 luni si mai mici de 10% din capitalul companiei Olanda - de regula scutire de impozit daca actionarul detine pana la 5% din capitalul companiei Portugalia - scutire de impozit pentru detineri mai vechi de un an si 10% pentru perioada de detinere mai mica de un an Republica Ceha - scutire de impozit pentru detineri mai vechi de doi aniUngaria - ca si la venitul din dobanzi, cota de impozitare este 0% Turcia - scutire de impozit pentru vanzari de actiuni cotate la bursa, detinute peste o perioada de timp care a variat de la 3 luni la un an In contextul pregatirii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, datoria guvernului este de a adopta o strategie de incurajare a economiei autohtone si a principalei componente a economiei de piata functionale, piata de capital. Tratamentul fiscal este principala parghie la indemana guvernului si parlamentului in atingerea acestui obiectiv, pe langa crearea unui climat de incredere, cu un cadru legislativ stabil si corect. Poate conducerea Ministerului Finantelor Publice nu a aflat inca faptul ca piete de capital mult mai avansate decat cea romaneasca beneficiaza de facilitati fiscale incurajatoare, in vreme ce impozitarea pe piata noastra inca firava se inaspreste. Aplicarea unui regim fiscal incurajator pe o perioada de 3-5 ani
trebuie privita ca o investitie pe termen mediu si lung. O piata de capital
sanatoasa si puternica poate face multe la randul ei pentru economia unei tari,
prin mecanismele de atragere a disponibilitatilor de capital si dirijarea
acestora catre finantarea productiei si dezvoltarii. Din toate aceste argumente se desprinde o singura concluzie: aprobarea modificarilor Codului Fiscal in forma disponibila pe site-ul Ministerului Finantelor Publice in data de 24 mai este o mare greseala a carei principala repercursiune va fi orientarea investitorilor catre burse care ofera un regim fiscal mai favorabil, mai direct spus - plecarea banilor din tara noastra in tari conduse cu mai multa intelepciune. STUDIU COMPARATIV TEMA STUDIULUI: Comparatie intre actualele prevederi ale Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si Proiectul de modificare si completare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal ("Proiect") in privinta impozitarii castigurilor din transferul titlurilor de valoare BENEFICIAR: ASOCIATIA BROKERILOR DESTINATIE: Conferinta de presa din data de 25.05.2006 pe tema "Implicatiile noilor prevederi ale Codului Fiscal pentru piata de capital"[2] Prezentul material isi propune compararea textelor de lege aplicabile de lege lata in domeniul impozitarii pe piata de capital si a celor propuse de lege ferenda prin Proiectul de modificare si completare a Codului Fiscal afisat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice in data de 19.05.2006. Studiul va prezenta comparativ textele de lege analizate si va sublinia elementele de noutate aduse prin modificarile propuse de catre Ministerul Finantelor Publice precum si implicatiile acestora. I. Texte analizate[3]:
II. Elemente de noutate si diferentiere Elementele de noutate introduse prin modificarile propuse pot fi sintetizate astfel: Limitarea deducerii din castigul realizat doar a comisioanelor datorate intermediarilor In forma actuala este utilizata notiunea de "costuri aferente" care permite deducerea din castigul realizat din transferul titlurilor de valoare si a altor cheltuieli generate de operatiunile de cumparare-vanzare. Astfel, printre aceste cheltuieli se numara cele generate de obtinerea extraselor de cont sau alte operatiuni de transfer dintre registru si intermediar. Prin aplicarea prevederilor existente in Proiect vor putea fi deduse numai comisioanele datorate catre intermediar, celelalte cheltuieli nefiind deduse din castigul realizat urmand a fi suportate de catre contribuabil/investitor. Eliminarea sistemului diferentiat de impozitare in functie de perioada detinerii raportata la 365 de zile si modificarea cotelor de impozitare prin introducerea unei cote unice de 16% In actuala reglementare exista doua cote de impozitare, una de 1% care se aplica castigurilor obtinute din transferul titlurilor de valoare detinute de catre investitor mai mult de 365 de zile si o cota de 16% care se aplica castigurilor obtinute din transferul titlurilor de valoare detinute de catre investitor mai putin de 365 de zile. Astfel, la sfarsitul anului se determina castigul net pentru fiecare dintre cele doua categorii urmand a se aplica cota corespunzatoare. Prevederile proiectului de modificare stabilesc o cota unica de impozitare a castigurilor obtinute din tranzactionarea titlurilor de valoare in cuantum de 16 %, indiferent