BUGET SI TREZORERIE
ADEVARAT/ FALS
Bugetul public este un plan
financiar ce incorporeaza o estimare a cheltuielilor necesare pentru o perioada
data si mijloacele propuse pentru finantarea acestor cheltuieli. T
2. Bugetul oricarei entitati
publice (stat, unitate administrativ-teritoriala, institutie publica) este un
plan financiar in care sunt prevazute doar veniturile pe o perioada
determinata, in scopul indeplinirii unor obiective si sarcini precis stabilite la
nivelul entitatii respective.F
3. Bugetul de stat, ca
buget al administratiei centrale de stat, este un document elaborat,
administrat de Guvern si aprobat de Parlament, prin lege.T
4. Bugetul asigurarilor
sociale de stat se intocmeste la fel ca si bugetul de stat si se aproba de
Parlament prin aceeasi lege, ceea ce inseamna ca veniturile cuprinse in acest
buget nu pot fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare, decat cele pentru
care sunt repartizate. F
5. Bugetul Trezoreriei
statului este documentul in care sunt inscrise veniturile si cheltuielile
trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii
functiilor sale.T
6. Bugetul public
national este format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetele locale. T
7. Bugetul general
consolidat reprezinta ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar,
agregate si consolidate pentru a forma un intreg.T
8. Debugetizarea consta
in scoaterea in afara bugetului general al statului a unor venituri si
repartizarea lor pe surse.F
9. Debugetizarea are doua
directii: inlocuirea finantarii publice cu cea privata si trecerea unor
cheltuieli din bugetul de stat catre alte categorii de bugete.T
10. Conform principiului
unitatii bugetului public veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate
prin lege pe o perioada de un an , care corespunde exercitiului bugetar .F
11. Soldul bugetului, fie
el excedent sau deficit, are influenta asupra masei monetare (dimensiune,
dinamica, putere de cumparare), iar prin intermediul pietei monetar-valutare,
asupra pretului banilor, a raportului intre cererea si oferta de bani, a
cursului de schimb.T
12. Conform teoriei
economice clasice, variatia soldului bugetar are impact asupra cresterii
economice, dinamicii investitiilor si dinamicii balantei comerciale.F
13. Conform teoriei
economice moderne, variatia soldului bugetar are impact asupra ratei somajului,
a ratei de ocupare a fortei de munca si asupra consumului.T
14. Clasificatia bugetara
reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine
obligatorie si dupa criterii unitare.T
15. Clasificatia bugetara
este elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor.T
16. Conform Legii
finantelor publice (Legea 500/2002) cheltuielile sunt structurate pe capitole
si subcapitole.F
17. Conform Legii
finantelor publice (Legea 500/2002) veniturile sunt structurate pe parti,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate.F
18. Procesul bugetar, sub
aspectul continutului, reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor initiate derulate
de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politii
financiare promovate de autoritatea guvernamentala.T
19. Competentele si
responsabilitatile in procesul bugetar revin Parlamentului, Guvernului,
Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului Economiei si
Finantelor si Ordonatorilor de credite.T
20. Examinarea si
aprobarea proiectului bugetului de stat este a doua etapa a procesului bugetar,
care cuprinde dezbaterea si aprobarea bugetului in Parlament.T
21. Legile bugetare
cuprind la cheltuieli estimarile anului bugetar .F
22. Anexele legilor
bugetare cuprind si sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National
Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.T
23. Functionarea
Trezoreriei publice se realizeaza pe baza sistemul conturilor de corespondent
si al casieriilor.T
24. Intermediarii
financiari fac legatura indirecta dintre economisire si necesitatile de
investitii.T
25. Trezoreria publica
indeplineste, din punct de vedere organizational, functia de gestionar al
veniturilor si cheltuielilor publice.T
26. Trezoreria statului
poate fi considerata o institutie financiara care realizeaza operatiuni de tip
bancar, dar si operatiuni specifice institutiilor financiare nebancare.T
27. Echilibrul Trezoreriei
publice consta in a asigura suficiente resurse proprii si posibilitati de
imprumut pentru a acoperi cheltuielile bugetului public si a celorlalte fonduri
speciale extrabugetare, astfel incat circuitul fondurilor publice sa se
inchida.T
28. Echilibrul pietelor de
capital presupune ca economisirea, la scara nationala, sa atinga dimensiuni ce
pot asigura finantarea procesului investitional.T
29. Echilibrul platilor
externe desemneaza capacitatea de a finanta deficitul balantei de plati sau de
a utiliza eficient excedentul acesteia, folosind instrumente ca preturile de pe
piata interna, imprumuturile externe, investitiile, reglementarea si controlul
pietei valutare.T
30. Multiplicatorul
bugetului echilibrat exprima influenta exercitata asupra nivelului produsului
intern brut de modificarea egala si simultana a cheltuielilor si a veniturilor
bugetare.T
MULTIPLE CHOICE
Dintre metodele clasice care
stabilesc cuantumul veniturilor si cheltuielilor bugetare evidentiem:
a.
|
metoda automata,
metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe
|
b.
|
metoda clasica,
metoda diminuarii si metoda evaluarii indirecte
|
c.
|
metoda clasica,
metoda majorarii si metoda evaluarii indirecte
|
2. Expresia
matematica care sustine metoda automata, metoda ce stabileste cuantumul veniturilor
si cheltuielilor bugetare, este:
a.
|
Vt-1 = PVt+1
sau Ct-1= PCt+1
|
b.
|
V2006 = PV2007 sau C2006
= PC2007
|
c.
|
Vt+1 = PVt+1
sau Ct+1= PCt+1
|
3. Metoda majorarii
(diminuarii) reprezinta:
a.
|
evolutia intr-o
anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (venituri), pe o perioada
de 2 ani consecutivi premergatoare anului pentru care se aproba
proiectul de buget
|
b.
|
evolutia intr-o
anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (venituri si cheltuieli),
pe o perioada de n ani consecutivi (de obicei intervale de 5, 8, 10
ani), premergatoare anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget
|
c.
|
evolutia intr-o
anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (cheltuieli), pe o
perioada de 3 ani consecutivi premergatoare anului pentru care se
elaboreaza proiectul de buget
|
Relatia ,
reprezinta:
a.
|
ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere)
a cheltuielilor bugetare
|
b.
|
ritmul anual de crestere (sau descrestere) a
veniturilor bugetare
|
c.
|
ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere)
a veniturilor bugetare
|
5. Relatia ,
reprezinta:
a.
|
ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere)
a cheltuielilor bugetare
|
b.
|
ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere)
a veniturilor bugetare
|
c.
|
ritmul anual de crestere (sau descrestere) a
cheltuielilor bugetare
|
6. Una din etapele
metodei "planificare, programare, bugetizare" este:
a.
|
planificarea
|
b.
|
elaborarea
|
c.
|
prevenirea
|
7. Una din etapele
metodei "planificare, programare, bugetizare" este:
a.
|
Elaborarea
|
b.
|
Prevenirea
|
c.
|
programarea
|
ANS: C
8. Una din etapele
metodei "planificare, programare, bugetizare" este:
a.
|
prevenirea
|
b.
|
bugetizarea
|
c.
|
aprobarea
|
9. Dintre etapele
abordate in metoda "planificare, programare, bugetizare" este si
planificarea. Care afirmatie face
referire la aceasta etapa?
