Accizele. taxele vamale si alte forme de impozite indirecte, impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna, taxa pentru jocurile de noroc

ACCIZELE. TAXELE VAMALE SI ALTE FORME DE IMPOZITE INDIRECTE

ACCIZELE

Accizele sunt o forma speciala a taxelor de consumatie (forma de impozit indirect), foarte raspandite in tarile cu o economie de piata, incluse in pretul de vanzare cu amanuntul al marfurilor importate sau produse si realizate (vandute) in interiorul tarii, apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei si care se datoreaza bugetului de stat. Unii economisti apreciaza ca accizele sunt impozite indirecte pe lux si vicii. Accizele sunt o importanta sursa de venituri a bugetului de stat.

In timp ce taxa pe valoarea adaugata se percepe la vanzarea tuturor marfurilor, fie ele bunuri de consum sau mijloace de productie, accizele sunt taxe de consumatie care se percep separat pe fiecare produs considerat de lux si destinat consumului.

Accizele au luat o mare dezvoltare dupa cel de-al doilea razboi mondial, reprezentand unul dintre cele mai importante venituri ale bugetelor statelor contemporane. in unele tari ajungand pana la 50% din totalul veniturilor bugetare indirecte.

Accizele se percep asupra produselor de larg consum ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele. In acest fel, accizele au randament fiscal ridicat. Accizele se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux si unele chiar nocive sanatatii, care au o cerere mare si neelastica.

Produsele accizabile (produse supuse accizelor) sunt urmatoarele: bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, cafea verde, cafea prajita, cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur si/sau platina, cu exceptia verighetelor, autoturisme si autoturisme de teren, produse de parfumerie, electricitate, camere video cu inregistrare, cuptoare cu microunde, aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, care formeaza un singur corp, arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz militar sau de sport, iahturi si barci cu motor pentru agrement.

Accizele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori.

Accizele se pot calcula fie pe baza unor cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de vanzare, fie in suma fixa, pe unitatea de masura a marfurilor.

Platitorii formali ai accizelor sunt agentii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care produc, importa si comercializeaza anumite produse considerate ca fiind de lux. Agentii economici care achizitioneaza de la producatorii individuali produsele respective pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si sa verse la bugetul de stat accizele aferente.

Mai sunt platitori ai accizelor:

o      agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii, indiferent daca acesta se comercializeaza ca atare sau se introduce in fabricatie proprie pentru obtinerea altor produse atat de catre agentul economic prestator, cat si de catre beneficiarul prestatiei;

o      agentii economici care cumpara de la producatorii individuali -persoane fizice - produse de natura celor supuse platii accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;

o      persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;

o      agentii economici pentru cantitatile de produse supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice, ori sunt consumate pentru reclama si publicitate.

Pentru produsele de tutun, platitorii de accize sunt agentii economici - persoanele juridice, asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate - care produc sau importa astfel de produse.

Platitori de accize sunt persoane fizice care introduc in tara produse din tutun destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale.

De asemenea, sunt platitori de accize, pentru produse din tutun agentii economici pentru toate cantitatile de produse supuse accizelor, obtinute din productie proprie sau din import, care sunt acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice, ori sunt consumate pentru reclama si publicitate.

Platitori de accize pentru produse petroliere sunt agentii economici producatori sau importatori ai unor astfel de produse.

Pentru diferite alte produse, platitori de accize sunt agentii economici -persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc, importa sau comercializeaza produsele respective, le acorda ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si. dupa caz. persoanelor fizice, le consuma pentru reclama si publicitate.

Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara autoturisme de teren (inclusiv din import rulate).

Pentru vinul, tuica si rachiurile naturale livrate in stare varsata de catre producatori agentilor economici, in scopul utilizarii ca materie prima pentru obtinerea altor produse prevazute, calcularea accizelor se efectueaza o singura data numai la produsele rezultate din prelucrare. Daca aceste produse provin din import si sunt utilizate ca materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita, pe baza de documente justificative, restituirea accizelor platite in vama. In cazul alcoolului, se datoreaza accize ori de cate ori intervin modificari in concentratia alcoolica. Agentii economici care comercializeaza marfuri afectate de accize, introduse in tara de catre persoane fizice neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina si sa vireze la bugetul de stat accizele respective.

Calcularea accizelor se face prin aplicarea cotelor procentuale asupra bazei de impozitare.

Pentru produsele din productia interna, baza de impozitare o reprezinta contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele, iar pentru marfurile din import, valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale care se percep la importul unor categorii de produse.

Pentru bunurile introduse in tara de persoane fizice neinregistrate ca agenti economici, dai- comercializate de agenti econom ici, baza de impozitare o reprezinta contravaloarea care se cuvine deponentului pentru bunurile vandute.

Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat un impozit in suma fixa pe unitatea de masura (m³ sau tona).

Cotele procentuale si in suma fixa sunt unice, atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import.

Berea este produsul care se obtine prin fermentarea alcoolica a mustului preparat din malt, cereale nemaltificate, zahar, hamei, produse din hamei, apa cu adaos de drojdie si preparate zimatice. In subgrupa 'bere' sunt cuprinse toate sortimentele de bere obtinute potrivit procedeelor de mai sus, precum si sortimentele de bere realizate in amestec cu bauturi alcoolice sau nealcoolice, cu o concentratie alcoolica in volum, cuprinsa intre 0,5% si 10%.

Berea este orice produs incadrat intr-un anumit cod sau orice produs care contine un amestec de bere si de bauturi nealcoolice.

Accizele pentru bere se determina in felul urmator: pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl, se aplica accize specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru berea importata de la micii producatori independenti, cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl.

Fiecare agent economic producator de bere are obligatia de a depune la organul fiscal teritorial la care este inregistrat ca antrepozitar autorizat, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine.

Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti agentii economici mici producatori care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt agenti economici producatori de bere care, din punct de vedere juridic si economic, sunt independenti fata de orice alt agent economic producator de bere; utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic producator de bere si nu functioneaza sub licenta de produs a altui agent economic producator de bere. Daca un agent economic producator de bere beneficiaza de nivelul redus al accizelor si isi mareste capacitatea de productie, prin achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor existente, acesta va instiinta in scris organul fiscal la care este inregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificarile produse, va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele, in cuantumul corespunzator noii capacitati de productie, incepand cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia.

Se excepteaza de la plata accizelor berea fabricata de persoana fizica si consumata de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vanduta.

Accizele pentru vinuri. in vederea calcularii accizelor se are in vedere ca vinurile sunt de mai multe feluri, si anume: a) vinuri linistite, care cuprind toate produsele, cu exceptia vinului spumos, si care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare sau au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care nu depaseste 18% in volum, au fost obtinute rara nici o imbogatire, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare; b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele incadrate in anumite coduri, si care sunt prezentate in sticle inchise, cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon in solutie egala sau mai mare de 3 bari si au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare. Se excepteaza de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica si consumat de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandut.

Accizele pentru bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, reprezinta: a) alte bauturi fermentate linistite sunt acelea care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 10% in volum sau o concentratie alcoolica ce depaseste 10% in volum, dar nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare; b) alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle inchise cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon in solutie egala sau mai mare de 3 bari, si care au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 13% in volum sau au o concentratie alcoolica mai mare de 13% in volum, dar nu depaseste 15% in volum si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare. Se excepteaza de la plata accizelor bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, fabricate de persoana fizica si consumate de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandute.

Accizele pentru produsele intermediare. Produsele intermediare reprezinta toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 22% in volum. Se considera produse intermediare si orice bautura fermentata linistita care are o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare, si orice bautura fermentata spumoasa care are o concentratie alcoolica ce depaseste 8,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare.

Accizele pentru alcoolul etilic. Accizele se datoreaza pentru alcool etilic, distilate de origine agricola, bauturi alcoolice distilate, vinuri, bere, bauturi fermentate, altele decat berea si vinul, produse intermediare. In categoria alcool etilic, distilate de origine agricola si bauturi alcoolice distilate se cuprind urmatoarele categorii de produse, care au o concentratie alcoolica in volum ce depaseste 1,2% sau care depasesc 22%: alcoolul etilic, distilate de origine agricola (distilate din cereale, distilat de vin, distilate din fructe si orice alte distilate de origine agricola), bauturi alcoolice distilate, alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic rafinat. Bauturile alcoolice distilate cuprind: bauturile alcoolice distilate care au in continutul lor alcool etilic de origine agricola; rachiurile obtinute din vin si din subproduse rezultate din fabricarea vinului; tuica si rachiurile din fructe; orice alt produs, in solutie sau nu, care contine bauturi spirtoase. Alcoolul etilic cuprinde: alcool etilic rafinat, alcool etilic brut, alcool etilic tehnic si alcool etilic denaturat.

Platitorii accizelor pentru produsele de mai sus sunt agentii economici -persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, sunt platitori de accize agentii economici care cumpara de la producatorii individuali - persoane fizice - produse supuse accizelor, pentru prelucrare si/sau comercializare, precum si alti agenti economici.

Agentii economici prelucratori au dreptul la deducerea, pe baza de documente justificative, a accizelor datorate pentru produsele finale facturate, a accizelor platite in vama sau la achizitionarea de pe piata interna a materiei prime.

Faptul generator al accizelor il constituie

a) data efectuarii livrarii, pentru produsele din productie interna;

b)      data achizitionarii marcajelor, pentru produsele ce intra sub incidenta sistemului de marcare si care urmeaza sa fie importate;

c)       data inregistrarii declaratiei vamale de import, pentru produsele importate, altele decat cele supuse sistemului de marcare;

d)      data cumpararii, inscrisa in borderoul de achizitie si in documentul de receptie a produselor supuse accizelor, pentru agentii economici achizitori;

e)       data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate.