de perioada de detinere a acestora. Astfel se propune eliminarea tuturor prevederilor care stabileau aceasta diferentiere. Introducerea notiunii de plata anticipata prin retinerea in cursul anului a 5% pe castigul realizat In actuala reglementare nu exista notiunea de plata anticipata. Notiunea si-ar fi gasit aplicabilitatea insa in privinta castigurilor impozitate cu cota de 1% intrucat in aceasta situatie intermediarii retineau si virau la fiecare tranzactie de vanzare impozitul, urmand ca la sfarsitul anului sa aiba loc o regularizare. In privinta cotei de 16% aceasta nu era retinuta de catre intermediar fiind aplicata doar la sfarsitul anului asupra castigului net determinat pentru categoria de castiguri/pierderi generate de tranzactiile cu titluri de valoare detinute mai putin de 365 de zile in portofoliu. Proiectul de modificare prevede ca pentru toate tranzactiile de vanzare se va retine o cota de 5% cu titlu de plata anticipata, urmand ca la sfarsitul anului sa se aplice cota de 16% asupra castigului net. Instituirea obligatiei intermediarilor de a comunica informatiile anuale privind castigul net catre contribuabil In privinta obligatiilor stabilite in sarcina intermediarilor, actuala reglementare prevede ca acestia vor determina pentru fiecare tranzactie castigul sau pierderea iar in situatia in care tranzactia de vanzare are ca obiect titluri de valoare detinute mai mult de 365 de zile, intermediarii au si obligatia suplimentara a retinerii si virarii impozitului calculat prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului. In ceea ce priveste obligatia determinarii castigului net, actuala reglementare prevede faptul ca contribuabilul va trebui sa declare castigul net pe baze diferentiate in fuctie de cele doua cote de impozitare prin declaratia speciala anuala. Proiectul de modificare, transfera obligatia determinarii castigului net de la contribuabil la intermediar instituind in sarcina acestuia doua obligatii: 1. calcularea castigului net sau pierderii anuale pentru fiecare contribuabil; 2. transmiterea in scris catre contribuabil a informatiilor privind castigul net/pierderea anuala si impozitul retinut in cursul anului. Eliminarea regulii constand in impozitarea cu 1% a castigurilor generate din transferul titlurilor de valoare detinute la data de 31 mai 2005 In actuala reglementare, conform dispozitiilor prevazute in Legea nr. 163/2005 care completeaza Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, titlurile detinute de catre investitori la data de 31 mai 2005 aveau un tratament diferentiat constand in faptul ca indiferent de perioada de detinere, mai mare sau mai mica de 365 zile, castigurile generate din tranzactiile cu astfel de titluri se impozitau cu 1%. Impozitul era retinut si virat de catre intermediar. Aceasta prevedere a fost eliminata prin Proiectul de modificare, urmand ca si acestor titluri de valoare sa li se aplice noua regula cu retinerea a 5% pe fiecare tranzactie cu titlu de plata anticipata si regularizarea la sfarsitul anului prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net. Eliminarea tratamentului diferentiat sub aspectul impozitarii a actiunilor provenite din Programul de Privatizare in Masa ("PPM") In privinta actiunilor provenite din PPM actuala reglementare prevede ca impozitul retinut de catre intermediar asupra castigului generat din transferul actiunilor provenite din PPM este un impozit final. In privinta cotei de impozit aplicabile, aceasta ar fi de 1%, plecand de la premisa ca actiunile dobandite cu titlu gratuit in cadrul PPM au fost detinute la data de 31 mai 2005 intrucat PPM s-a desfasurat cu multi ani inaintea acestei date. Proiectul de modificare elimina tratamentul diferentiat al actiunilor provenite din PPM. III Consideratii asupra propunerilor de modificare si completare a Codului Fiscal[4] Din analiza mai sus prezentata se poate observa ca principala modificare, cu impact asupra castigurilor obtinute pe piata de capital o reprezinta introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Prin masura propusa se renunta astfel la incurajarea investitiilor pe termen lung prin aplicarea unei cote mult mai reduse, aceea de 1%. De asemenea se renunta la tratamentul preferential al castigurilor generate din transferul titlurilor de valoare detinute la data de 31 mai 2005 si a celor generate din transferul actiunilor provenite din PPM. Consideram ca majorarea in acest mod a cotei de impozitare poate genera nemultumiri din partea investitorilor care luand in consideratie cotele diferentiate de impozitare si-au stabilit un anumit portofoliu si au luat decizii investitionale cu luarea