a.
|
reprezinta
elaborarea obiectivului de realizat intr-o perspectiva plurianuala, in
contextul unei strategii guvernamentale date
|
b.
|
reprezinta definirea obiectivelor anuale
|
c.
|
presupune includerea costurilor in proiectul de
buget
|
10. Metoda "planificare,
programare, bugetizare" are o serie de avantaje, printre care amintim:
a.
|
este mult mai precisa
|
b.
|
se bazeaza mai mult
pe rezultate, efecte si alternative de realizare a acestora pe termen lung
|
c.
|
asigura unificarea
programarii si planificarii prin intermediul programelor
|
11. Metoda "planificare,
programare, bugetizare" are o serie de avantaje, printre care amintim:
a.
|
este mult mai neclara
|
b.
|
se bazeaza mai mult
pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora pe termen lun
|
c.
|
asigura unificarea
programarii si planificarii prin intermediul programelor
|
12. Metoda "planificare,
programare, bugetizare" are o serie de avantaje, printre care amintim
a.
|
este mult mai neclara
|
b.
|
se bazeaza mai mult
pe rezultate, efecte si alternative de realizare a acestora pe termen lung
|
c.
|
asigura unificarea
planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, realizandu-se
astfel o distribuire mai echitabila a resurselor disponibile intre programele
posibile
|
13. Diferentele dintre
metoda "managementului prin obiective" si cea de "planificare, programare,
bugetizare" sunt urmatoarele;
a.
|
in cazul metodei de
"planificare, programare, bugetizare" predomina partea economica si
financiara, in timp ce in cazul metodei "managementului prin obiective"
accentul cade mai mult pe aspectele administrative
|
b.
|
metoda de
"planificare, programare, bugetizare" are drept scop identificarea optiunilor
orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere,
iar "managementului prin obiective" permite identificarea optiunilor
verticale, in cadrul aceluiasi minister
|
c.
|
in procesul
selectarii obiectivelor, decidentul este diferit de utilizator in cazul
metodei de "planificare, programare, bugetizare", in schimb pentru metoda
"managementului prin obiective" decizia apartine utilizatorului
|
14. Diferentele dintre
metoda "managementului prin obiective" si cea de "planificare, programare,
bugetizare" sunt urmatoarele:
a.
|
in cazul metodei
managementului prin obiective predomina partea economica si financiara, in
timp ce in cazul metodei de planificare, programare, bugetizare accentul cade
mai mult pe aspectele administrative
|
b.
|
metoda managementului prin obiective are drept
scop identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii
creditelor bugetare pe ministere, iar metodei de planificare, programare,
bugetizare permite identificarea optiunilor verticale, in cadrul aceluiasi
minister
|
c.
|
in procesul
selectarii obiectivelor, decidentul este diferit de utilizator in cazul
metodei de planificare, programare, bugetizare, in schimb pentru metoda
managementului prin obiective decizia apartine utilizatorului
|
15. Metoda "bazei bugetare
zero' consta in :
a.
|
alegerea acelei
combinatii de programe pentru realizarea unui anumit obiectiv care presupune
costuri minime, in conditiile unui anumit nivel al resurselor bugetare
posibil de obtinut
|
b.
|
identificarea
optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe
ministere
|
c.
|
unificarea
programarii si planificarii prin intermediul programelor, realizandu-se
astfel o distribuire mai echitabila a resurselor disponibile intre programele
posibile
|
Procesul
bugetar, sub aspectul continutului, reprezinta:
a.
|
ansamblul operatiunilori,
relatiilor economice initiate si derulate de institutiile abilitate ale
statului in scopul concretizarii politicii monetara promovate de autoritatea
guvernamentala
|
b.
|
ansamblul
actiunilor, masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale
statului in scopul concretizarii politicii financiare promovate de
autoritatea guvernamentala
|
c.
|
ansamblul
actiunilor, masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale
statului in scopul concretizarii politicii economice promovate de autoritatea
guvernamentala
|
17. Procesul bugetar
prezinta urmatoarele caracteristici:
a.
|
procesul bugetar este operativ, reprezentativ,
preponderent economic, social, ciclic, de larg impact financiar
|
b.
|
procesul bugetar este decizional, democratic,
preponderent monetar, economic, ciclic, de larg impact public
|
c.
|
procesul bugetar este decizional, democratic,
preponderent politic, tehnic, ciclic, de larg impact public
|
18. Procesul bugetar este
decizional deoarece:
a.
|
resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt
limitate in raport cu nevoile societatii
|
b.
|
resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt
mai mari decat nevoile societatii
|
c.
|
resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt
mai mici decat nevoile societatii
|
19. Procesul
bugetar este democratic deoarece:
a.
|
este un act specific
deciziei politice a fortelor majoritare in Parlament
|
b.
|
este rezultatul
exercitarii atributiilor statului de drept si al exercitiului puterii de stat
pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre cetateni
|
c.
|
executivul poate
proceda la declansarea procesului bugetar
|
20. Etapele consecutive
ale procesului bugetar se refera la:
a.
|
incheierea executiei
bugetare, aprobarea bugetului
|
b.
|
controlul organelor
abilitate asupra executiei bugetului, raportarea modului de executie
|
c.
|
elaborarea proiectelor de buget, aprobarea
bugetului, executia bugetului, raportarea modului de executie
|
21. Raportarea
modului de executie bugetara presupune:
a.
|
inceperea executiei
bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului,
analizarea conturilor generale privind executia bugetara
|
b.
|
incheierea executiei
bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, aprobarea
conturilor generale privind executia bugetara
|
c.
|
incheierea executiei
bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului,
analizarea conturilor generale privind executia bugetara
|
22. Potrivit prevederilor
Constitutiei Romaniei si Legii privind finantele publice, competentele
si responsabilitatile in procesul bugetar revin:
a.
|
Parlamentului,
Guvernului , Autoritatilor administratiei publice
locale, Ministerului Economiei si Finantelor si
Ordonatorilor de credite
|
b.
|
Parlamentului, presedintelui
|
c.
|
Guvernului, presedintelui
|
23. Elaborarea proiectului
bugetului de stat reprezinta:
a.
|
a doua etapa a
procesului bugetar;
|
b.
|
prima etapa a
procesului bugetar;
|
c.
|
ultima etapa a
procesului bugetar .
|
24. Elaborarea proiectului
bugetului de stat consta in:
a.
|
formularea
estimarilor privind veniturile bugetare de catre ordonatorii secundari de
credite
|
b.
|
formularea
estimarilor privind cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite
bugetare
|
c.
|
formularea
propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii
de credite bugetare
|
25. Dupa formularea
propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare, de catre ordonatorii
de credite, acestea sunt comunicate:
a.
|
Ministerului Economiei si Finantelor
|
b.
|
Ministerului
Imm-urilor, comertului si mediului de afaceri
|
c.
|
Ministerului afacerilor externe
|
26. In cadrul aprobarii
bugetului , etapa a procesului bugetar,
se parcurg mai multe faze. Care dintre
urmatoarele afirmatii face referire la acestea?
a.
|
votarea legii
bugetului asigurarilor sociale de stat
|
b.
|
publicarea legii
bugetului asigurarilor sociale de stat in "Monitorul Oficial al
Romaniei'
|
c.
