Acquis-ul comunitar si programe cu finantare europeana

ACQUIS-UL COMUNITAR SI PROGRAME CU FINANTARE EUROPEANA

Acquisul comunitar

Acquisul comunitar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, si consta in:

• continutul, principiile si obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale Comunitatilor Europene si in cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam);
• legislatia adoptata de institutiile UE pentru punerea in practica a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari);
• jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
• declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene ;
• actiuni comune, pozitii comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al cooperarii din domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne (JAI);
• acordurile internationale la care CE este parte, precum si cele incheiate intre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Capitolele De Negociere

Un capitol de negociere se refera la un anumit domeniu din legislatia europeana (spre exemplu agricultura sau politica regionala). Exista 31 de capitole pe care fiecare tara candidata trebuie sa le discute cu Uniunea Europeana, ele reprezentand ceea ce este cunoscut sub numele generic acquis comunitar.

Prin negocieri se urmareste ca legislatia din tara candidata sa fie armonizata cu cea europeana, adica fiecare cetatean roman sa aiba aceleasi drepturi si obligatii ca si cei din Uniunea Europeana. In cursul negocierilor, tara candidata (sau chiar Uniunea Europeana) poate sa ceara perioade de tranzitie (amanarea pentru o perioada limitata a aplicarii unei anumite prevederi) sau derogari (neaplicarea anumitor reglementari pe teritoriul sau).

Un capitol este 'provizoriu inchis' dupa ce se ajunge la un acord comun asupra conditiilor in care tara candidata o sa adera la Uniunea Europeana. In momentul in care toate cele 31 de capitole sunt inchise, se considera ca tara candidata a adoptat in totalitate acquis-ul comunitar si are iinstitutiile necesare pentru aplicarea lui, conditii necesare pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Capitol 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitol 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitol 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitol 4: Libera circulatie a capitalului
Capitol 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitol 6: Politica in domeniul concurentei
Capitol 7: Agricultura
Capitol 8: Pescuitul
Capitol 9: Politica in domeniul transporturilor
Capitol 10: Impozitare
Capitol 11: Uniune economica si monetara
Capitol 12: Statistica
Capitol 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitol 14: Energie
Capitol 15: Politica industriala
Capitol 16: Intreprinderi mici si mijlocii
Capitol 17: Stiinta si cercetare
Capitol 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitol 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitol 20: Cultura si politica in domeniul audiovizualului
Capitol 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitol 22: Protectia mediului inconjurator
Capitol 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitol 24: Justitie si afaceri interne
Capitol 25: Uniune vamala
Capitol 26: Relatii externe
Capitol 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitol 28: Control financiar
Capitol 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitol 30: Institutii
Capitol 31: Diverse

In ceea ce priveste transpunerea acquis-ului, dintre aspectele deficitare au fost consemnate: cele patru libertati ale Pietei Interne, agricultura, energia, audio-vizualului si telecomunicatiilor. Politica comerciala apare intr-o lumina mai degraba nefavorabila, datorita deselor recurgeri la masuri ce incalca angajamentele asumate anterior in cadrul Acordului European. Aspectele pozitive subliniate sunt: dreptul societatilor comerciale, concurenta, impozitarea, pescuit, IMM, transporturi si uniunea vamala. O mentiune aparte este facuta vis-a-vis de performantele Romaniei ca Presedintie in exercitiu a OSCE. Intr-o lumina negativa apare capacitatea administratiei publice de a implementa acquis-ul transpus si de a gestiona fondurile comunitare.

Acquis-ul comunitar: numit si patrimoniul comunitatii, este un corp de drepturi si obligatii care leaga impreuna Statele Membre ale UE. Se compune din principiile si obiectivele politice ale tratatelor, legislatia care pune in aplicare tratatele si jurisprudenta Curtii de Justitie, declaratiile si rezolutiile UE, masurile privind politica externa si de securitate comuna si cele privind justitia si afacerile interne, precum si tratatele internationale

ale UE si cele bilaterale ale Statelor Membre.

Asistenta de pre-aderare: suportul financiar oferit de UE tarilor in curs de aderare pentru adaptarea acestora la standardele UE in vederea armonizarii legislatiei lor cu cea comunitara. Se compune din trei instrumente financiare principale: Phare (pentru infrastructura administrativa si sistemul juridic), Sapard (pentru agricultura) si ISPA (pentru transport si mediu).

Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finantat de catre Uniunea Europeana pentru a asista tarile candidate din Europa Centrala si de Est candidate la aderarea la Uniune.