Pentru toate livrarile si transferurile de alcool, alcool sanitar, distilate de origine agricola, efectuate de catre agentii economici producatori interni sau importatori, precum si pentru toate livrarile de bauturi alcoolice efectuate de catre agentii economici producatori interni, importatori si comercianti in sistem angro se utilizeaza in mod obligatoriu facturi fiscale speciale sau avize speciale de insotire a marfii, precum au si obligatia sa conduca evidente in jurnale.

in vederea respectarii de catre agentii economici a normelor juridice privind calcularea si incasarea accizelor, organele financiare exercita supravegherea fiscala a productiei de alcool, a importurilor de alcool si a bauturilor alcoolice in vrac, a productiei de bere si a bauturilor alcoolice naturale.

Pentru supravegherea productiei de alcool, Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, desemneaza pe langa fiecare agent economic producator de alcool cate un reprezentant permanent, denumit supraveghetor fiscal.

Supraveghetorul fiscal supravegheaza intrarile zilnice de materii prime, normele de consum, cantitatile de alcool realizate, calcularea, inregistrarea in contabilitate si virarea accizelor datorate bugetului de stat, vizeaza documentele de receptie a materiilor prime de la persoane fizice, controleaza pastrarea sigiliilor pe contoarele care masoara cantitatea de alcool produsa.

Supraveghetorul fiscal are obligatia sa verifice: existenta certificatelor de calibrare pentru rezervoarele si recipientele de depozitare a alcoolului; inregistrarea corecta a intrarilor de materii prime; inscrierea corecta a alcoolului obtinut in rapoartele zilnice de productie si in documentele de transfer - predate catre sectiile de prelucrare sau catre depozitele de produse finite, in concordanta cu inregistrarile mijloacelor de masurare; concordanta dintre consumul energetic lunar si productia de alcool obtinuta; realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool sanitar si tehnic, inscris in evidentele operative ale depozitelor de astfel de produse; centralizatorul lunar al documentelor de transfer catre sectiile de prelucrare a alcoolului; realitatea livrarilor de alcool, indiferent de natura acestuia, catre beneficiari, prin confruntarea cantitatilor eliberate din magazie cu cefe inscrise in documentele fiscale; modul de calcul, de evidentiere si de virare a accizelor datorate pentru alcool; depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale, a decontului de accize; orice alte documente si operatiuni care sa conduca la determinarea exacta a obligatiilor catre bugetul statului.

Pentru certificarea realitatii tuturor operatiunilor aferente productiei de alcool, indiferent de natura acestuia incepand de la intrarea materiei prime pana la livrarea alcoolului catre sectiile de prelucrare sau catre terti, toate documentele intocmite trebuie sa poarte viza supraveghetorului fiscal.

Supraveghetorii fiscali au, de asemenea, obligatia sa aplice sigiliile si sa inregistreze intr-un registru special toate cererile agentilor economici de desigilare a instalatiilor si alte atributiuni.

in vederea dobandirii calitatii de agenti economici - producatori interni, importatori, comercianti engro si en detail, care realizeaza venituri din vanzarile de alcool brut, alcool etilic rafinat, bauturi alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic rafinat, produse din tutun, cafea, cafea cu inlocuitori, cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila - este necesara obtinerea autorizatiei de comercializare.

Pentru comercializarea alcoolului brut si a alcoolului etilic rafinat, autorizatia se elibereaza de Ministerul Finantelor, iar pentru comercializarea celorlalte produse autorizatia se elibereaza de Directiile Generale a Finantelor Publice si ale Controlului Financiar de Stat judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti.

In vederea obtinerii autorizatiei agentii economici depun o cerere-tip, insotita de urmatoarele documente certificate de organul fiscal teritorial: certificatul de inmatriculare; certificatul de inregistrare fiscala; adeverinta ca nu are obligatii fata de bugetul statului; declaratia solicitantului privind sediul, sucursalele etc.; licenta de fabricatie emisa de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei; contractele de import; contractele de vanzare-cumparare; adeverinta privind posedarea capacitatilor de productie necesare; scrisoare de garantie bancara; licenta pentru atestarea dreptului de marcare.

Accizele pentru produse din tutun se datoreaza pentru tigarete, tigari si tigari de foi. Sunt platitori ai accizelor pentru produse din tutun agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, agentii economici sunt platitori de accize pentru toate cantitatile de produse supuse accizelor obtinute din productie proprie sau din import, dupa cum urmeaza: a) produse ce se acorda ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor sau persoanelor fizice; b) produse consumate pentru reclama si publicitate; c) produse instrainate sub orice forma, cu sau fara titlu gratuit, ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea.

Pentru tigarete acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem, dar nu mai putin de 30,38 euro/1000 de tigarete, care reprezinta acciza minima. Cand suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem este mai mica decat acciza minima se plateste acciza minima.

La propunerea Ministrului Finantelor, Guvernul poate modifica acciza minima in functie de evolutia accizei aferente tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta, astfel incat nivelul accizei minime sa reprezinte 90% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta.

Acciza speicifica se calculeaza in echivalent euro pe 1000 de tigarete.

Acciza ad valorem se calculeaa prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si este adus la cunostiinta publica.

Este interzisa vanzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru care nu s-a stabilit si declarat preturi maxime de vanzare cu amanuntul. De asemenea, este interzisa vanzarea de tigarete, de catre oricare persoana, la un pret ce depaseste pretul maxim de vanzare cu amanuntul, declarata.

Agentii economici autorizati sa comercializeze tigarete sunt obligati sa afiseze permanent, in locuri vizibile, lista care cuprinde preturile maxime de vanzare cu amanuntul in vigoare pentru toate sortimentele pe care le comercializeaza. Pentru tutunul provenit din productia interna sau din import, utilizat in exclusivitate ca materie prima pentru obtinerea pe cale industriala a produselor din tutun, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data, respectiv la data efectuarii livrarii produselor rezultate din prelucrare.

Utilizarea tutunului ca materie prima pentru obtinerea pe cale industriala a produselor din tutun se justifica prin: a) licenta de atestare a dreptului de marcare, in cazul agentilor economici producatori interni de produse din tutun; b) contracte incheiate direct intre agentii economici producatori interni sau importatori de tutun cu agenti economici producatori interni de produse din tutun.

Faptul generator al accizelor il constituie

Produsele accizabile sunt supuse accizelor in momentul producerii lor in Romania sau la momentul importului lor in tara. Faptul generator este:

a) data efectuarii livrarii - pentru produsele din productie interna;

b)      data achizitionarii marcajelor - pentru produsele din tutun care urmeaza sa fie importate;

c)       data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, data instrainarii ori utilizarii in orice alt scop decat comercializarea.

Agentii economici sunt obligati sa intocmeasca facturi fiscale si sa conduca evidenta activitatii lor.

Este interzisa vanzarea de tigarete de catre orice persoana la un pret ce depaseste pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat.

Produsele accizabile (alcool, tutun si produse intermediare) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul Romaniei numai daca acestea sunt marcate. Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati sau importatorilor. Importatorul transmite producatorului extern marcajele, sub forma si in maniera prevazute, in vederea aplicarii efective a acestora pe produsele accizabile contractate.

Antrepozitarul autorizat sau importatorul este obligat sa aplice marcajele la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticla, astfel incat deschiderea ambalajului sa deterioreze marcajul.

Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole sau etichete deteriorate sau marcate altfel decat cele stabilite vor fi considerate ca nemarcate.

Autoritatea fiscala competenta are obligatia sa elibereze marcajele catre: a) persoanele care importa produsele accizabile in baza autorizatiei de importator, care se elibereaza de catre autoritatea fiscala competenta; b) antrepozitarii autorizati care produc sau imbuteliaza produsele accizabile.

Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea fiscala competenta, sub forma si in maniera prevazute in norme. Eliberarea marcajelor se face de catre unitatea specializata, autorizata de autoritatea fiscala competenta. Contravaloarea timbrelor pentru marcarea tigaretelor si a altor produse din tutun se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente acestor produse.

Produsele accizabile nemarcate se confisca.

Accizele pentru uleiuri minerale. Prin uleiuri minerale se inteleg urmatoarele produse: gudron de huila, de lignit sau de turba si alte gudroane minerale; benzoli, talnoli, uleiuri de creuzat; uleiuri brute din petrol sau uleiuri minerale bituminoase, altele decat uleiurile brute; gaz de sonda si alte hidrocarburi gazoase; vaselina, parafina, alte tipuri de ceara minerala si alte produse similare; cocs de petrol, bitum de petrol si alte reziduuri de uleiuri din petrol sau din minerale bituminoase; amestecuri bituminoase; hidrocarburi acciclice; hidrocarburi ciclice: benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului; preparate lubrifiante; preparate antidetonante si aditivi preparati pentru uleiuri minerale; alchibenzeni in amestec si alchinaftaline in amestec.

Uleiurile minerale pentru care se datoreaza accize sunt: benzina cu plumb; benzina tara plumb; motorine; pacura; petrol turboreactor; alte uleiuri medii si grele utilizate drept combustibil pentru incalzit; gaze petroliere lichefiate (propan, butan, simpli sau in amestec); hidrocarburi ciclice: gazul metan, petrol lampant, benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului; uleiuri pentru motoare auto.

Vanzarea de catre un agent economic producator a produselor de mai sus catre o rafinarie in vederea prelucrarii sau etilarii se face la preturi fara accize. in aceasta situatie accizele se datoreaza bugetului de stat o singura data de catre rafinaria prelucratoare, la livrarea produselor finale rezultate din prelucrare sau etilare.

Pentru uleiuri minerale accizele datorate bugetului statului sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura. Platitorii de accize pentru uleiuri minerale sunt agentii economici producatori, procesatori sau importatori de astfel de produse.