|
dezbaterea si
avizarea proiectului la nivelul comisiilor de specialitate
|
27. Legile bugetare
cuprind:
a.
|
la venituri,
creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice,
in structura functionala si economica a acestora
|
b.
|
la cheltuieli,
estimarile anului bugetar
|
c.
|
la venituri,
estimarile anului bugetar
|
28. Anexele
legilor bugetare cuprind:
a.
|
bugetele
ordonatorilor secundari de credite si anexele la acestea
|
b.
|
sintezele bugetului
de stat, bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate
|
c.
|
sumele defalcate din
unele cheltuieli ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a
acestora
|
29. Executia de casa a bugetului
reprezinta:
a.
|
activitatea de
incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor
aprobate prin buget
|
b.
|
activitatea de
incasare a veniturilor societatilor comerciale si de efectuare a platii
cheltuielilor aprobate prin buget
|
c.
|
activitatea de incasare a veniturilor fiscale si
de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget
|
30. Principiile care stau
la baza executiei veniturilor bugetare sunt:
a.
|
impozitele, taxele sau alte obligatii de natura
acestora nu sunt inscrise in buget si incasate, daca acestea au fost
stabilite prin lege
|
b.
|
legea bugetara
anuala aproba, pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor si a cotelor
acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se
perceapa
|
c.
|
este permisa perceperea sub orice titlu si sub
orice denumire de contributii directe sau indirecte stabilite prin lege
|
31. Stingerea
creantelor fiscale se poate face prin:
a.
|
incasare,
compensare, restituire, executare silita sau anulare a creantelor fiscale
|
b.
|
incasare,
compensare, restituire, executare silita sau anulare a datoriilor fiscale
|
c.
|
plata, compensare,
restituire, executare silita sau anulare a creantelor fiscale
|
32. Compensarea creantelor
debitorului se efectueaza cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din
diferentele ramase sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in
urmatoarea ordine:
a.
|
bugetul de stat, fondul de risc pentru garantii
de stat acordate in cazul imprumuturilor externe, bugetul asigurarilor
sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj
|
b.
|
bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate
|
c.
|
bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate, bugetul de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj,
fondul de risc pentru garantii de stat acordate in cazul imprumuturilor
externe
|
33. Executarea silita cunoaste mai
multe forme de realizare. Alegeti care dintre urmatoarele face referire la
aceasta:
a.
|
executarea silita prin anularea in totalitate a
obligatiilor fiscale;
|
b.
|
executarea silita prin poprire;
|
c.
|
executarea silita
prin redistribuirea obligatiilor fiscale .
|
34. Incasarea veniturilor
la bugetul de stat se poate realiza prin mai multe procedee. Care dintre urmatoarele reprezinta una dintre
aceste procedee?
a.
|
calcularea si plata
directa de catre subiectii impozitelor
|
b.
|
impunerea si
creditarea de catre organele fiscale
|
c.
|
calcularea,
retinerea si varsarea la bugetul asigurarilor sociale de stat a impozitului
datorat de catre o terta persoana
|
35. Etapele
executiei veniturilor bugetare sunt:
a.
|
remiterea titlului
de percepere, asezarea, lichidarea, incasarea propriu-zisa
|
b.
|
asezarea,
lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa
|
c.
|
perceperea,
lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa
|
36. Functiile
traditionale ale Trezoreriei statului sunt:
a.
|
functia de casier al
statului si functia de banca a statului
|
b.
|
functia de casier
public si functia de mandatar al puterii publice
|
c.
|
functia de
administrator al banului public si functia de intermediar financiar
|
37. In cadrul proiectului
bugetului statului se disting doua tipuri de operatiuni:
a.
|
operatiuni
speculative si operatiuni temporare
|
b.
|
operatiuni
definitive si operatiuni temporare
|
c.
|
operatiuni
repetative si operatiuni temporare
|
38. Operatiunile
definitive se refera la:
a.
|
cheltuielile de functionare a aparatului
administrativ si public, subventii, investitii
|
b.
|
cheltuieli efectuate
in vederea achitarii impozitelor si taxelor, cheltuieli nefiscale, cheltuieli
de capital, donatii
|
c.
|
venituri din
functionarea aparatului administrativ si public, subventii, investitii
|
39. Trezoreria publica
indeplineste, din punct de vedere organizational, o serie de functii din care
amintim:
a.
|
functia de emitent
si intermediar pe piata monetara
|
b.
|
functia de gestionar
al veniturilor si cheltuielilor publice
|
c.
|
functia de
autoritate locala in domeniul financiar-contabil
|
40. Realizarea functiilor
Trezoreriei trebuie sa contribuie la indeplinirea unor obiective diferite,
precum:
a.
|
mentinerea mediului
financiar stabil, cu o inflatie redusa
|
b.
|
cresterea
randamentului cheltuielilor publice si utilizarea oportunitatilor referitoare
la inovatie, investitii, ocupare, competitie etc
|
c.
|
cresterea calitatii
si eficientei costurilor serviciilor private
|
41. Promovarea
performantei in managementul bugetului public implica o perioada mai lunga,
luandu-se in considerare urmatoarele:
a.
|
controlul iesirilor
inainte de controlul intrarilor
|
b.
|
stabilirea
controalelor externe anterior celor interne
|
c.
|
contabilitate pe
plati, mai degraba decat pe angajamente
|
42. Sistemul financiar are
doua componente majore, si anume:
a.
|
piata si intermediarii manageriali
|
b.
|
sectorul economic si
intermediarii monetari
|
c.
|
piata si intermediarii financiari
|
43. Conform diferentierii
functionale, institutiile financiare pot fi grupate in doua categorii:
a.
|
institutii de credit bancare si celelalte
institutii financiare
|
b.
|
institutii de credit
nebancare si alte institutii monetare
|
c.
|
institutii
financiare bancare si institutii financiare nebancare
|
44. Principalele operatiuni
derulate prin Trezoreria publica se refera la:
a.
|
efectuarea platilor prin contul trezoreriei
|
b.
|
incasarea veniturilor
bugetare prin Trezorerie
|
c.
|
finantarea din
contul institutiilor private
|
45. Componentele esentiale
ale managementului Trezoreriei publice sunt:
a.
|
masurarea
performantei si valorii celei mai slabe
|
b.
|
programe si acorduri
de contabilizare, financiare si audit
|
c.
|
managementul riscului, lichiditatile,
cash-flowul, spalarea banilor
|
46. Masurarea performantei
si valorii celei mai bune, componenta a managementului Trezoreriei publice,
implica:
a.
|
c1aritatea privind
natura si extinderea riscurilor, legalitatea tranzactiilor,fundamentarea documentara,
judecarea impartiala a tertilor
|
b.
|
ca1cularea eficientei
portofoliului trezoreriei, randamentul acestuia, costul imprumuturilor, urmarirea
celei mai bune valori a activitatilor
de trezorerie
|
c.
|
raportarea periodica
pe nivele de conducere, cu efecte asupra implementarii politicilor de trezorerie,
asupra deciziilor si tranzactiilor, asupra modificarilor bugetare
|
47. Performanta
managementului financiar al Trezoreriei este evaluata conform urmatoarelor
criterii:
a.
|
echilibrul,
planificarea, microeconomia si monitorizarea
|
b.