Creat initial in 1989 pentru a asista Polonia si Ungaria, programul PHARE acopera la ora actuala zece tari. El asista cele opt state membre noi: Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia, precum si Bulgaria si Romania intr-o perioada de restructurare economica si schimbare politica masiva.

Pana in 2000 tarile din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republica Macedona iugoslava si Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. Insa, din 2001 programul CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and Stability in the Balkans) a inceput sa ofere asistenta financiara acestor tari.

In urma invitatiei facute de Consiliul de la Copenhaga in 1993 tarilor din Europa Centrala si de Est sa aplice pentru aderarea la comunitate, sprijinul PHARE a fost reorientat in acest sens, incluzand o expansiune pronuntata pentru sprijinul investitiei in infrastructura. Focarul total de pre-dezvoltare al PHARE a fost realizat in 1997, ca raspuns privind lansarea procesului prezent de expansiune al Consiliului de la Luxemburg.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Fondurile Phare se concentreaza complet asupra pre-ascensiunii prioritatilor subliniate in Hartile si Parteneriatele de Dezvoltare care formeaza prioritatile generale pe care tarile trebuie sa le suplineasca pentru a pregati cresterile si resursele disponibile pentru a le ajuta sa faca astfel. Programul National pentru Adoptarea Castigului este orarul tarii candidate pentru pregatirea aderarii. El estimeaza sincronizarea si costurile pasilor necesari pentru pregatirea tarii pentru aderare, implicarile de personal si resursele financiare.

Obiective:

1. Intarirea administratiilor si institutiilor publice pentru functionarea eficienta intru Uniunea Europeana.

2. Promovarea convergentei cu legislatia vastei legislatii a Uniunii Europene (acquis communautaire) si reducerea nevoilor de perioade de tranzitie.

3. Promovarea coeziunii economice si sociale.

Aceste orientari au fost imbunatatite mai departe in 1999 odata cu crearea SAPARD si ISPA, care au preluat dezvoltarea rurala si a agriculturii (SAPARD) si proiectele de infrastructura in domeniile de mediu si transporturi (ISPA) permitand Phare sa se concentreze asupra prioritatilor cheie care nu erau acoperite de aceste domenii.

Considerand ca 8 din cele 10 tari care eligibile anterior pentru programul Phare au devenit state membre ale Uniunii Europene in mai 2004 (Romania si Bulgaria raman tari candidate), schimbari substantiale sunt facute la scopul programului Phare. 2003 a fost anul final stabilit pentru tarile nou aderate, dar contractarea de proiecte va continua pana in 2005, iar platile bazate pe aceste contracte pot continua pana in 2006. Insa, luand in calcul reducerea treptata a delegarilor in noile state membre si inlocuirea lor de catre reprezentante mai mici, din mai 2004 noii membri vor detine responsabilitate completa asupra administrarii programului Phare printr-un proces extins de decentralizare.

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila care, impreuna cu PHARE si SAPARD, sprijina tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Scopul ISPA este de a oferi sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si al transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene in aceste doua sectoare

OBIECTIVELE PROGRAMULUI ISPA:
- Sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene.
- Sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele trans-europene.
- Sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Incepand cu 2007, asistenta financiara prin ISPA va fi inlocuita in mod automat de Fondurile de Coeziune si intregul sprijin financiar va creste substantial, obligand autoritatile romane sa pregateasca si sa consolideze structuri administrative si de coordonare adecvate, in vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor.

Sectoarele care beneficiaza de asistenta:
MEDIU: Alinierea standardelor de mediu ale tarilor candidate la cele ale Uniunii Europene Domenii:
- rezerva de apa potabila
- tratarea apelor reziduale
- administrarea deseurilor solide si a celor periculoase
- poluarea aerului
TRANSPORT : extinderea retelelor de transport trans-europene catre tarile candidate:
- largirea drumurilor nationale
- construirea de variante ocolitoare a unor mari orase
- construirea de autostrazi
- reabilitarea de cai ferate

BENEFICIARI:
Autoritatile locale si centrale (ministere de resort, consilii judetene, primarii), regii autonome si companii nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare. Valoarea finantarii nerambursabile se ridica la maximum 75% din valoarea fiecarui proiect, diferenta de 25% reprezentand co-finantarea (componenta locala) ce poate fi asigurata din resurse bugetare si prin imprumuturi de lainstitutii financiare internationale.