in consideratie si a acestor aspecte de ordin fiscal. In privinta investitorilor care au cumparat titluri tranzactionate pe piata de capital inaintea modificarilor aparute incepand cu 31 mai 2005, actualele prevederi urmareau tocmai respectarea optiunii acestora de la momentul manifestarii de vointa in sensul mentinerii cotei de impozitare de 1%. In privinta actiunilor provenite din PPM, impozitarea cu 1% parea echitabila luand in considerare implicatia pe care statul a avut-o in cadrul programului precum si scopul urmarit la momentul initierii PPM. In privinta detinatorilor de actiuni provenite din PPM consideram ca stabilirea in sarcina acestora a obligatiei de a depune declaratia speciala anuala nu este o masura oportuna din punct de vedere practic si juridic. Trebuie avut in vedere faptul ca acestor persoane le-au fost distribuite de catre stat actiunile, neexistand o manifestare de vointa din partea lor in dobandirea calitatii de investitor. In aceste conditii impunerea unor obligatii suplimentare si in raport cu declararea castigului obtinut din transferul acestor actiuni pare nefondata. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere si faptul ca, la acest moment, numarul acestor persoane nu se poate stabili cu exactitate fiind insa destul de mare. Mai trebuie avut in vedere si faptul ca destinatarii PPM au fost persoane din toate categoriile sociale, majoritatea fara pregatirea necesara in domeniul pietei de capital. Pentru aceste considerente, actuala reglementare prevede ca in situatia castigurilor obtinute din transferul actiunilor provenite din PPM impozitul retinut de catre intermediar este impozit final pe venit, neexistand obligatia includerii in calculul castigului net a veniturilor astfel realizate si neexistand in mod corelativ obligatia declararii acestui castig. Reamintim ca notiunea de castig net si cota de 16% a fost introdusa abia incepand cu 31 mai 2005 astfel incat masurile adoptate la acea data in privinta titlurilor detinute la data de 31 mai 2005 si a actiunilor provenite din PPM, precum si tratamentul fiscal stabilit pentru aceste categorii de titluri generatoare de castig au avut in vedere toate aceste implicatii si considerente care prin introducerea cotei de 16% se vad lipsite de importanta. Din punct de vedere al obligatiilor instituite in sarcina intermediarilor, apreciem ca prin instituirea prin lege a obligatiei de determinare a castigului net anual se creeaza confuzie in materia respunderii asupra datelor declarate. In materie fiscala predomina principiul ca cel care realizeaza un venit impozabil sa isi determine si sa isi declare acel venit fiind responsabilitatea sa exclusiva. Or, transferarea acestei obligatii catre un tert nu va crea decat confuzii in stabilirea responsabilitatii fata de organele administratiei fiscale. Referitor la impunerea acestor modificari trebuie avute in vedere si implicatiile pe care trecerea de la cota unica de 1% la cotele diferentiate prevazute de actuala reglemenentare le-au avut asupra activitatii intermediarilor. Astfel, acestea au produs costuri suplimentare constand in modificarea de soft si updatarea modului de retinere si virare a impozitului. Prin revenirea din nou la o cota unica de impozitare, aceste costuri se vad alocate in mod neeficient, doar pentru perioada 31 mai 2005 - 1 ianuarie 2007. In concluzie, desi impunerea unei cote unice reprezinta un obiectiv al administratiei, consideram ca aceasta nu trebuie facuta oricum ci tinand cont de specificul fiecaruia dintre domeniile in care se urmareste a fi introdusa. Privite din acest punct de vedere actualele prevederi ale Codului Fiscal ar trebui mentinute intrucat diferentierea cotelor de impozit incurajeaza investitiile pe termen lung iar mentinerea cotei de 1% in privinta anumitor categorii de valori mobiliare este justificata din punct de vedere al caracterului de predictibilitate pe care norma fiscala ar trebui sa il aiba. Piata de capital este un domeniu in dezvoltare, care se confrunta cu greutati in perceperea specificului acesteia si care se lupta sa devina o reala optiune pentru investitii, insa ca orice domeniu aflat in dezvoltare va trebui initial sustinut, inclusiv din punct de vedere al fiscalitatii. Informatii preluate din studii efectuate de Bursa de Valori Bucuresti si de firme de consultanta de prestigiu Prezentul material este destinat beneficiarului si participantilor din cadrul Conferintei de Presa din data de 25.05.2006, utilizarea datelor si informatiilor din cuprinsul acestuia fiind permisa sub rezerva citarii sursei de provenienta, respectiv: SCPA COBUZ SI ASOCIATII, redactat de Av. Roxana Chirita
|