|
elasticitatea,
eficientizarea, debugetizarea si macroeconomia
|
c.
|
eficacitatea,
eficienta, echitatea si economia
|
48. Principiile de baza
ale managementului Trezoreriei sunt:
a.
|
concentrarea pe
venituri, cheltuieli, active si datorii
|
b.
|
planificarea monetara
|
c.
|
stabilirea unui
sistem adecvat de analiza
|
49. Elementele sistemelor
de gestiune a Trezoreriei sunt:
a.
|
analiza optiunilor,
prevederile Trezoreriei, procuraerea de rezerve pe termen mediu, gestiunea
Trezoreriei
|
b.
|
previziunile
Trezoreriei, intrarile in Trezorerie, iesirile din Trezorerie, procurarea de
fonduri pe termen scurt, plasamentele de trezorerie, gestiunea valutelor
|
c.
|
analiza
senzitivitatii, analiza multicriteriala
|
50. Singurul plan
financiar cu caracter de lege este:
a.
|
bugetul economiei nationale
|
b.
|
bugetul de stat
|
c.
|
bugetul Trezoreriei statului
|
51. La elaborarea
bugetului economiei nationale, se folosesc informatii referitoare la:
a.
|
soldul balantei
externe, variatia ratei inflatiei
|
b.
|
produsul national brut, venitul national,
veniturile si cheltuielile publice
|
c.
|
produsul intern
brut, valoarea adaugata anuala generata de economia nationala
|
52. Bugetul
economiei nationale reprezinta:
a.
|
un instrument care
nu are caracter de lege si nu se substituie bugetului de stat
|
b.
|
un instrument ce nu
are caracter de lege si se substituie bugetului de stat
|
c.
|
un instrument ce are
caracter de lege, dar nu se substituie bugetului de stat
|
53. Care din urmatoarele
nu reprezinta un principiu bugetar, conform Legii nr. 500/2002 :
a.
|
principiul independentei bugetului
|
b.
|
principiul universalitatii
|
c.
|
principiul independentei exercitiului
|
54. Legea
finantelor publice este:
a.
|
Legea 500/2002
|
b.
|
Legea 500/2004
|
c.
|
Legea 200/2005
|
55. Conform normelor
legale Legea nr. 500/2002 reprezinta:
a.
|
legea privind functionarea institutiilor publice
de stat
|
b.
|
legea privind finantele publice
|
c.
|
legea privind functionarea institutiilor
financiare bancare
|
56. In
conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, bugetul de stat:
a.
|
are natura juridica de lege
|
b.
|
reprezinta un act
juridic de natura administrativa
|
c.
|
este un raport intre resursele publice si nevoile
sociale sau, un echilibru intre nevoile colective si mijloacele cu care
acestea pot fi acoperite
|
57. Aratati care dintre
urmatoarele reprezinta un principiu bugetar conform Legii nr. 500 / 2002:
a.
|
principiul prevalentei juridicului asupra
economicului
|
b.
|
principiul independentei exercitiului
|
c.
|
principiul anualitatii bugetului public
|
58. Conform
principiului universalitatii bugetului:
a.
|
nu se interzice compensarea
intre cheltuieli si venituri proprii
|
b.
|
cheltuielile
bugetare pot fi compensate cu veniturile bugetare proprii
|
c.
|
se interzice
compensarea intre cheltuieli si venituri proprii
|
59. Principiul
publicitatii reprezinta principiul potrivit caruia:
a.
|
veniturile bugetare sunt afectate de cheltuielile
bugetare
|
b.
|
bugetul public se
aduce la cunostinta opiniei publice pentru ca aceasta sa fie informata
|
c.
|
veniturile
si
cheltuielile bugetare se inscriu in doua documente pentru a se asigura
monitorizarea fondurilor publice
|
60. Principiul
unitatii bugetare implica:
a.
|
existenta unui
document unic in care se inscriu veniturile si cheltuielile publice exprimate
in sumele lor totale, in vederea utilizarii eficiente si monitorizarii
fondurilor publice
|
b.
|
veniturile
si
cheltuielile bugetare care sunt elaborate in cadrul unei singure comisii
parlamentare
|
c.
|
elaborarea
veniturilor
si cheltuielilor bugetare ce trebuie sa respecte norme prudentiale
unitare
|
61. Avansul
acordat de stat unor intreprinzatori privati este inregistrat in:
a.
|
bugetul anexa
|
b.
|
conturi speciale de trezorerie
|
c.
|
bugetul autonom
|
62. In Romania, fondurile
speciale aprobate anual prin legile bugetare, cuprind:
a.
|
venituri cu afectatie speciala
|
b.
|
conturi speciale de trezorerie
|
c.
|
venituri provenind
din eventualele impozite special instituite sau din imprumuturi
|
63. Bugetele
anexe se intocmesc:
a.
|
pe langa bugetul central al statului si se aproba
de Guvern
|
b.
|
pe langa bugetul
central al statului si se aproba de Parlament
|
c.
|
de catre institutii
publice sau intreprinderi proprietate de stat si se aproba de catre acestea
|
64. In
conformitate cu principiul unitatii, bugetele autonome se intocmesc de:
a.
|
colectivitati locale, institutii din sfera
serviciilor sociale, culturale si de educatie, precum si a serviciilor
publice cu caracter comercial si industrial
|
b.
|
consiliile judetene
si institutii private
|
c.
|
prefecturi sau primarii
|
65. In Romania anul
bugetar este:
a.
|
exercitiul
financiar
care incepe la data de 31 iulie din anul de baza si se sfarseste pe 30 iunie
din anul urmator
|
b.
|
anul
calendaristic
care incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31decembrie
|
c.
|
exercitiul
financiar
care incepe in momentul aprobarii bugetului final in sedinta
comuna a camerelor parlamentare
|
66. Conform
principiului specializarii bugetare:
a.
|
veniturile
si
cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document pentru a se asigura
utilizarea eficienta a fondurilor publice
|
b.
|
se interzice orice
compensare intre cheltuieli si venituri proprii
|
c.
|
veniturile
si
cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si
categorii de cheltuieli
|
67. Conform
principiului echilibrului bugetar:
a.
|
cheltuielile unui
buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv
|
b.
|
nu se compenseaza
cheltuieli proprii cu veniturile proprii
|
c.
|
se inscrie
veniturile si cheltuielile bugetare intr-un singur document
|
68. In Romania, fondurile
speciale aprobate anual prin legile bugetare, cuprind:
a.
|
venituri cu
afectatie speciala, ceea ce reprezinta o abatere de la principiul neafectarii
veniturilor
|
b.
|
cheltuieli cu
afectatie speciala, ceea ce reprezinta o abatere de la principiul neafectarii
cheltuielilor
|
c.
|
finantare directa de catre banci
|
69. In dreptul financiar
din Romania, finantarea deficitului bugetar se asigura prin:
a.
|
sporirea masei monetare
|
b.
|
imprumuturi de stat
|
c.
|
finantare directa de catre banci
|
70. Conform prevederilor Constitutiei, autoritatile
administratiei locale care realizeaza autonomia locala in orase si comune sunt:
a.
|
prefecturile
|
b.
|
consillile judetene
|
c.
|
consiliile locale si primarii
|
71. Autoritatea executiva
a administratiei locale este reprezentata de:
a.
|
consiliul local
|
b.