CUM FUNCTIONEAZA ISPA?
Pentru a obtine fonduri ISPA trebuie parcurse urmatoarele etape:
- Beneficiarii vor depune cererile de finantare pentru evaluare la ministerele de resort
- Ministerele de resort verifica proiectele si concordanta lor cu strategiile elaborate si completeaza cererea de finantare ISPA.
- Proiectele eligibile vor fi trimise prin Ministerul Integrarii Europene (unitate de coordonare centrala a Guvernului Romaniei, care reprezinta principalul punct de legatura cu Comisia Europeana) la Comisia Europeana. Rolul Ministerului Integrarii Europene este de a transmite cererile de finantare, organizarea comitetelor de monitorizare si medierea dintre ministere.
- Cererile de finantare sunt examinate de catre serviciile Comisiei Europene si, atunci cand este necesar, sunt discutate cu tara care a solicitat finantarea. Comisia depune proiectele care indeplinesc conditiile pentru a fi acceptate Comitetului de Management ISPA, compus din reprezentanti ai tarilo rmembre ale Uniunii Europene.
- Dupa primirea opiniei favorabile din partea Comitetului de Management, Comisia Europeana adopta proiectele si trimite Memorandumul de Finantare tarii beneficiare pentru semnatura.
ISPA Mediu finanteaza investitiile referitoare la armonizarea Legislatiei de mediu a Romaniei cu Directivele de mediu ale Uniunii Europene in domeniile: apa, deseuri, aer.
Criterii pentru proiecte eligibile:
- Concordanta cu principiile si politicile de mediu;
- Contributie la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale aRomaniei la UE;
- indeplinirea prevederilor Planului National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar si Politica Nationala de Mediu;
- mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului;
- Sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu;
- Intreprinderea de masuri pentru combaterea poluarii la sursa;
- Indeplinirea principiului "poluatorul plateste" .

Domenii:
- lucrari de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare a apelor uzate;
- sisteme de management al deseurilor;
- lucrari de imbunatatire a calitatii aerului in marele aglomerari urbane.

Prioritati pentru selectare:
- populatia deservita peste 50000 locuitori (prioritate proiectele care vor deservi un numar cat mai mare de locuitori);
- capacitatea de cofinantare de cel putin 25%;
- impactul asupra mediului;
- asigurarea fondurilor locale in pregatirea proiectelor;

Criterii de evaluare:
- criterii formale:respectarea formularului standard;

-respectarea conditiilor de eligibiltate;

-prezentarea documentatiei complete;
- criterii tehnico-financiare specifice:cerinte program ISPA.

Documentatia necesara:
- cererea de finantare;
- formular tip al Comisiei Europene;
- aplicatia ISPA:
a) formular tip al aplicatiei ISPA;
b) studiul de fezabilitate;
c) master-planul privind politica in domeniul serviciilor publice urbane;
d) analiza economico-financiara a investitiei;
e) analiza institutionala a institutiilor locale care vor implementa si gestiona investitiile propuse;
f) studiul de impact asupra mediului;
g) termenii de referinta pentru selectarea supervizorului proiectului.

Programul ISPA se adreseaza prioritatilor legate de mediu si de infrastructura de transport, identificate in cadrul programului de aderare a tarilor cadindate la Uniunea Europeana din Centrul si Estul Europei. ISPA a fost initial in anul 2000 pentru a veni insprijinul realizarii unei coeziuni economice intre tarile candidate, avand o perioada de 6 ani (2000 - 2006).

Caracteristicile principale ale ISPA sunt:

  Proiectele majore din domeniul mediului si al infrastructurii de transport

  Un buget de 452 milioane Euro pentru Bulgaria si Romania in 2004 (pana in anul 2003 bugetul anual pentru toate cele 10 tari candidate in acel moment a fost de 1,1 miliarde Euro) ;

  Incepand din anul 2005, Croatia a devenit tara beneficiara a ISPA .

Obiectivele principale ale ISPA sunt:

  familiarizarea tarilor candidate cu politicile, procedurile si principiile fundamentale ale Uniunii Europene ;

  sprijinirea tarilor candidate in sensul apropierii de standardele de mediu ale Uniunii Europene ;

  imbunatatirea si dezvoltarea legaturilor cu retelele Transeuropene de transport.

Cum se pot solicita granturi ISPA:
1. Tarile candidate pot propune proiecte eligibile pentru programul ISPA, prin intermediul Coordonatorului National ISPA. Proiectele trebuie sa faca parte dintr-un sector ISPA de investitii adoptat de tarile candidate si sustinut de Comisie. Dosarele sunt trimise catre directoratul ISPA ;
2. Dosarele sunt examinate de catre serviciile Comisiei si, atunci cand este necesar, de catre tara candidata ;
3. Atunci cand Comisia considera un anumit proiect acceptabil, preda proiectul spre analizare Comitetului de Management, compus din reprezentanti ai statelor membre ale UE;
4. Daca Comitetul de Management isi da avizul favorabil, Comisia va adopta proiectul si va deschide un Memorandum de Finantare pentru semnarea de catre tara candidata respectiva.