Tabelul nr. 1

Nivelul accizelor pentru urmatoarele produse es te:
Nr. crt.	Denumirea produsului  sau a grupei de produse	UM	Acciza*) echivalent euro/UM		Acciza**) echivalent euro/UM
	Bere, din care: Bere produsa de producatorii ndependenti cu o capacitate de productie anuala ce nu depaseste 200 rtii bl	hl/l grad Plato')
	Vinuri Vinuri linistite Vinuri spumoase	hl de produs
	Bauturi temeritate, altele decat bere si vinuri linistite spumoase	hl de produs
	Produse intermediare	hl de produs
	Alcool etiiic	hl alcool pur2)
Produse din tutun
	Tigarete	1.000 tigarete
	Tigari si tigari de foi	1.000 bucati
	Tutun destinat fumatului din care: 8.1. Tutun destinat rularii in tigarete	Kg Kg
Uleiuri minerale
	Benzine cu plumb	Tona 1.000 litri			Eseu: Globarizarea si vectorii globarizarii Document online: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana
	Benzine tara plumb	Tona 1.000 litri
	Motorine	Tona 1.000 litri
	Pacura	1.000 kg
	Gaze petroliere lichefiate, din care Utilizate in consum casnic Utiliare drept carburant Utilizare in consum casnic1)	t.000 kg
	Gaz natural utilizat din care: Utiiizat drept carburant Utilizat pentru incalzit	gigajoule
	Petrol lampant (kerosen4) din care: Utilizat drept carburant	tona 1.000 litri
i	12. Utilizat pentru incalzire	tona      1,000 litri

Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem. Acciza specifica se calculeaza in echivalent euro pe 1.000 de tigarete. Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si este adus la cunostinta publica in conformitate cu cerintele prevazute de norme. Agentii economici producatori sau procesatori sunt platitori de accize pentru toate cantitatile de uleiuri minerale obtinute, inclusiv pentru cele rezultate din operatiuni de procesare a titeiului sau a altor materii prime, operatiuni efectuate in baza contractelor incheiate intre agentul economic prestator si beneficiarul prestatiei.

La prelucrarea produselor rezultate din procesare agentul economic beneficiar plateste agentului economic procesator tariful de procesare plus o suma egala cu valoarea accizelor aferente cantitatilor preluate.

Faptul generator al accizelor il constituie

a) data efectuarii livrarii - pentru produsele din productie interna;

b)      data inregistrarii declaratiei vamale de import - pentru produsele importate;

c)       data intocmirii documentului de trecere in consum - pentru produsele folosite in consumul propriu.

Pentru toate livrarile si transferurile de produse efectuate de catre agentii economici producatori interni, procesatori si importatori de uleiuri minerale se utilizeaza in mod obligatoriu, dupa caz, facturi fiscale speciale sau avize speciale de insotire a marfii si se conduce evidenta obligatorie.

Produsele exportate si ulterior reintroduse in tara urmeaza regimul accizelor prevazute de lege pentru produsele provenite din import.

Accize pentru alte produse si grupe de produse. Sunt supuse accizelor urmatoarele produse: cafea verde, cafea prajita, inclusiv cu inlocuitori, cafeaua solubila,inclusiv amestecuri cu cafea solubila, confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor din iepure, oaie si capra), articole de cristal, bijuterii din aur si/sau platina (cu exceptia verighetelor), autoturisme si autoturisme de teren (inclusiv din import, rulate), parfumuri. ape de colonie si ape de toaleta, camere video, cuptoare cu microunde, aparate pentru aer conditionat, arme de vanatoare, arme de uz individual, iahturi si barci cu motor pentru agrement etc. Pentru cafea platitorii de accize sunt agentii economici importatori. Pentru celelalte produse de mai sus, platitori sunt agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc, importa sau comercializeaza produsele mentionate mai sus.

Tabelul nr. 2

Nivelul accizelor pentru alte produse

Nu intra sub incidenta accizelor barcile cu sau tara motor cu lungime mai mica de 7 m si cu motor mai mic de 15CP.

Prin crsital se intelege sticla avand un continut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.

Pentru cafeaua verde, acciza este egala cu echivalentul in lei a 680 euro pe tona. In cazul cafelei prajite, inclusiv al cafelei cu inlocuitori, acciza este egala cu echivalentul in lei a 1.000 euro pe tona. in cazul cafelei solubile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solubila, acciza este egala cu echivalentul in lei a 4 euro pe kilogram. Pentru cafea, cafea cu inlocuitori si cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, accizele se datoreaza o singura data si se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masura, asupra cantitatilor importate.

Agentii economici sunt platitori de accize pentru produsele importate sau obtinute din productia proprie reprezentand: a) produse acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor sau persoanelor fizice; b) produse consumate pentru reclama si publicitate; c) produse instrainate sub orice forma, cu sau fara titlu gratuit, ori utilizate in oricare alt scop decat comercializarea.

Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara autoturisme de teren, inclusiv rulate.

Pentru bunurile amanetate de persoane fizice si care au devenit proprietatea caselor de amanet, exista obligatia calcularii,retinerii si virarii accizelor la bugetul de stat.

Accizele preced taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor stabilite asupra bazei de impozitare, care se determina astfel: a) pentru produsele din productie interna - preturile de livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv; b) pentru produsele din import - valoarea in vama. la care se 268 adauga taxele vamale si alte taxe speciale; c) pentru bunurile provenite de la persoane fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici - contravaloarea ce se cuvine deponentului; d) pentru bunurile amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietate a caselor de amanet - contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele.

Faptul generator al accizelor pentru produsele de mai sus il constituie: a) data efectuarii livrarii - pentru produsele din productia interna; b) data inregistrarii declaratiei vamale de import - pentru produsele importate; c) data vanzarii bunurilor - pentru bunurile vandute; d) data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, data instrainarii ori utilizarii in orice alt scop decat comercializarea cafelei. Pentru operatiunile efectuate, agentii economici sunt obligati sa foloseasca factura fiscala si sa conduca contabilitatea.

Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, in cazurile in care sunt destinate pentru: - livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice; - organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental; - fortele armate apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei; - rezerva de stat si rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim.

Scutiri de la plata accizelor

Scutiri generale

Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor cand produsele respective sunt destinate pentru:

a)    livrarea in contextul relatiilor consulare si diplomatice:

b)    organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatiile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite pein conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental;

c)    fortele armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei;

d)    rezerva de stat si rezerva de mobilizare pe perioada in care au acest regim.

Accizele nu se aplica pentru importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor si al altor persoane fizice, cu domiciliul in Romania sau in strainatate.

Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic si alte produse alcoolice atunci cand sunt: - denaturate conform prescriptiilor legale si utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman; -utilizate pentru producerea otetului; - utilizate pentru producerea de medicamente; - utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau bauturi nealcoolice ce au o concentratie ce nu depaseste 1,2% in volum; - utilizate in scop medical in spitale si farmacii; - utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau tara crema, cu conditia ca in fiecare caz concentratia de alcool sa nu depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia ciocolatei si 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia altor produse; De asemenea, sunt scutite de la plata accizelor: - uleiurile minerale folosite in orice alt scop decat drept combustibil sau carburant; -uleiurile minerale livrate in vederea utilizarii drept carburant pentru aeronave, altele decat aviatia turistica in scop privat. Prin aviatie turistica in scop privat se intelege utilizarea unei aeronave, de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica sau juridica detinuta cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu. in alte scopuri decat cele comerciale si in special altele decat transportul de persoane sau de marfuri sau prestari de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice; - uleiurile minerale livrate in vederea utilizarii drept carburant pentru navigatia maritima internationala si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, altele decat navigatiile de agrement in scop privat. Prin navigatie de agrement in scop privat se intelege utilizarea oricarei ambarcatiuni, de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica sau juridica detinuta cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si in special altele decat transportul de persoane sau de marfuri ori prestari de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritatilor publice; - uleiurile minerale utilizate pentru productia de electricitate, pentru productia combinata de energie electrica si termica; - uleiurile minerale utilizate in scopul testarii aeronavelor si vapoarelor; - uleiurile minerale injectate in furnale sau in alte agregate industriale in scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal; - uleiurile minerale care intra in Romania in rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul; - orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit in scop de ajutor umanitar; - orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici producatori sau importatori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrani, orfelinatelor si altor institutii de asistenta sociala, institutiilor de invatamant si lacasurilor de cult; - uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconventional.

Mai sunt scutite de la plata accizelor: - produsele exportate direct de agentii economici producatori sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision. Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin agenti economici comisionari, de catre producatorii care detin in proprietate utilajele si instalatiile de productie necesare pentru realizarea acestor produse; - produsele aflate in regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale in domeniu. Pentru produsele aflate in aceste regimuri, scutirea se acorda cu conditia depunerii de catre agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Aceasta garantie va fi restituita agentului economic numai cu conditia incheierii in termen a regimului vamal acordat. Nu intra sub incidenta acestor prevederi, bunurile care sunt plasate in baza unor contracte de leasing ce se deruleaza in conditiile prevazute de lege, in regim vamal de tranzit, de admitere temporara sau de import, pe durata contractului de leasing; - orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordat institutiilor de invatamant, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate.

Agentii economici exportatori de cafea prajita, obtinuta din operatiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, pot solicita autoritatilor fiscale competente, pe baza de documente justificative, restituirea accizelor platite in vama, aferente numai cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata. Toate scutirile se acorda pe baza documentelor justificative.

De cand devin exigibile, care este momentul din care se datoreaza accizele?

Acciza devine exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum reprezinta:

a)     orice iesire a produselor accizabile din regim suspensiv;

b)    orice productie de produse accizabile in afara regimului suspensiv;

c)     orice import de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv;

d)    utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca materie prima;

e)     orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse in sistemul de accizare.

Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal catre;

a)            un alt antrepozit fiscal in Roman, autorizat pentru respectivele produse accizabile;

b)            o alta tara.

Accizele devin exigibile, adica se datoreaza de la datele urmatoare:

data efectuarii livrarii - pentru produsele din productia interna;

data efectuarii livrarii bauturilor alcoolice, pe baza de alcool etilic rafinat utilizat ca materie prima la obtinerea acestora - in cazul unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic rafinat, cat si sectii de producere a bauturilor alcoolice;

data inregistrarii declaratiei vamale de import - pentru importatori;

data cumpararii produselor - pentru agentii economici achizitori;

data vanzarii bunurilor provenite de la persoane fizice neinregistrate ca agenti economici si pentru bunurile amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietate a caselor de amanet.

Accizele preced taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale sau a cotelor in suma fixa asupra bazei de impozitare. Calcularea accizelor se face inmultindu-se pretul marfii, exclusiv acciza (costul de fabricatie plus profitul), cu cota accizei. Practic, prin acest mod de calcul al accizelor se urmareste evitarea dublei impuneri.