|
prefect
|
c.
|
primar
|
72. Autoritatea
deliberativa
a administratiei locale, conform prevederilor Constitutiei
este:
a.
|
consiliul judetean
|
b.
|
prefectura
|
c.
|
consiliul local
|
73. Conform Legii
finantelor publice, principiului realitatii bugetare impune :
a.
|
odata
cu
elaborarea proiectelor de buget sa fie elaborate si variantele cele mai
apropiate de realitate
|
b.
|
cheltuielile
bugetare proiectate trebuie sa fie inferioare veniturilor bugetare propuse a
se realiza
|
c.
|
odata cu elaborarea
veniturilor si cheltuielilor bugetare trebuie sa se respecte normele prudentiale unitare
|
74. Potrivit
principiului neafectarii veniturilor bugetare:
a.
|
veniturile publice
prelevate la dispozitia statului trebuie sa serveasca la acoperirea anumitor
cheltuieli bugetare
|
b.
|
veniturile publice
prelevate la dispozitia statului trebuie sa serveasca la acoperirea
cheltuielilor bugetare privite in ansamblul lor
|
c.
|
veniturile publice
trebuie sa fie superioare cheltuielilor bugetare propuse
|
75. Deficitul
bugetar reprezinta:
a.
|
ipostaza pozitiva a
soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile
|
b.
|
ipostaza negativa a
soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile sunt mai mici decat veniturile
|
c.
|
ipostaza negativa a
soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile
|
76. Deficitul bugetar
public este compus din doua elemente:
a.
|
structural si ciclic
|
b.
|
structural si dinamic
|
c.
|
static si ciclic
|
77. Principiile de
elaborare a indicatorilor de performanta sunt:
a.
|
numar mare de indicatori
|
b.
|
tinte ale performantei sistemului de nivel inalt
|
c.
|
permite urmarirea
progresului in spatiu, datorita etalonarii adecvate
|
78. Politica bugetara
reprezinta:
a.
|
o componenta a
politicii economice
|
b.
|
o componenta a
politicii financiare
|
c.
|
o componenta a
politicii monetare
|
79. Una din cele trei
functii ale bugetului, a politicii bugetare, este:
a.
|
functia de mobilizare a resurselor
|
b.
|
functia de stabilizare conjuncturala
|
c.
|
functia de repartitie a cheltuielilor
|
80. Una din trasaturile
bugetului public specifica faptul ca:
a.
|
bugetul public este
un act de previziune
|
b.
|
bugetul public este un act de programare
|
c.
|
bugetul public este un act trimestrial
|
81. Impozitul,
ca instrument pentru combatere a dezechilibrelor pe termen scurt, se
circumscrie:
a.
|
politicilor economice de inspiratie
romaneasca;
|
b.
|
politicilor
financiare de inspiratie keynesiana;
|
c.
|
politicilor economice de inspiratie keynesiana.
|
82. Utilizarea impozitelor
ca instrument de reglare conjunturala ridica, cel putin, doua probleme. Care din urmatoarele reprezinta una dintre aceste
probleme?
a.
|
complicarea sistemului financiar
|
b.
|
complicarea sistemului fiscal
|
c.
|
producerea de efecte fiscale
|
83. Politica bugetara a
ofertei are o serie de efecte, precum:
a.
|
efecte asupra costurilor sau a cheltuielilor
|
b.
|
efecte asupra investitiilor
|
c.
|
efecte asupra resurselor sau a veniturilor
|
84. Bugetul initial,
stabilit prin proiectul legii finantelor, poate genera doua categorii de
solduri:
a.
|
soldul operatiunilor
cu caracter temporar si soldul operatiunilor consolidate
|
b.
|
soldul operatiunilor cu caracter permanent si
soldul operatiunilor cu caracter temporar
|
c.
|
soldul operatiunilor cu caracter definitiv si
soldul operatiunilor cu caracter temporar
|
85. Soldul
operatiunilor cu caracter definitiv este rezultatul:
a.
|
diferentei dintre
operatiunile de imprumut si avansurile de trezorerie
|
b.
|
diferentei dintre
veniturile si cheltuielile bugetare, inclusiv eventualele costuri speciale de
trezorerie cu caracter definitiv
|
c.
|
diferentei dintre
veniturile si cheltuielile publice, exclusiv costurile speciale de trezorerie
cu caracter temporar
|
86. In caz de recesiune
actiunea bugetului reglator pune in evidenta trei tipuri de multiplicatori
bugetari. Care dintre urmatoarele
elemente evidentiate face referire la acestia?
a.
|
multiplicatorul cheltuielilor publice
|
b.
|
multiplicatorul cheltuielilor fiscale
|
c.
|
multiplicatorul cheltuielilor nedeductibile
|
87. In caz de recesiune
actiunea bugetului reglator pune in evidenta trei tipuri de multiplicatori
bugetari. Care dintre urmatoarele
elemente evidentiate face referire la acestia?
a.
|
multiplicatorul cheltuielilor fiscale
|
b.
|
multiplicatorul fiscal
|
c.
|
multiplicatorul cheltuielilor nedeductibile
|
88. In caz de recesiune
actiunea bugetului reglator pune in evidenta trei tipuri de multiplicatori
bugetari. Care dintre urmatoarele
elemente evidentiate face referire la acestia?
a.
|
multiplicatorul cheltuielilor fiscale;
|
b.
|
multiplicatorul
cheltuielilor financiare ale intreprinderii;
|
c.
|
multiplicatorul bugetului echilibrat.
|
89. Multiplicatorul
cheltuielilor publice este exprimat:
a.
|
ca raport dintre
modificarea, cresterea PIB si diminuarea volumului impozitelor, a
prelevarilor obligatorii ale statului
|
b.
|
ca raport intre
modificarea PIB a activitatii economice si modificarea cheltuielilor publice,
fara modificarea volumului impozitelor
|
c.
|
ca raport intre
modificarea PIB a activitatii economice si modificarea cheltuielilor publice,
cu modificarea volumului impozitelor
|
90. Care
dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristici ale bugetului public?
a.
|
dupa aprobarea de
catre autoritatea legislativa, bugetul este executoriu
|
b.
|
autoritatile nu-si
adapteaza totdeauna cheltuielile la costurile disponibile
|
c.
|
obiectivele luate in considerare sunt aceleasi cu
cele ale firmelor private, procesul pentru determinarea bugetului public
fiind unic
|
91. Caracteristicile
bugetului public asigura fundamentarea unitara bazata pe:
a.
|
determinarea,
aprobarea si elaborarea bugetului public
|
b.
|
elaborarea,
aprobarea si executia bugetului public
|
c.
|
elaborarea,
analizarea si executarea bugetului public
|
92. Calitatea bugetului
depinde de:
a.
|
acurateatea datelor
disponibile, de calitatea metodelor neutilizate si de integritatea cu care
sunt preluate datele
|
b.
|
acurateatea datelor
indisponibile, de calitatea metodelor neutilizate si de integritatea cu care
sunt preluate datele
|
c.
|
acurateatea datelor
disponibile, de calitatea metodelor utilizate si de integritatea cu care sunt
preluate datele
|
93. Una
din functiile bugetului public este si faptul ca:
a.
|
bugetul este o
declaratie politica, care stabileste scopurile si obiectivele specifice ale
autoritatii publice, si care doreste sa le atinga prin cheltuielile care
urmeaza a fi realizate
|
b.