Programul SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeana pentru a ajuta statele candidate (tarile care si-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeana) in procesul de pre-aderare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Agentia SAPARD Romania implementeaza Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR). Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este documentul de baza care va contribui la implementarea aquis-ului comunitar in perioada de pre-aderare a Romaniei si este elaborat conform Reglementarii (C.E.) 1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare si Reglementarii 2759/1999 care stabileste regulile pentru aplicarea Reglementarii 1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare.

In viitor accentul in agricultura si in spatiul rural se va pune pe prioritatile identificate pentru perioada de pre-aderare, cum ar fi: imbunatatirea structurilor de prelucrare si marketing a produselor agricole si piscicole, controlul calitatii alimentelor, ca si controlul veterinar si fito-sanitar; imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura; dezvoltarea economiei rurale si a resurselor umane. Va fi esential sa fie finantate proiecte de devoltare rurala integrate, care sa fie aplicate la nivel de comuna (NUTS 5), asigurandu-se astfel premise pentru un nou comportament antreprenorial si pentru desfasurarea unor activitati in acord cu cerintele de mediu. Fondurile acordate conform reglementarilor UE, asigura pregatirea treptata a fermierilor si procesatorilor romani pentru a putea opera pe piata UE.

Scopul principal este de a asigura crearea unor produse competitive si de a se evita efectele negative ce pot aparea daca Romania nu este pregatita din punct de vedere econonmic, institutional si legislativ pentru aderare.

Un real ajutor pentru cei interesati in obtinerea unor finantari SAPARD il constituie Ghidul solicitantului, care prezinta toate informatiile necesare cu privire la regulile de pregatire, depunere, selectie si implementare a proiectelor in cadrul Programului SAPARD.

Ghidul Solicitantului se distribuie gratuit atat prin intermediul Agentiei SAPARD, sediul central si sediile Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS), cat si prin intermediul urmatoarelor institutii:

  Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD;

  Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala ;

  Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola ;

  Oficiile Judetene de Consultanta Agricola ;

  Agentiile de Dezvoltare Regionala ;

  Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

OBIECTIVE PRINCIPALE:

Masurile din programul SAPARD au ca scop principal facilitarea implementarii acquis-ului comunitar, remedierea unor deficiente ce caracterizeaza agricultura in Romania, inainte de aderarea la Uniunea Europeana.

In mod particular, sprijinul pentru aceasta masura este destinat imbunatatirii situatiei actuale a infrastructurii din cadrul spatiului rural, a conditiilor de viata si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in spatiul rural prin:
- ameliorarea accesului la reteaua de drumuri comunale, judetene, nationale, cai ferate, precum si la exploatatiile agricole, obiective turistice de importanta nationala sau alte obiective economice;
- sprijinirea activitatilor economice comerciale si turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;
- ameliorarea in conformitate cu standardele in vigoare a conditiilor igienico-sanitare ale locuitorilor si a activitatilor productive desfasurate;
- ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare;

CINE POATE SOLICITA FINANTARE:

- consiliile locale ale comunelor din Romania;
- asociatii, cu statut juridic, intre Consiliile Locale ale comunelor din Romania.

ACTIVITATI ELIGIBILE:

Masura se va concentra pe proiecte de investitii pentru:
- Constructia si modernizarea drumurilor si podurilor locale comunale;
- Constructia si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa potabila;
- Constructia de sisteme de canalizare a apei prin investitii legate de statii de tratare a apei.

ZONE ELIGIBILE:

Investitiile trebuie sa se desfasoare in spatiul rural din Romania, comunele fiind definite conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritoriala.

Masura va fi implementata cu prioritate in zonele geografice defavorizate, si in zonele geografice cu inalt potential productiv.

CONDITII DE FINANTARE SI LIMITE DE BUGET:

Intre 100 000 si 1 000 000 Euro.
Acest sprijin este in general format din sume publice dupa cum urmeaza:
- Minim 25% contributie nationala (buget local sau national);
- Pana la 75% contributie UE;
Rata de 100% poate fi aplicata la proiectele publice care nu genereaza un venit substantial net.
Unul si acelasi beneficiar poate primi sprijin financiar pentru proiecte complet diferite, in intreaga perioada de implementare a Programului SAPARD, numai de 2 ori, cu un total cumulat in limita maxima eligibila a valorii finantarii pe masura.

DURATA PROIECTULUI:

In vederea consumarii pana la sfarsitul anului 2003 a alocarilor financiare aferente anilor 2000 si 2001 (conform acordurilor anuale de finantare), data limita pentru finalizarea proiectelor selectate este 30 septembrie 2003.