Platitorii sunt obligati sa calculeze si sa plateasca accizele la termenele stabilite. Accizele se platesc in lei. Valoarea accizelor stabilita in lei pe unitatea de masura a marfurilor, se determina prin transformarea sumelor exprimate in EURO la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui trimestru. Cursul respectiv se utilizeaza pentru calcularea accizelor si a altor impozite indirecte pe toata durata trimestrului urmator.

Platitorii sunt raspunzatori de calcularea corecta si plata la timp a accizelor la bugetul de stat. De asemenea, platitorii au obligatia sa tina evidenta accizelor, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor.

Toti agentii economici platitori de accize si alte impozite si taxe indirecte sunt obligati ca, in baza unei declaratii scrise, sa se inregistreze la organele financiare teritoriale. Aceste organe au obligatia sa atribuie fiecarui platitor un cod special si sa remita agentilor economici, in termen de 15 zile de la data primirii declaratiei instiintarea de luare in evidenta ca platitor de taxe si impozite indirecte si codul atribuit.

Accizele se platesc pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, celei in care acciza a devenit exigibila, pe baza declaratiei privind obligatiile de plata depusa la organul financiar pana la aceeasi data, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului. Pentru produsele din import, plata accizelor se face la organele vamale. in momentul inregistrarii declaratiei vamale de import, in functie de volumul accizelor, al impozitului la titei si gaze naturale si de alte situatii specifice ale platitorilor, Ministerul Finantelor poate stabili si alte termene de plata. Ministerul Finantelor poate aproba - in cazuri justificate - esalonarea, amanarea platii accizelor, precum si reesalonarea, amanarea, reducerea sau scutirea de plata a majorarilor de intarziere.

In toate situatiile prevazute de lege deducerea, compensarea sau restituirea accizelor este conditionata de existenta documentelor fiscale completate cu date reale si corecte, potrivit normelor juridice in materie.

In scopul descurajarii agentilor economici de a-si crea datorii fata de bugetul statului, se aplica sanctiuni severe in cazul nerespectarii termenelor de plata a accizelor. Astfel, neplata la timp a accizelor se sanctioneaza cu aplicarea de dobanzi, a unei majorari pentru fiecare zi de intarziere. Majorarile de intarziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului de plata pana in ziua platii inclusiv.

Platitorii au obligatia sa tina evidenta accizelor potrivit normelor metodologice ale Ministerului Finantelor. De asemenea, au obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, la organul fiscal teritorial, decontul de impunere.

Organele de specialitate ale Ministerului Finantelor si aparatul sau teritorial supravegheaza si controleaza calcularea corecta si plata accizelor.

Toate actele emise de organele Ministerului Finantelor constituie titluri executorii. Unitatile bancare pun in aplicare aceste titlirri fara acceptul platitorilor.

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

producerea de produse accizabiie ce intra sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscala, in afara unui antrepozit fiscal autorizat de catre autoritatea fiscala competenta:

detinerea de produse accizabiie in afara regimului suspensiv care nu au fost introduse in sistemul de accizare;

neanuntarea autoritatii fiscale competente, in termenul legal, despre modificarile aduse datelor initiale avute in vedere la eliberarea autorizatiei;

comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabiie supuse marcarii, iara a fi marcate sau marcate necorespunzator, ori cu marcaje false sau contrafacute;

detinerea in afara antrepozitelor fiscale de productie, a produselor supuse marcarii, care nu sunt marcate sau detinerea de astfel de produse, care sunt marcate cu marcaje false sau contrafacute;

practicarea de catre producatori sau de catre importatori, de preturi de vanzare mai mici decat costurile ocazionate de producerea sau importul produselor accizabiie vandute, la care se adauga acciza si taxa pe valoarea adaugata;

neinscrierea distincta in facturi a valorii accizelor sau a impozitului pe titeiul si gazele naturale din productie interna;

neutilizarea documentelor fiscale legale;

neefectuarea prin unitatile bancare a decontului intre furnizori si cumparatori ca persoane juridice, de produse accizabiie;

amplasarea mijloacelor de masurare a productiei si a concentratiei alcoolice si distilate in alte locuri decat cele prevazute expres in legislatie sau deteriorarea sigiliilor aplicate de catre supraveghetorul fiscal si nesesizarea organului fiscal in cazul deteriorarii lor:

nesolicitarea desemnarii supraveghetorului fiscal in vederea desigilarii cisternelor sau recipientelor in care se transporta alcoolul si distilatele in vrac;

transportul de alcool etilic si de distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu poarta sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu sunt insotite de documentul legal de insotire;

fabricarea de alcool sanitar de catre alte persoane decat antrepozitarii autorizati pentru productie de alcool etilic;

comercializarea in vrac, pe piata interna, a alcoolului sanitar;

circulatia si comercializarea in vrac a alcoolului etilic rafinat si a distilatelor in alte scopuri decat cele expres prevazute de lege;

neevidentierea corecta in registrul special a cantitatilor de alcool importat in vrac;

nedepunerea la organele fiscale teritoriale a situatiilor privind modul de valorificare a alcoolului si distilatelor;

nesolicitarea organului fiscal teritorial in vederea desigilarii instalatiilor de fabricatie, precum si neevidentierea in registrul destinat acestui scop a informatiilor privind capacitatile reale de distilare, data si ora sigilarii si desigilarii cazanelor sau a celorlalte instalatii de fabricatie a tuicii si rachiurilor din fructe;

practicarea de preturi de vanzare cu amanuntul mai mici decat preturile minime stabilite pe produse, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata aferenta;

comercializare la preturi mai mari decat preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate a produselor pentru care s-au stabilit astfel de preturi;

comercializarea produselor ce nu se regasesc in listele care cuprind preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate de catre agentii economici producatori si importatori;

refuzul agentilor economici producatori de tigarete de a prelua cantitatile de tutun confiscate;

folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate;

comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, a alcoolului etilic si a distilatelor cu concentratie alcoolica sub 96,0% in volum.

Contraventiile prevazute mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si cu confiscarea produselor, iar daca acestea au fost vandute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vanzare; confiscarea cisternelor si recipientelor, precum si a mijloacelor de transport utilizate in transportul alcoolului etilic si al distilatelor; retragerea autorizatiei sau oprirea activitatii pentru o perioada de 1-3 luni. Daca amenzile aplicate se achita in termen de 48 de ore de la incheierea procesului-verbal de constatare, cuantumul acestora va reprezenta 50% din minimum amenzii. Constatarea si sanctionarea contraventiilor se fac de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor si al unitatilor sale teritoriale. Constituie infractiuni urmatoarele fapte savarsite de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al antrepozitarului autorizat sau al societatii:

cesionarea ori instrainarea, sub orice forma, a actiunilor, a partilor sociale sau a activelor fixe ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata, tara a fi adusa la cunostinta autoritatii fiscale competente cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii controlului financiar-fiscal;

achizitionarea de alcool etilic si de distilate de la alti furnizori decat antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatorii autorizati de astfel de produse;

utilizarea alcoolului brut, al alcoolului etilic de sinteza si a alcoolului tehnic ca materie prima pentru fabricarea bauturilor alcoolice de orice fel:

achizitionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, de la alti furnizori decat antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatori autorizati;

livrarea de uleiuri minerale de catre antrepozitarii autorizati pentru productie tara prezentarea de catre cumparator, persoana juridica, a documentului de plata, care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata;

comercializarea uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85°C, altfel decat direct catre utilizatorii finali, care folosesc aceste produse in scop industrial;

comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri minerale decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor auto care corespund standardelor nationale de calitate.

In mod diferentiat infractiunile se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 7 ani. Stabilirea accizelor si dreptul de executare silita a acestora, se prescriu dupa 5 ani.

Platitorii de accize au dreptul sa conteste stabilirea accizelor si majorarilor de intarziere in termen de 30 de zile de la data la care au fost instiintati. Contestatiile se depun la Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat din judet sau din capitala,care le rezolva in termen de 30 de zile, emitand in acest scop decizii motivate. impotriva acestei decizii se pot face contestatii la Ministerul Finantelor, in termen de 40 de zile, care este obligat sa le solutioneze in cel mult 60 de zile de la inregistrare. Solutiile date sunt definitive.

Depunerea contestatiei nu suspenda obligatiile platitorului cu privire la virarea suinelor la bugetul de stat.

Agentii economici sunt obligati sa specifice in contestatie suma pe care o contesta.

Solutiile privind aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul accizelor se supun analizei si aprobarii Comisiei Centrale Fiscale din Ministerul Finantelor.

In ultimele decenii mai multe tari au folosit accizele ca instrument fiscal pentru realizarea unor obiective sociale. Astfel, accizele sunt folosite, spre exemplu, ca un mijloc de franare a consumului de tutun si alcool care au efecte nocive si urmari cum sunt: absenteismul de la locul de munca, comportari antisociale, comiterea de infractiuni, boli cardiovasculare si mai ales accidente pe artere rutiere etc. Intre accize si consumul de alcool exista o relatie directa: unde accizele sunt mici, consumul de alcool este mai mare. Responsabilitatile agentilor economici sunt aceleasi ca si la celelalte impozite.

IMPOZITUL PE TITEI SI PE GAZELE NATURALE DIN PRODUCTIA INTERNA

Agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat un impozit pentru titeiul si gazele naturale din productia interna din momentul livrarii.

Impozitul datorat precede taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza prin aplicarea cotelor in suma fixa in echivalent EURO asupra cantitatilor de titei si gazelor naturale livrate dupa cum se poate vedea in tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

Impozitul pe titeiul si pe gazele naturale din productia interna

Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotelor fixe stabilite pe unitatea de masura asupra cantitatilor livrate.

Impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna se datoreaza pentru cantitatile livrate, exclusiv cantitatile livrate cu titlu de redeventa.

Sunt scutite de Ia plata acestor impozite cantitatile de titei si de gaze naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici producatori.