|
pentru autoritatea
administrativa, bugetul reprezinta "programul de lucru" pe baza caruia
fiecare departament isi aproba programele operationale
|
c.
|
seveste ca resursa
de informatii pentru ca autoritatea administrativa sa-si realizeze functiile
|
94. Practica
bugetara a promovat un set de reguli, de principii care contribuie la evaluarea
bugetelor, si anume:
a.
|
exactitatea, bugetul trebuie sa prezinte ceea ce
isi propune cat mai clar
|
b.
|
exclusivitatea,
numai elementele financiare sunt cuprinse in buget, cu toate ca orice actiune
guvernamentala are implicatii financiare
|
c.
|
completitudinea,
bugetul trebuie executat asa cum a fost promulgat
|
95. Reforma
normativa a bugetului public se circumscrie principiilor:
a.
|
unitatii, complementaritatii si
coresponsabilitatii
|
b.
|
claritatii, complementaritatii si
coresponsabilitatii
|
c.
|
armonizarii, complementaritatii si
coresponsabilitatii
|
96. Teoria bugetara a
reformulat si revizuit regulile bugetizarii, regulile cele mai importante fiind
considerate:
a.
|
complementaritatea,
perspectiva multianuala, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si
ajustarea in timpul anului
|
b.
|
anualitatea,
perspectiva multianuala, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si
ajustarea in timpul anului
|
c.
|
exclusivitatea,
complementaritatea, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si
ajustarea in timpul anului
|
97. Regula completitudinii
semnifica faptul ca:
a.
|
exista in majoritatea tarilor, feedback-ul de
baza al implementarii politicii este limitat la informatiile financiare,
fiind aproape exclusuv utilizat de catre departamentul e buget
|
b.
|
politicile bugetare au avut impactul asteptat
asupra economiei, a societatii si la un cost rezonabil
|
c.
|
orice suma a carei
alocare este facuta in cadrul procesului politic, nu al pietei, trebuie
evaluata pentru a fi trecuta in buget
|
98. Macrobugetizarea
reprezinta:
a.
|
decizii la nivele
inalte asupra agregatelor cheltuielilor, veniturilor si deficitului,
referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de sus in jos
|
b.
|
decizii la nivele
intermediare asupra agregatelor veniturilor si deficitului, referitoare la
actiuni bugetare, realizata, de regula, de sus in jos
|
c.
|
decizii la nivele
inalte asupra agregatelor cheltuielilor si deficitului, referitoare la
actiuni bugetare, realizata, de regula, de jos in sus
|
99. Metodele clasice de
dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt :
a.
|
metoda planificare ,
programare, bugetizare si metoda evaluarii directe;
|
b.
|
metoda automata,
metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe;
|
c.
|
metoda de
rationalizare a operatiunilor bugetare si metoda majorarii .
|
Executia bugetului de
stat inseamna:
a.
|
repartizarea
veniturilor si cheltuielilor bugetare pe institutii;
|
b.
|
activitatea de
incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor
aprobate;
|
c.
|
repartizarea
veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre .
|
Bugetul local este:
a.
|
ansamblul actiunilor
si masurilor intreprinse de institutiile locale competente, in scopul
concretizarii politicii economice, sociale si financiare
|
b.
|
documentul prin care
sunt identificate si analizate in fiecare an veniturile si cheltuielile
unitatilor administrativ-teritoriale
|
c.
|
documentul prin care
sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile
unitatilor administrativ-teritoriale.
|
102. Elaborarea , aprobarea
si executia bugetelor locale au la baza principiile:
a.
|
universalitatii, unitatii, neafectarilor
veniturilor, amabilitatii
|
b.
|
universalitatii,
transparentei si publicitatii, unitatii, unitatii monetare, anualitatii
specializarii bugetare
|
c.
|
amabilitatii,
specializarii , unitatii monetare , publicitatii si universalitatii
|
103. Alaturi de principiile
universalitatii , transparentei si publicitatii, unitatii , unitatii monetare
anualitatii , specializarii bugetare, in cazul bugetelor locale se aplica si
urmatoarele:
a.
|
universalitatii, unitatii ,neafectarilor
veniturilor ,anualitatii;
|
b.
|
anualitatii,
specializarii , unitatii monetare , publicitatii si universalitatii;
|
c.
|
echilibrului,
solidaritatii, autonomiei locale financiare, proportionalitatii si
consultarii.
|
104. Etapele procesului
bugetar la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat sunt:
a.
|
elaborarea
proiectului , executia veniturilor si cheltuielilor;
|
b.
|
elaborarea
proiectului, examinarea si aprobarea proiectului, executia bugetului si
incheierea executiei bugetului;
|
c.
|
examinarea,
aprobarea proiectului si contul general al exectuiei bugetului .
|
105. Contul anual al
executiei bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmeste de catre:
a.
|
Ministerul Finantelor Publice;
|
b.
|
Curtea de Conturi si
Ministerului Finantelor Publice;
|
c.
|
Ministerul Muncii , Familiei si Egalitatii de
Sanse.
|
106. Elaborarea proiectelor
bugetelor locale se realizeaza de catre:
a.
|
Consiliile judetene;
|
b.
|
Consiliile locale;
|
c.
|
Ordonatorii principali de credite.
|
107. Principiul
specializarii bugetare se bazeaza pe:
a.
|
Clasificatia bugetara
care trebuie sa fie simpla si clara
|
b.
|
Sursele de provenienta a veniturilor
|
c.
|
Destinatiile
cheltuielilor in cadrul gruparii economice
|
108. Procesul elaborarii
proiectului de buget se desfasoara pe baza:
a.
|
Obiectivelor
politici fiscale si bugetare
|
b.
|
Unui calendar ce
stabileste termenele limita pentru fiecare sub etapa a acestuia
|
c.
|
Unei scrisori cadru
care specifica contextul macroeconomic al perioadei respective
|
109. Principiul
echilibrului bugetar:
a.
|
este respectat in practica bugetara;
|
b.
|
nu este respectat in practica bugetara intrucat
bugetele publice se intocmesc cu deficit;
|
c.
|
este respectat in practica bugetara intrucat
bugetele componente se intocmesc cu excedent .
|
110. In
cadrul contului anual de executie a bugetelor locale, la partea de venituri se
inscriu:
a.
|
prevederile bugetare
de stat, prevederile bugetare definitive si platile realizate;
|
b.
|
creditele bugetare
initiale, definitive si platile efectuate;
|
c.
|
prevederile bugetare
initiale, definitive si incasarile realizate.
|
111. In
cadrul contului anual de executie a bugetelor locale, la partea de cheltuieli
se inscriu:
a.
|
prevederile bugetare
initiale, definitive si incasarile realizate;
|
b.
|
prevederile bugetare
de stat, prevederile bugetare definitive si platile realizate;
|
c.
|
creditele bugetare
initiale, definitive si platile efectuate.
|
112. Conform clasificatiei
functionale, cheltuielile bugetare se grupeaza in:
a.
|
cheltuieli
financiare, investitii, subventii, cheltuieli extraordinare
|
b.
|
titluri, articole si alineate
|
c.
|
parti, capitole, subcapitole
|
113. Componentele
sistemului unitar de bugete pot fi grupate in doua categorii, respectiv:
a.
|
bugetul public national si bugetele locale
|
b.
|
bugetul public national si bugetul general
consolidat
|
c.
|
bugetul general consolidat si bugetul de stat
|
114. Consolidarea bugetara
se refera la:
a.
|
operatiunea de vanzare a certificatelor de
trezorerie catre populatie |
b.
|
operatiunea de rectificare a Bugetului de stat
|
c.
|
operatiunea de
eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale sistemului
bugetar in vederea evitarii dublei inregistrari a acestora.
|
115. Reforma
normativa a bugetului public se circumscrie principiilor:
a.
|
armonizarii, complementaritatii si
coresponsabilitatii
|
b.
|
universalitatii, complementaritatii si
armonizarii
|
c.
|
anualitatii, complementaritatii si
coresponsabilitatii
|
116. Incasarea veniturilor
la bugetul de stat se poate realiza prin procedeele urmatoare:
a.
|
impunerea si
creditarea de catre organele fiscale
|
b.
|
calcularea si plata
directa de catre subiectii impozitelor
|
c.
|
obtinerea de la
bugetul de stat a unor subventii
|
117. Executia cheltuielilor
bugetare se bazeaza pe urmatoarele principii:
a.
|
creditele bugetare
sunt rambursabile si purtatoare de dobanda
|
b.
|
creditele bugetare
sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda
|
c.
|
creditele bugetare
aprobate pentru un ordonator principal de credite sunt virate si utilizate
pentru finantarea altui ordonator principal de credite
|
118. Veniturile
bugetelor locale se constituie din:
a.
|
venituri proprii
formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si
cote defalcate din impozitul pe venit
|
b.
|
venituri financiare
formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte
|
c.
|
venituri de
exploatare formate din: impozite, contributii, alte varsaminte, alte venituri
|
119. Procesul bugetar
prezinta urmatoarele caracteristici:
a.
|
procesul bugetar este operativ, reprezentativ,
preponderent financiar, social, ciclic, de larg impact economic
|
b.
|
procesul bugetar este decizional, democratic,
preponderent monetar, economic, ciclic, de larg impact public
|
c.
|
procesul bugetar este decizional, democratic,
preponderent politic, tehnic, ciclic, de larg impact public
|
120. Procesul
bugetar este democratic deoarece:
a.
|
este rezultatul
exercitarii atributiilor statului de drept si al exercitiului puterii de stat
pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre cetateni
|
b.
|
este rezultatul
exercitarii atributiilor asociatilor si al administratorilor societatilor
comerciale pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre acestia in
Asunarea Generala a Actionarilor
|
c.
|
este rezultatul
exercitarii atributiilor statului de drept urmand ca executivul sa procedeze la declansarea procesului bugetar
|
121. Potrivit prevederilor
Constitutiei Romaniei si Legii privind finantele publice, competentele
si responsabilitatile in procesul bugetar revin:
a.
|
Parlamentului,
presedintelui, primarilor si prefectilor;
|
b.
|
Parlamentului, Guvernului,
Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului
Economiei si Finantelor si Ordonatorilor de credite;
|
c.
|
Guvernului, presedintelui, ministrului
economiei .
|
122. Elaborarea proiectului
bugetului de stat reprezinta:
a.
|
prima etapa a
procesului bugetar
|
b.
|
a doua etapa a
procesului bugetar
|
c.
|
a treia etapa a procesului
bugetar
|
123. Elaborarea
proiectului bugetului de stat consta in:
a.
|
formularea
propunerilor privind veniturile societatilor comerciale de catre ordonatorii
secundari de credite
|
b.
|
formularea
propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii
de credite bugetare
|
c.
|
formularea
propunerilor privind cheltuielile bancilor comerciale de catre ordonatorii de
credite bugetare
|
124. Veniturile fiscale ale
bugetelor provin din:
a.
|
impozitele si taxele directe;
|
b.
|
impozitele si taxele locale;
|
c.
|
viramentele
persoanelor fizice si juridice.
|
125. Executia bugetului de
stat inseamna:
a.
|
Repartizarea
veniturilor si cheltuielilor bugetare pe institutii;
|
b.
|
Activitatea de
incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor
aprobate prin acesta;
|
c.
|
Repartizarea
veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre .
|
126. Elaborarea
proiectelor bugetelor locale se realizeaza de catre:
a.
|
Consiliile judetene;
|
b.
|
Consiliile locale;
|
c.
|
Ordonatorii principali de credite.
|
127. Avand in vedere
relatia dintre cheltuielile publice G si incasarile bugetare nete Z , la
nivelul bugetului se poate inregistra excedent cand:
a.
|
G > Z
|
b.
|
G = Z
|
c.
|
G < Z
|
128. Avand in vedere
relatia dintre cheltuielile publice G si incasarile bugetare nete Z , la
nivelul bugetului se poate inregistra echilibru cand:
a.
|
G Z;
|
b.
|
G = Z;
|
c.
|
G < Z .
|
129. Obtinerea
bugetului general consolidat presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a.
|
calcularea
veniturilor totale general consolidate , determinarea cheltuielilor totale
general consolidate si determinarea deficitului bugetului general consolidat
|
b.
|
determinarea
veniturilor si cheltuielilor bugetelor centrale si locale
|
c.
|
determinarea
transferurilor consolidabile si scadera din cheltuielile totale consolidate a
ajustarilor
|
130. Bugetul Trezoreriei
statului este documentul care evidentiaza:
a.
|
imprumuturile
acordate in cursul anului;
|
b.
|
veniturile si
cheltuielile sistemului trezoreriei;
|
c.
|
valoarea emisiunii
in domeniul circulatiei monetare .
|
131. Contabilitatea
Trezoreriei statului se organizeaza:
a.
|
in cadrul B.N.R.
fiind controlata de Curtea de Conturi;
|
b.
|
in cadrul
Ministerului Finantelor Publice si sub indrumarea B.N.R
|
c.
|
in cadrul
Ministerului Finantelor Publice si in unitatile subordonate
|
132. Bilantul contabil al
Trezoreriei cuprinde indicatori cu privire la:
a.
|
soldul la inceputul
anului si la finele semestrului de raportare;
|
b.
|
soldul la inceputul
si la finele anului de raportare
|
c.
|
soldul la inceputul
anului si la finele trimestrului de raportare
|
Legea bugetului de
stat este supusa promulgarii de catre:
a.
|
Primul ministru al tarii;
|
b.
|
Parlament;
|
c.
|
Presedintele tarii.
|
134. Contul curent general
al Trezoreriei statului:
a.
|
Functioneaza la
B.C.R. si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice;
|
b.
|
Functioneaza la B.N.R.
si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor
Trezoreriei statului din teritoriu;
|
c.
|
Functioneaza la
B.N.R. si este deschis pe seama Trezoreriei Generale a Statului .
|
135. Operatiunile pasive
ale Trezoreriei statului reprezinta:
a.
|
operatiunile de
constituire a debitelor;
|
b.
|
operatiunile de constituire a resurselor;
|
c.
|
operatiunile din imprumuturi .
|
136. Imprumuturile pe
termen lung prin Trezoreria statului satisfac urmatoarele necesitati ale
statului:
a.
|
finantarea
deficitului bugetului de stat, refinantarea datoriei publice si finantarea
proiectelor de investitii pentru dezvoltarea economiei
|
b.