Agentii economici platitori au obligatia sa calculeze impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, sa-1 evidentieze distinct in factura si sa-1 vireze la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind raspunzatori pentru exactitatea calculului si varsarea integrala a sumelor datorate. Platitorii acestui impozit au obligatia sa declare lunar la organul fiscal teritorial la care sunt luati in evidenta ca platitori de impozite sumele datorate la bugetul de stat cu acest titlu si sa depuna anual deconturile privind impozitul.

Plata impozitului se efectueaza lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, pe baza declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul statului.

Neachitarea in termen a impozitului genereaza plata de majorari de intarziere, precum si de penalitati de intarziere.

Organele Ministerului Finantelor controleaza calcularea corecta si plata la timp a impozitului.

Actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor prin care se stabilesc sau se constata obligatii de plata privind acest impozit constituie titluri executorii.

TAXA PENTRU JOCURILE DE NOROC

Platesc aceasta taxa societatile comerciale inregistrate legal in Romania si autorizate pe baza de licente sa organizeze si sa exploateze astfel de jocuri.

Pentru jocurile de noroc organizate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazinourilor, se datoreaza bugetului de stat o taxa de 20%.

Taxa se aplica asupra veniturilor realizate din exploatarea jocurilor de noroc, calculate ca diferente intre totalul rulajului incasarilor pentru fiecare tip de joc si totalul premiilor acordate jucatorilor in limitele prevazute de lege. Taxa se plateste lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare.

Pentru cazinouri, taxa este anuala si se stabileste in EURO pe masa de joc, in felul urmator:

pentru ruleta - 3.000 EURO masa de joc;

pentru jocul de carti, inclusiv zaruri - 20.000 EURO pe masa de joc. Detinatorii de cazinouri platesc taxa anuala in patru rate egale

trimestriale pana la 25 ale ultimei luni a fiecarui trimestru. Raspunderile platitorului sunt aceleasi ca la impozite.

MONOPOLURILE FISCALE DE STAT

Monopolul este dreptul ce si-1 rezerva statul de a produce sau/si de a vinde anumite bunuri de consum. Monopolul fiscal de stat nu este deci un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect (pe cheltuieli). Impozitul este egal cu diferenta dintre pretul de vanzare stabilit de catre stat si costul de productie, inclusiv profitul intreprinzatorului:

I = PV - (CP+P)

Monopolurile fiscale de stat au fost instituite asupra producerii si/sau vanzarii unor marfuri, cum sunt; tutunul, sarea, alcoolul, zaharul, chibriturile, cartile de joc etc. De asemenea, in unele tari exista monopolul de stat al loteriilor.

Avand in vedere sfera de cuprindere, monopolurile fiscale pot ii depline sau partiale. Monopolurile fiscale depline se stabilesc de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra vanzarii cu ridicata si cu amanuntul. Monopolurile fiscale partiale se instituie fie numai asupra productiei si a comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.

Monopolurile fiscale se pastreaza in unele tari, cum sunt: Germania (asupra alcoolului si bauturilor alcoolizate); Spania (asupra tutunului si petrolului); Italia (asupra chibriturilor si tutunului); Elvetia (asupra alcoolului, sarii, apelor si minelor); Romania (asupra chibriturilor, partial asupra alcoolului si diferitelor produse alcoolice, tutunului, hartiei de tigarete, timbrelor fiscale, judiciare si postale, Loteriei Nationale, subsolului etc.) si in alte tari.

Monopolurile fiscale de stat afecteaza veniturile reale ale consumatorului.

TAXELE VAMALE

Taxele vamale simt sumele de lei ce se incaseaza de organele vamale pentru importul, exportul si tranzitul de marfuri. Prin taxele vamale statul poate sa protejeze economia nationala.

Platitorii taxelor vamale sunt persoanele fizice si cele juridice care au ca activitate importul, exportul sau tranzitul de marfuri.

In conditiile actuale ale economiei romanesti, taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat, dar si un mijloc de stimulare a exportului, de largire a cooperarii economice cu alte tari, asigurand folosirea avantajelor participarii Romaniei la diviziunea internationala a muncii si intensificarea reciproc avantajoasa a schimburilor economice, culturale si stiintifice cu alte state.

Taxele vamale de import sunt cele mai frecvente si au rolul de a alimenta bugetul statului cu venituri, de a limita intr-o anumita masura importul de marfuri si deci de a micsora posibilitatea ca marfurile indigene sa fie concurate de cele straine. Uneori, aceste taxe constituie o adevarata bariera vamala care nu permite patrunderea marfurilor straine in tara. Unele state acorda altor state avantaje deosebite, cu privire la comertul exterior, stabilindu-si si taxe vamale de import preferentiale, mai scazute pentru marfurile importate din tarile respective. Cele mai multe state ale lumii percep taxe vamale la import si numai in cazuri de exceptie, pentru produsele deosebite si la export. Cuantumul taxelor vamale si durata de timp a perceperii lor sunt probleme foarte importante in teoria si practica politicii comerciale si financiare a statelor. Nivelul taxelor vamale asigura protectia economiei nationale.

Taxa vamala este cu atat mai mare cu cat conditiile de productie pe piata nationala sunt mai defavorabile fata de cele ale exportatorilor straini. De asemenea, la fixarea nivelului taxelor vamale se tine seama de diferentele intre costul, si in cele din urma, pretul unei marfi pe piata nationala si, respectiv, pe piata externa. In vederea corectarii acestor diferente, taxele vamale pot indeplini - succesiv si selectiv -, functii de egalizare a nivelului preturilor, de protectie a unor ramuri prioritare ale economiei nationale, a unor produse sau prohibirea unor produse, in functie de interesele economiei nationale.

Taxele vamale au un caracter complex si exercita o mare influenta asupra competitivitatii si schimbului de marfuri pe plan international.

Taxele vamale se pot clasifica dupa criteriile de mai jos:

a) Taxele vamale de import au fost instituite in vederea folosirii din plin a avantajelor participarii la diviziunea internationala a muncii in conditiile cresterii potentialului economic, tehnic si stiintific al tarii si in scopul folosirii mai largi a instrumentelor económico-financiare pentru perfectionarea activitatii de comert exterior si de cooperare economica si tehnico-stiintifica.

Instituirea taxelor vamale de import urmareste ca agentii economici sa examineze cu mai mult simt de raspundere necesitatea, oportunitatea si eficienta importurilor.

Cuantumul taxelor vamale de import este diferentiat in functie de felul marfurilor importate: instalatii, utilaje, materii prime, bunuri de consum.

Marfurile importate in tara noastra se supun taxelor vamale potrivit tarifului vamal de import. Nivelul acestor taxe este, in mod obisnuit, acelasi pentru toate tarile care in domeniul vamal ne aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Pentru marfurile importate din tarile care nu ne aplica acest tratament, Guvernul poate majora taxele vamale. De asemenea, taxele vamale pot fi majorate in relatiile cu acele tari care introduc majorari de taxe vamale neconvenite in prealabil.

Taxele vamale de import au un nivel diferit in functie de natura marfurilor care fac obiectul taxarii - marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime, semifabricate etc. In mod obisnuit, taxele vamale de import pentru produsele finite sunt mai ridicate decat la materii prime si semifabricate. Daca statul nu dispune de materii prime, el poate reduce sau chiar desfiinta taxele vamale la import.

Tarile in curs de dezvoltare - avand nevoie vitala de masini, utilaje, mijloace de transport in comun etc, de care depinde dezvoltarea lor - , acorda inlesniri (reduceri si scutiri) la plata taxelor vamale. Statele care nu au suficiente produse agroalimentare promoveaza o politica vamala de stimulare a importurilor fara taxe vamale,

La propunerea motivata a Ministerului Industriei si Comertului, Ministerul Finantelor poate stabili suprataxe de import cu caracter temporar, in cazurile in care anumite importuri de marfuri pot prejudicia grav productia interna a marfurilor respective. Suprataxele vamale de import se aplica pana la eliminarea influentelor negative rezultate din importuri avute in vedere la instituirea lor. Instituirea acestor suprataxe se face la cererea, - temeinic fundamentata - a ministerelor sau agentilor economici, ori a asociatiilor de agenti economici interesate.

b) Taxele vamale de export se aplica, de regula, la materii prime sau semifabricate. Exista tari care isi procura principalele resurse valutare din exportul unor produse agricole, ale industriei extractive sau a celei prelucratoare si pentru care se folosesc taxele vamale de export ca sursa de procurare a veniturilor bugetare. in alte situatii, taxele vamale de export sunt folosite ca mijloc de impiedicare a exportului de materii prime si ca instrument de stimulare a prelucrarii in tara si valorificarea lor la export ca produse finite.

Nivelul taxelor vamale se stabileste in functie si de natura relatiilor comerciale existente intre importator si exportator. Astfel, statele respective pot incheia diferite acorduri internationale prin care isi acorda reciproc diferite avantaje vamale. Daca nu exista asemenea acorduri, se aplica regimul vamal general, fara inlesniri vamale.

Taxele vamale autonome se incaseaza pentru importurile pe care o tara le efectueaza din tarile cu care intretine relatii comerciale pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate.

In relatiile internationale se practica taxe vamale diferentiate si taxe vamale preferentiale. Taxele vamale diferentiate sunt stabilite in asa fel incat urmaresc stimularea folosirii unor cai de comunicatie, mijloace de transport etc, adica realizarea unor legaturi directe cu tarile producatoare ale marfurilor respective (de exemplu, taxa de favorizare a transportului maritim). Daca, de pilda, se urmareste dezvoltarea flotei nationale, marfurile care sosesc pe nave straine suporta suprataxa de comision. Taxele vamale preferentiale sunt acelea prin care se acorda regim de favoare (reduceri, scutiri etc.) unor sau tuturor marfurilor provenite din anumite tari. De asemenea, taxele vamale preferentiale se folosesc intre tarile care constituie o grupare vamala inchisa sau in relatiile dintre tari cu niveluri diferite de dezvoltare si cele care se afla in curs de dezvoltare.