|
finantarea deficitului bugetului de stat si local
|
c.
|
refinantarea datoriei publice
|
137. Principiile
managementului bugetar sunt:
a.
|
adoptarea
hotararilor strategice si controlul operativ al rezultatelor;
|
b.
|
directionarea
deciziilor pe obiective , intocmirea de prognoze si informarea completa a
administratiilor;
|
c.
|
planul strategic,
directionarea pe obiective sau perspectiva, controlul bugetar al rezultatelor
si informarea completa si ferma a administratiilor.
|
138. Imprumuturile interne
ale autoritatilor administratiei publice locale sunt contractate sub forma de:
a.
|
acorduri de imprumut de la banci comerciale si titluri
de valoare;
|
b.
|
acorduri de imprumut
de la banci comerciale, titluri de valoare si imprumuturi fara dobanda de la
Trezoreria statului;
|
c.
|
titluri de valoare si imprumuturi de la
institutii de credit .
|
139. Reforma
normativa a bugetului public se circumscrie principiilor:
a.
|
armonizarii, complementaritatii si
coresponsabilitatii
|
b.
|
unitatii, universalitatii si armonizarii
|
c.
|
universalitatii, publicitatii si unitatii
|
140. Contul general al
executiei bugetului de stat se elaboreaza pe baza:
a.
|
verificarilor
Ministerului Finantelor Publice la conturile privind executia de casa a bugetului de stat;
|
b.
|
darilor de seama
contabile prezentate de ordonatorii principali de credite si conturilor
privind executia de casa a sa;
|
c.
|
darilor de seama contabile
prezentate de consiliile judetene si al munincipiului Bucuresti
|
141. Principiul
specializarii bugetare se bazeaza pe:
a.
|
clasificatia
bugetara care trebuie sa fie simpla si clara
|
b.
|
sursele de provenienta a veniturilor
|
c.
|
destinatiile cheltuielilor
in cadrul gruparii economice
|
142. Principiul
specializarii bugetare se bazeaza pe:
a.
|
clasificatia
bugetara care trebuie sa fie simpla si clara
|
b.
|
sursele de provenienta a cheltuielilor
|
c.
|
destinatiile
cheltuielilor in cadrul gruparii economice
|
143. Garantia
de stat pentru imprumuturi interne reprezinta:
a.
|
o obligatie a consiliului judetean;
|
b.
|
o obligatie indirecta a statului roman;
|
c.
|
o obligatie a
beneficiarului imprumutului .
|
144. Bugetul Trezoreriei
statului este elaborat , administrat si executat de:
a.
|
Ministerul Finantelor Publice
|
b.
|
Curtea de Conturi si
Guvern
|
c.
|
Comisia parlamentara de buget-finante
|
145. Bugetul Trezoreriei
statului este elaborat , administrat si executat de:
a.
|
Ministerul Finantelor Publice
|
b.
|
Curtea de Conturi
|
c.
|
Comisia parlamentara de buget-finante
|
146. Incasarea veniturilor
la bugetul de stat se poate realiza prin procedeele urmatoare:
a.
|
calcularea si plata
directa de catre subiectii impozitelor
|
b.
|
impunerea si
creditarea de catre organele fiscale
|
c.
|
obtinerea de la
bugetul de stat a unor subventii
|
147. Fondul
de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza:
a.
|
pentru finantarea
unor actiuni urgente
|
b.
|
unor ordonatori
principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale
|
c.
|
pentru sprijinirea
persoanelor fizice sinistrate
|
148. Rezultatul
executiei bugetare evidentiaza:
a.
|
excedentul soldului bugetului de stat;
|
b.
|
soldul bugetului de
stat ca urmare a veniturilor si cheltuielilor;
|
c.
|
acoperirea
cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate in anul de referinta .
|
149. Contul
curent general al trezoreriei statului functioneaza la B.N.R. avand rolul de:
a.
|
agent de cont si finantator al imprumuturilor de
stat;
|
b.
|
finantator al deficitelor
si administrator de cont;
|
c.
|
agent pentru
efectuarea de plasamente si administrator de cont.
|
150. In
cadrul contului anual de executie a bugetelor locale, la partea de venituri se
inscriu:
a.
|
prevederile bugetare
initiale, definitive si incasarile realizate
|
b.
|
prevederile bugetare
de stat, prevederile bugetare initiale si platile realizate
|
c.
|
creditele bugetare
initiale, definitive si prevederile bugetare initiale
|
COMPLETARI
1. Bugetul de stat, ca buget al
administratiei centrale de stat, este un document elaborat si administrat de
. . . . . .si aprobat de Parlament, prin lege.Guvern
2. Bugetul Trezoreriei
statului este un document in care sunt inscrise . . . . . si cheltuielile
trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii
functiilor sale. veniturile
3. Bugetul public
national este format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetele . . . . ; locale
4. Bugetul local este
documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an . . . . . si
cheltuielile unitatilor administrativ - teritoriale.veniturile
5. Veniturile bugetelor
locale se constituie din venituri . . . . formate din : impozite, taxe,
contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe
venit. proprii
6. Principiul
echilibrului prevede ca toate cheltuielile bugetelor locale sa se acopere
integral din . . . . acestor bugete. veniturile
7. Procesul bugetar
cuprinde ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile locale
competente, in scopul concretizarii politicii . . . . , sociale si financiare a
statului.economice
8. Deficitul bugetar
reprezinta ipostaza negativa a soldului . . . , realizata atunci cand
cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. bugetar
9. Creditul de angajament
cuprinde . . . . total al obligatiilor legale contractate pe parcursul
exercitiului bugetar in curs pentru actiuni multianuale .costul
10. Cheltuielile bugetare
sunt de doua tipuri: cheltuieli . . . . si cheltuieli neobligatorii.obligatorii
11. Contabilitatea Trezoreriei
publice se defineste ca ansamblul regulilor . . . . si tehnice ce se aplica
operatiunilor financiare realizate de catre institutiile si organismele
publice.juridice
12. Bugetul public este un
plan financiar ce incorporeaza o estimare a cheltuielilor necesare pentru o
perioada data si . . . . . propuse pentru finantarea acestor cheltuieli.mijloacele
13. Bugetul general
. . . . . reprezinta ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate
si consolidate pentru a forma un intreg.consolidat
14. Debugetizarea consta
in scoaterea in afara bugetului general al statului a unor . . . . . si acoperirea
lor din surse alternative. cheltuieli
15. Clasificatia bugetara
reprezinta gruparea . . . . . si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si
dupa criterii unitare.veniturilor
16. Veniturile publice
sunt structurate conform criteriului . . . . ;
economic
17. Procesul bugetar, sub
aspectul continutului, reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor initiate si
derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politii
. . . . . promovate de autoritatea guvernamentala. financiare
18. Proiectele legilor
bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre . . . . , prin
Ministerul Economiei si Finantelor.
Guvern
19. Examinarea si
aprobarea proiectului bugetului de stat este a doua etapa a procesului . . . . ,
care cuprinde dezbaterea si aprobarea bugetului in Parlament.
bugetar
20. Executia bugetului de
stat inseamna activitatea de incasare a . . . . . .bugetare si de efectuare a platii
cheltuielilor aprobate prin buget.
veniturilor