Taxele vamale preferentiale au un nivel mai redus decat cele folosite in conditiile clauzei natiunii celei mai favorizate. Aplicarea acestui gen de taxe consta, de fapt, in reducerea sau chiar eliminarea taxelor vamale pentru importul unei sau unor marfuri, intr-o anumita perioada de timp in relatiile cu unele sau mai multe state.

Taxele vamale pot fi: specifice, care se calculeaza, se aplica si se incaseaza pe unitati de masura naturala (greutate-tona, bucati, cutii etc, volum, capacitate etc); ad-valorem, care se stabilesc si se incaseaza asupra valorii marfurilor (pretul marfii importate, exportate sau tranzitate). De regula, importatorii declara preturi tot mai mici, pentru ca si taxa vamala sa fie cat mai mica. in vederea inlaturarii abuzurilor si dificultatilor, in unele tari s-au intreprins masuri, printre care si dreptul de preemtiune, potrivit caruia statul are dreptul de a cumpara marfa importata in cazurile in care se constata ca valoarea declarata in vama nu este sincera: protectioniste, cu rol in crearea de bariere vamale la unele marfuri, ce ar concura produsele indigene; prohibitive, stabilite excesiv de ridicate de catre un stat pentru marfurile ce urmeaza a se importa, cu scopul de a incuraja productia nationala, fiind si un mijloc in lupta de concurenta; de retorsiune (sanctionale) care se incaseaza suplimentar, fiind folosite de catre un stat ca un mijloc de represalii si constituie un raspuns fata de masurile discriminatorii aplicate de alte state fata de exporturile de marfuri; antidumping, ce se aplica fata de statele care pun pe pietele straine marfuri la preturi mai mici decat cele mondiale. Aceste taxe au menirea sa contracareze politica de dumping, practicata de unele tari. Se mai folosesc si alte categorii de taxe vamale, cum sunt cele de mai jos:

Taxe vamale autovorne, care se stabilesc in asa fel incat sunt opozabile general fata de oricare stat, fixate prin hotarare autonoma a statului respectiv.

Taxele vamale compensatorii, care se incaseaza de catre stat asupra importurilor ce provin din tarile care subventioneaza exporturile anumitor marfuri sau acorda prime de export.

Taxele vamale compuse (mixte) sunt acelea care rezulta din combinarea taxelor vamale ad-valorem cu taxele vamale specifice si se aplica impreuna prin insumare.

Taxele vamale de import-export se incaseaza potrivit prevederilor actelor normative care reglementeaza regimul si tariful vamal. Persoanele fizice pot exporta si importa anumite marfuri. Marfurile importate sau exportate sunt supuse unui tarif vamal general care cuprinde un tarif ad-valorem pentru marfurile exportate si un tarif specific pentru marfurile importate. Pentru marfurile care se importa, calcularea taxelor vamale se face tot la preturile interne cu amanuntul, pe categorii de marfuri, asupra carora se aplica anumite cote proportionale diferentiate pe feluri de bunuri. Taxele respective se calculeaza de catre organele vamale, se inscriu intr-un act de taxare, se comunica persoanelor respective si se incaseaza in contul bugetului statului.

Taxele vamale fiscale au un nivel mediu si se percep numai cu scopul de a aduce venituri la bugetul statului.

Taxele vamale sezoniere se practica de catre tarile membre ale Uniunii Europene in cadrul politicii agrare. in perioada de recoltare, aceste taxe sunt mai mari pentru a proteja productia, iar in perioada de varf aceste taxe sunt de un nivel mai scazut pentru a favoriza importul.

Taxele vamale liberale, prin care nivelul pretului extern al unui produs se majoreaza cu o taxa ce permite ca pretul intern sa fie mai mic decat pretul de productie intern al produsului respectiv.

Taxele vamale egalizatoare, prin care taxa vamala aduce la acelasi nivel pretul intern cu pretul de productie.

Taxele vamale restrictive, in care pretul intern este mai mare decat cel de productie.

c) Taxele vamale de tranzit se incaseaza asupra marfurilor care trec pe teritoriul unei tari. Aceste taxe se folosesc foarte rar, deoarece statele urmaresc dezvoltarea tranzitului de marfuri din care obtin incasari in valuta

(taxe pentru folosirea cailor ferate, a soselelor nationale, a porturilor si depozitelor tarii prin care tranziteaza).

Taxele vamale se aplica la valoarea vamala sub forma unei cote procentuale din pretul marfurilor importate. Valoarea vamala este formata din pretul de import, franco-frontiera romana, transformat in lei potrivit normelor legale privind cursul valutar al zilei. La pretul astfel determinat se adauga cheltuielile de incarcare, descarcare si manipulare conexe transporturilor marfurilor importate, achitate pe parcurs extern, primele de asigurare si alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.

Valoarea in vama trebuie sa rezulte din facturi sau alte documente emise de exportator, care se depun la organele vamale.

Importatorii, persoane fizice si juridice au obligatia sa depuna la organele vamale o declaratie vamala, la care se anexeaza: autorizatia de import, documentul de transport al marfurilor, facturile in original sau in copie care cuprind denumirea si calitatea marfurilor, certificatul de origine, certificatul sanitar-veterinar pentru produsele de origine animala sau vegetala. Taxele vamale de import nu se aplica marfurilor importate din tarile cu care schimburile comerciale se realizeaza in baza acordurilor si protocoalelor internationale, Iara taxe vamale.

Taxele vamale se calculeaza si se incaseaza pe baza tarifului vamal.

Tarifului vamal este actul normativ care stabileste cuantumul taxelor vamale; este lista sau tabelul (catalogul) in care sunt enumerate taxele vamale ce se percep asupra marfurilor importate, exportate sau tranzitate.

Prin tariful vamal, un stat sau un grup de state - stabilesc pe baza unei clasificari a marfurilor nivelul taxelor vamale corespunzator fiecarei pozitii si subpozitii de marfa, in functie de aranjamentele convenite cu alte tari in plan bi» si multilateral. Tarifele vamale se pot clasifica dupa cum se vede in schema de mai jos:

In practica vamala se utilizeaza mai multe tipuri de tarife vamale, si anume:

tarife vamale alfabetice (englez, francez, german etc):

tarife vamale stabilite dupa originea marfurilor (din regnul vegetal, animal, de natura industriala sau mixte).

Tariful vamal de import trebuie sa stimuleze participarea tarii la diviziunea internationala a muncii, perfectionarea activitatii economico-sociale, utilizarea parghiilor economico-financiare in activitatea de comert exterior. Acest tarif vamal creeaza posibilitatea negocierii de concesii tarifare in schimburile comerciale reciproce, tinandu-se seama de nivelul de dezvoltare economica a tarilor participante. Tarifele vamale de import sunt cele mai frecvent utilizate; ele contin una, doua sau mai multe coloane de taxe vamale, diferentiate ca nivel, in functie de regimul aplicat tarilor de unde provin marfurile.

Tariful vamal al Romaniei este un instrument al politicii comerciale si financiare a statului roman, prin care este stabilit si se aplica regimul vamal al marfurilor ce se importa. Practic, tariful vamal este o lista, un catalog, care cuprinde nomenclatorul marfurilor supuse taxelor vamale, precum si taxele vamale care se percep asupra acestora.

Actualul tarif vamal al Romaniei indeplineste urmatoarele functii; a) de racordare a economiei romanesti la economia mondiala; b) de protejare a economiei noastre nationale de concurenta straina; c) fiscala, deoarece taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat; d) de negociere bilaterala sau multilaterala, prin care se pot dobandi unele concesii de ordin tarifar.

Tariful vamal al Romaniei s-a constituit prin Decretul nr. 395 din 2 decembrie 1976, care a fost in vigoare pana in 1990. Prin H.G. nr. 1194 din 12 februarie 1990 i s-au adus unele amendamente in conditiile liberalizarii preturilor.

Prin H.G. nr. 673 din 15 septembrie 1991 s-a adoptat un nou tarif vamal de import al Romaniei, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1992, care are la baza Conventia vamala din 1983 referitoare la sistemul de descriere, armonizare si codificare a marfurilor importate. Pentru marfurile importate din tarile cu care Romania intretine relatii comerciale in baza unor conventii internationale, taxele vamale se aplica potrivit acestor conventii. Taxele vamale se aplica ad-valorem.

Tariful vamal de import al Romaniei cuprinde cateva coloane si anume: una in care sunt inscrise taxele vamale conventionale, aplicate marfurilor ce se importa din tarile care ne-au acordat clauza natiunii celei mai favorizate; alta coloana cuprinde taxele vamale preferentiale si o a treia coloana care cuprinde taxe preferentiale, insa speciale.

Tarifele vamale autonome cuprind taxe vamale mai ridicate folosite de statele care n-au incheiat acorduri referitoare la taxele vamale.

Tarifele vamale conventionale sunt acelea ce se aplica de catre tarile care au incheiat intre ele acorduri referitoare la taxele vamale.

Tarifele vamale protectioniste sunt acelea care cuprind masuri restrictive referitoare la taxele vamale de import folosite in vederea protejarii anumitor ramuri ale economiei nationale.

Tarifele vamale generale se aplica marfurilor ce provin din toate tarile.

Tarifele vamale diferentiate, care se aplica numai pentru marfurile provenite din anumite tari.

Tariful vamal prohibitiv cuprinde taxe vamale foarte ridicate care, practic, impiedica importarea marfurilor in tara respectiva.

Tariful vamal comun stabilit si practicat intre tarile membre ale Uniunii Europene si care inlocuieste protectiile particulare in raport cu exteriorul si suprima protectiile intre tarile membre.

Tariful vamal de export cuprinde nivelul taxelor practicate de unele state pentru exportul de marfuri.

De la plata taxelor vamale se scutesc urmatoarele categorii de bunuri: ajutoarele si donatiile cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de organizatii sau asociatii non profit umanitare, culturale, ministere, sindicate, partide politice, organizatii de cult, institutii de invatamant; probele si materialele pentru experimentari; cartile si alte tiparituri; imprimarile fonice si pe pelicula, obiectele cu caracter cultural si didactic, primite pe baza unor intelegeri cu parteneri externi; bunurile provenite din succesiuni, testamentare sau ajutoare cu caracter social, cultural, umanitar, apartinand organelor administratiei de stat primite de la reprezentantele lor din strainatate; bunurile straine care devin proprietate a statului roman prin abandonare sau confiscare; mostrele si modelele de referinta tara valoare comerciala; materialele publicitare de reclama si documentare; bunurile destinate inlocuirii unor produse importate anterior sau bunuri exportate anterior care se inapoiaza in tara nefiind admise la destinatie; bunurile de origine romana; bunurile destinate exportului sau care se prelucreaza in vederea exportului; bunurile destinate exclusiv exportului; bunurile pentru unitatile militare si cele destinate apararii nationale; bunurile care constituie aportul de capital in valuta al partii straine in cadrul societatilor comerciale cu capital strain; bunurile folosite cu prilejul unor manifestari politice, economice, stiintifice, culturale, turistice, sportive etc.

Se scutesc de plata taxelor vamale pe o perioada de doi ani de activitate a investitiei, de la data punerii in functiune a obiectivului, materii prime, materiale si subansamble importate necesare productiei, aduse de investitori straini. De asemenea, se scutesc de plata taxelor vamale masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport si orice alte dotari din import necesare investitiei, care constituie aport al investitorului strain.

Prin Ordonanta de urgenta nr. 92/1997 a Guvernului Romaniei, adoptata la 30 decembrie 1997, privind stimularea investitiilor directe, ia art. 13 se prevede:

'Investitorii beneficiaza de urmatoarele facilitati:

a) importul de bunuri mobile, corporale sau/si necorporal e care constituie aport in natura la capitalul social al unei societati comerciale care reprezinta contributia la o asociatie., necesara pentru realizarea obiectului de activitate, este exceptat de la plata taxelor vamale si de la plata taxei pe valoarea adaugata;

b) importul de echipamente tehnologice - masini si utilaje - constituind active amortizabile. realizat de catre investitori care efectueaza investitii directe este exceptat de la plata taxelor vamale

Fata de cele de mai sus. apreciem ca taxele vamale ar trebui sa ramana asa cum au fost ele negociate, tara cu tara sau grupe de tari, pentru categoriile respective de produse. De asemenea, subliniem ca daca este sa se acorde scutire de plata pentru bunuri de investitii, aceasta scutire trebuie sa opereze egal pentru bunurile din import si pentru cele fabricate in tara, pentru a nu dezavantaja investitorii autohtoni.

Guvernul poate institui contingente de marfuri scutite de taxe vamale; ei poate suspenda temporar, partial sau total aplicarea taxelor vamale la importul unor marfuri. De asemenea, sunt scutite de plata acestor taxe: bagajele personale si alimentele calatorilor, cartile si alimentele studentilor si doctoranzilor care studiaza in strainatate, imbracamintea, obiectele casnice si mobilierul care sunt parti componente ale gospodariei persoanelor trimise sau reintoarse din strainatate, bunurile din gospodaria cetatenilor straini care se stabilesc sau pleaca din tara noastra, diferite alte bunuri.

in concluzie, subliniem ca marimea taxelor vamale percepute influenteaza pretul de vanzare al marfurilor ce se importa, sortimentul si cantitatea acestora, cat si veniturile bugetului statului.

Taxele vamale se platesc de catre importator sau de catre comisionar in vama, in contul unitatii vamale care a efectuat vamuirea prin folosirea formelor si instrumentelor de decontare sau in numerar.

Dupa efectuarea platii si prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea platii taxelor vamale, marfurile se considera introduse legal in tara pe baza liberului de vama eliberat in scris.

Liberul in vama este documentul intocmit de organele vamale in urma indeplinirii conditiilor, efectuarii formalitatilor de vamuire, exercitarii controlului vamal asupra marfurilor existente in mijlocul de transport, pentru care s-au depus documentele solicitate de vama, inclusiv incasarea taxelor vamale de import.

Dupa obtinerea documentului liber de vama, marfurile respective pot fi descarcate.

Liberul de vama se poate acorda si cu caracter provizoriu pe timp de 30 de zile daca agentul economic sau reprezentantul acestuia (mandatar sau comisionar) depune o garantie suficienta pentru acoperirea taxelor vamale.

Declaratiile vamale si actele constatatoare ale organelor vamale privind taxele si alte drepturi cuvenite bugetului de stat sunt titluri executorii care se pun in aplicare fara acceptul platitorilor.

intarzierea in plata taxelor vamale se sanctioneaza mai intai cu aplicarea unor majorari de 0,3% pentru fiecare zi de intarziere. Majorarile de intarziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului de plata, pana in ziua platii taxei datorate, inclusiv. Majorarile de intarziere se suporta de importator.

Platitorii taxelor vamale pot face contestatii cu privire la modul de stabilire a valorii in vama si a valorii tarifare, ce se depun in termen de 30 de zile la unitatea la care s-a efectuat vamuirea. Contestatiile se rezolva de catre seful unitatii vamale.

Impotriva solutiei date de seful unitatii vamale se poate face intampinare in termen de 30 de zile la Directia Generala a Vamilor. Dupa primirea solutiei importatorul nemultumit se poate plange la instanta judecatoreasca competenta.

incalcarea normelor relative la regimul vamal de catre persoane juridice si fizice atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala sau penala.

Constituie contraventie vamala abaterea de la normele juridice care reglementeaza taxele vamale. Se considera contraventie vamala: neprezentarea in termen de catre importator a calculatiilor si documentelor necesare calcularii si incasarii taxelor vamale sau pentru verificari ulterioare; falsa declarare de catre importator a bunurilor in fata organelor vamale, cu scopul de a beneficia de scutiri sau reduceri de taxe vamale; nedepunerea declaratiei vamale sau a documentelor insotitoare care contin date nereale privind felul, cantitatea, originea si valoarea marfurilor; sustragerea de la vamuire a marfurilor; descarcarea, incarcarea sau transbordarea marfurilor pe nave fara permis vamal; neprezentarea in termen la unitatea vamala de destinatie a marfurilor transportate in tranzit ori prezentarea acestora pentru vamuire la o alta unitate vamala decat cea mentionata in declaratia vamala de tranzit, fara acordul Directiei regionale vamale in subordinea careia se afla vama de destinatie; nerespectarea de catre importatori sau exportatori a termenelor de reimport sau reexport pentru marfurile exportate sau importate temporar.

Contraventiile vamale se sanctioneaza cu amenzi diferentiate, in functie de gravitatea abaterilor savarsite, reprezentand de la 10% pana la 100% din valoarea marfurilor.

Contraventiile se constata si se sanctioneaza de organele vamale in incintele vamale sau in alte locuri unde se desfasoara operatiuni de supraveghere vamala.

1.6 TAXA PENTRU TRECEREA FRONTIEREI ROMANIEI

Aceasta taxa a fost instituita in anul 1995 in vederea constituirii resurselor financiare necesare acordarii ajutoarelor sociale si a altor drepturi de asistenta sociala cuvenita unor categorii de cetateni.

Taxa se plateste anticipat de cetatenii romani care trec frontiera Romaniei^[1] in vederea deplasarii in strainatate in scop turistic sau personal. Sumele rezultate din incasarea taxei se inregistreaza in contul bugetului de stat. Aceasta taxa se plateste in numerar prin depunerea sumei la casieriile Trezoreriilor Finantelor Publice sau la unitatile C.E.C., care elibereaza chitanta corespunzatoare, aratandu~se numele si prenumele platitorului, adresa, suma si specificarea 'taxa pentru trecerea frontierei'. Daca persoanele de cetatenie romana calatoresc in grup organizat prin agentiile de turism, care trec frontiera pe baza documentelor de calatorie colectiva, se poate elibera o singura chitanta, in care se precizeaza numarul persoanelor si suma totala platita.

Taxa este stabilita in suma fixa de 1000 lei pentru deplasarile in scop turistic sau personal si de 000 lei daca este vorba de micul trafic de frontiera pentru fiecare iesire din tara.

Nu se datoreaza taxa de catre cetatenii romani care se deplaseaza in strainatate in interes de serviciu. Sunt scutite de plata taxei:

a) persoanele beneficiare ale ajutorului social;

b)      elevii si studentii care studiaza in strainatate, pentru deplasarile facute cu aceasta ocazie;

c)       bolnavii care calatoresc in scopul de a beneficia de tratament medical, precum si insotitorii la care acestia au dreptul;

d)      sotul supravietuitor, precum si rudele pana la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate in strainatate, in cazul deplasarii in legatura cu decesul.

Persoanelor carora li s-a refuzat intrarea in tara de destinatie, precum si celor care nu au efectuat calatoria li se restituie, la cerere, suma taxei platite.

Organele de control pentru trecerea frontierei confirma pe versoul chitantei refuzul intrarii in tara straina respectiva.

Taxa de trecere a frontierei este supusa controlului din partea organelor financiare.

Pe langa impozite si taxe, in unele tari se mai intalnesc si contributii.

Contributiile sunt sumele ce se incaseaza de catre anumite institutii de drept public, de la diferite persoane fizice sau juridice, pentru avantajele reale sau presupuse de care ele beneficiaza. Plata contributiilor este obligatorie. Contributiile se percep pentru construirea de sosele de la proprietarii terenurilor limitrofe, pentru circulatia strainilor, respectiv pentru avantajele pe care acestia le au la hoteluri, diferite magazine etc.

PRESIUNEA FISCALA

Marea majoritate a veniturilor statului (peste 90 %) sunt de natura fiscala, adica sunt constituite din impozite si din taxe. Ponderea atat de ridicata a veniturilor de natura fiscala se datoreste faptului ca veniturile nefiscale sunt in mod obiectiv reduse ca unnare a ponderii reduse a sectorului public in economie si a gradului redus al autofinantarii activitatii institutiilor publice.

Presiunea fiscala este un indicator fiscal, reprezinta gradul de fiscalitate, adica masura in care contribuabilii suporta din veniturile si din averea lor impozitele si taxele, ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legala de catre stat intr-un an fiscal. Presiunea fiscala este strans legata de rata fiscala.

Prin urmare, presiunea fiscala reprezinta proportiile de venituri la care, nevoiti si obligatoriu contribuabilii - persoane juridice si fizice - renunta in favoarea statului, sub forma impozitelor si taxelor, varsandu-le la bugetul statului, la bugetele locale sau la fondurile publice speciale.

Gradul de fiscalitate este un indicator macroeconomic care exprima marimea impozitelor si taxelor si se determina astfel:

Gr.deF.= (Vs/PNB)*100

in care:

Gr. de F = gradul de fiscalitate;

VS = veniturile statului care provin din impozite si taxe;

PNB = produsul national brut

Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat fiscalitatea este mai ridicata. Gradul de fiscalitate trebuie corelat cu unii indicatori macroeconomici, ca de exemplu, ritmul cresterii economice, relevand masura in care nivelul fiscalitatii constituie un impuls pentru activitatea economica sau, dimpotriva, un element de stagnare sau chiar de regres economic.

Daca gradul de fiscalitate, presiunea fiscala este mare, depaseste un anumit coeficient, ea are influenta negativa asupra activitatii economice a contribuabililor, ii descurajeaza sa investeasca, sa economiseasca, sa munceasca, sa produca, ii determina sa practice evaziunea si frauda fiscala, conduce la scaderea produsului national brut, la diminuarea incasarilor fiscale.

Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii impozabile, aceasta tinde sa dispara.

La nivel national, presiunea fiscala se poate calcula sub forma unui indicator global care sa includa si cotizatiile sociale ce se platesc, dupa urmatorul calcul:

Presiunea fiscala nationala = (Impozite si taxe+ cotizatii speciale) / Produsul

national brut

Nivelul fiscalitatii se poate aprecia si prin prisma presiunii fiscale individuale.

Presiunea fiscala individuala se calculeaza pentru fiecare contribuabil, in functie de obligatiile sale fiscale.

Cuantificarea presiunii fiscale individuale se poate calcula la nivelul fiecarui

contribuabil, in raport cu baza sa de impozitare, dupa urmatorul calcul:

Pfi = (I.T.*100)/Bi

in care:

Pfi = presiunea fiscala individuala;

IT = impozitul si taxa datorata;

Bi = baza impozabila.

Presiunea fiscala individuala se poate calcula si pentru fiecare impozit sau pentru toate impozitele si taxele datorate de contribuabil persoana fizica sau juridica si exprima mai exact gradul de fiscalitate, rata fiscalitatii.

Presiunea fiscala individuala este mai relevanta daca este cercetata si interpretata in stransa corelatie cu puterea de cumparare a veniturilor monetare nete, care raman dupa impozitare, care sa satisfaca cerintele de viata materiale si spirituale ale contribuabilului si ale familiei sale.

Presiunea fiscala ridicata pentru contribuabilii mici si mijlocii are la baza o serie de cauze care sunt determinate de realitatile economice ale tarii noastre, si anume:

nevoia de resurse fiscale constante ale puterii publice pe fondul mentinerii birocratiei la un nivel foarte ridicat si a unei economii aflate in continuare in criza profunda de structura, competitivitate si management;

existenta unor importante venituri obtinute fie din "economia subterana', fie din "economia de suprafata'' ale caror activitati, produse si servicii nu scapa autoritatilor, dar din diverse ratiuni nu sunt incluse in masa veniturilor impozabile;

excluderea din randurile contribuabililor a somerilor care nu contribuie la formarea veniturilor fiscale, venituri pe care unii dintre acestia le realizeaza in afara veniturilor din pensii sau ajutoare si care nu sunt impozabile;

existenta unui sistem fiscal, a unei legislatii fiscale si a unui aparat fiscal inca nepuse la punct, neadaptate situatiei reale a economiei romanesti actuale si de perspectiva, acestea ducand la carente in gestionarea sistemului fiscal;

contrabanda si evaziunea fiscala care au gasit "teren fertil' in tara noastra si s-au dezvoltat continuu, masurile intreprinse in directia limitarii si combaterii fiind timide sau chiar inexistente;

intreprinderile cu capital de stat nu au achitat din anul 1989 impozitele si taxele datorate, in aceeasi situatie aflandu-se si multi agenti economici cu capital privat protejati uneori de clientela politica prin acordarea de esalonari, reduceri si chiar anulari ale acestor datorii.

La nivelul agentilor economici presiunea fiscala se calculeaza astfel:

PFAGE= (impozitul pe profit + alte impozite + diferite contributii) / valoarea adaugata obtinuta de agentul economic

Presiunea fiscala nu trebuie examinata si interpretata separat, doar ca incasare de impozite de la populatie si de la agentii economici, deoarece impozitele si taxele incasate au caracter reversibil, revenind in circuitul economic pe calea cheltuielilor publice pentru dezvoltarea economica, pentru realizarea actiunilor social-culturale etc.

Rata presiunii fiscale sau limita fiscalitatii exprima in mod relativ sarcinile publice care preseaza asupra economiei nationale. Acest indicator releva partea din produsul national brut creata intr-o anumita perioada, care se preia la bugetul de stat, la bugetele locale sau la fondurile speciale si se foloseste pentru efectuarea cheltuielilor publice.

Experienta confirma ca in tarile in care presiunea fiscala este mare, suma absoluta a veniturilor statului are o tendinta de scadere. Curba lui Lafer exprima evolutia in timp a raportului dintre cuantumul prelevarilor obligatorii si rata presiunii fiscale.

CURBA LUI LAFER

PRELEVARI OBLIGATORII

TI A T2   B RATA PRESIUNII FISCALE

Legenda:

ZONA : zona de admisibilitate;

ZONA zona de inadmisibilitate;

Daca economia tarii respective este dezvoltata, presiunea fiscala poate sa creasca tara sa afecteze bazele impozabile, ceea ce face ca nivelul absolut al prelevarilor sa se mentina sau chiar sa creasca. Peste un anumit prag al presiunii fiscale careia ii corespunde suma maxima posibila de incasat din prelevarile obligatorii, pe masura ce nivelul cotelor de impunere creste, volumul incasarilor din impozite si taxe se diminueaza.

Presiunea fiscala ridicata determina o incetinire directa sau indirecta a activitatii economice, in general, ceea ce antreneaza o diminuare a bazelor impozabile.

In cazul in care cota de impunere ar fi de 100%, marimea absoluta a prelevarilor obligatorii este sau tinde catre zero.

Din graficul curbei lui Lafer se observa clar faptul ca segmentul 0A este denumit zona de admisibilitate a presiunii fiscale; aceasta inseamna ca unei cresteri a cotei de impunere ii corespunde o crestere a sumei absolute a impozitelor si taxelor incasate.

Segmentul AB este denumit zona de inadmisibilitate a cresterii presiunii fiscale. in aceasta zona, pe masura cresterii cotei de impunere, incasarile in suma absoluta din impozitul respectiv se diminueaza. Acelasi volum al prelevarilor obligatorii se obtine folosindu-se doua niveluri diferite de cote de impozitare, si anume o cota situata in zona admisibila a presiunii fiscale (TI) care face posibila cresterea incasarilor fiscale si o alta cota, mai mare, situata in zona de inadmisibilitate a presiunii fiscale (T2), deoarece presupune reducerea logicii de impozitare sau evaziunea si frauda fiscala.

Asadar, pentru a se obtine acelasi efect fiscal trebuie sa se aleaga un asemenea nivel al cotei de impunere care sa nu genereze efecte de sens invers, care ar consta in diminuari considerabile a bazelor impozabile si a impozitelor.

Nivelul (pragul) M este cel care asigura - in conditii de fiscalitate normala - un cuantum maxim al prelevarilor obligatorii incasate este diferit de la un impozit la altul. Cu toate ca nivelul acestui prag este greu de precizat, stabilirea unei marimi a cotei de impunere care sa permita un nivel maxim al incasarilor trebuie sa tina seama de riscurile legate de presiunea fiscala, cum sunt urmatoarele:

riscul de diminuare a efortului productiv;

riscul privind evaziunea fiscala;

riscul inflatiei;

pragul presiunii fiscale, efectele negative ale depasirii pragului;

riscul concurentei internationale (posibilitatea migrarii capitalurilor spre tari cu fiscalitate redusa).

Impozitele, taxele si contributiile pentru asigurarile sociale sunt folosite pentru finantarea serviciilor publice si prestatiilor sociale in favoarea populatiei. Daca se decide cresterea impozitelor, inseamna ca tara este in mod aparent gata sa renunte la o parte a consumului privat in favoarea extinderii serviciilor publice.

O noua cheltuiala publica presupune o crestere a impozitelor. Ca urmare se pune problema optiunii intre bunuri publice si bunuri private, reflectata de figura de mai jos:

RAPORTUL OPTIM INRE UTILITATILE PUBLICE SI UTILITATILE PRIVATE

BUNURI PUBLICE

Bpvl     Bpv2 Bpv3 BUNURI PRIVATE

Punctul M reprezinta raportul de repartizare a resurselor societatii intre resursele publice pentru utilizari publice si resurse private, pentru utilizari private, care poate fi utilizat ca optim. Deplasarea punctului M pe curba repartizarii resurselor indica starea de supra sau subalocare in favoarea sau in defavoarea utilizarii de sens opus. In masura in care un asemenea punct se poate atinge marcand o stare optima se poate vorbi de utilizarea optima a resurselor, adica de o incadrare a presiunii fiscale in limite normale.

Marea majoritate a economistilor considera ca de la un anumit prag al presiunii fiscale unice impunerea suplimentara este daunatoare economiei tara sa aduca resurse suplimentare bugetului statului sau bugetelor locale.

Un impozit progresiv asupra venitului este greu de suportat si el nu incurajeaza nici efortul, nici spiritul de investitie, nici cel de economisire.

Cresterea presiunii fiscale este o sursa de conflicte si nu genereaza o motivatie pentru munca. Impozitele, taxele si contributiile de asigurari sociale mari incurajeaza munca la negru, evaziunea si frauda fiscala.

In vederea reducerii presiunii fiscale se fac reforme fiscale, cu deosebire in tarile in curs de dezvoltare, care urmaresc stimularea activitatii economice, cresterea bazelor impozabile si reducerea cotelor de impunere, astfel incat veniturile bugetare sa creasca.