Procesul bugetar in Uniunea Europeana

Ca si in cazurile bugetelor nationale, procesul bugetar al UE parcurge aproximativ aceleasi etape - elaborarea, adoptarea, executia, controlul executiei si descarcarea de gestiune.

lilahorarca >/ adoptarea. Pana la 1 iulie a fiecarui an se elaboreaza proiectul preliminar al bugetului UE, pe baza propunerilor fiecarei institutii a UE, proiect care se definitiveaza pana la data de 5 octombrie, data de la care acesta devine proiect de buget.

In termen de 45 de zile de la aceasta data (5 octombrie) Parlamentul examineaza proiectul. in aceasta situatie pot sa apara trei cazuri:

Parlamentul nu initiaza nici o actiune - situatie in care bugetul este
considerat aprobat;

Parlamentul aproba bugetul;

Parlamentul decide sa aduca modificari.

In termen de J5 zile Consiliul examineaza propunerile facute de catre Parlament. In cazul cheltuielilor neobligatorii Consiliul este imputernicit sa faca modificari, iar textu) modificat sa fie transmis inapoi la Parlament. In cazul cheltuielilor obligatorii pot aparea doua situatii:

daca propunerile Parlamentului duc la cresterea bugetului pe total si daca
Consiliul este de acord, cu o majoritate calificata, atunci propunerile sunt acceptate.
Fara aceasta majoritate propunerile sunt respinse.

daca propunerile Parlamentului nu duc la o majorare a bugetului pe total
Consiliul poate respinge propunerile, cu o majoritate calificata.

Pentru ca procesul de elaborare si adoptare a bugetului sa decurga in bune conditii a fost institutionalizata concertarea cu privire la prioritatile bugetului prin trialogul dintre Parlament, Consiliu si Comisie, concretizat in acorduri institutionale ("perspectiva financiara' despre care s-a discutat).

Executia. Statele participante la constituirea veniturilor bugetare sunt chemate sa inceapa participarea cu fonduri imediat dupa 1 ianuarie. Ca o cheltuiala sa poata fi efectuata se cauta existenta bazei legale, respectiv daca a fost adoptata o prevedere legala din care decurge obligatia de cheltuiala pentru UE, cu unele exceptii pentru cheltuielile nesemnificative.

Comisia si celelalte institutii ale UE poarta intreaga raspundere pentru executia fiecarei parti din buget care ii revine prin ofiterii de autorizare, ofiterii de contabilitate si controlorii financiari. Ofiterii de autorizare isi dau acordul pentru a se efectua cheltuielile, ofiterii de contabilitate urmaresc efectuarea platii, iar controlorii financiari realizeaza monitorizarea executiei si a auditului.

Etapele efectuarii unei cheltuieli sunt:

angajare - numai dupa ce controlorul financiar a verificat baza legala;

validarea cheltuielii - se face de ofiterul de autorizare care certifica
delegatia de plata fata de creditor, suma de plata, conditiile in care se face
plata;

autorizarea - dispozitia data ofiterului de contabilitate de a efctua plata.
Ordinul de plata este trimis controlorului financiar pentru viza;

plata - se face de catre ofiterul de contabilitate.

Controlul executiei si descarcarea de gestiune. In cursul anului financiar comisia trimite rapoterte lunare Parlamentului si Curtii Auditorilor asupra executiei veniturilor si cheltuielilor.

Pana la data de 1 mai. Comisia elaboreaza contul consolidat al executiei veniturilor si cheltuielilor bugetului, bilantul activelor si pasivelor UE, precum si o analiza a managementului financiar. Pe baza acestora si a altor documente, Curtea Auditorilor elaboreaza propriul sau raport asupra respectarii legalitatii. Raportul este trimis Parlamentului, care poate sau nu sa hotarasca descarcarea de gestiune.

Pentru vegherea ca fondurile UE sa fie corect si bine gestionate, in anul 1999 a fost creat Biroul European Anti-Frauda, iar din anul 2000 "Serviciul de audit intern', si se discuta oportunitatea infiintarii unui "Birou al procurorului public european' .

Rezumat:

UE respecta principiile bugetare cunoscute in practica statelor membre. Cea mai importanta diferenta in aplicarea acestor principii bugetare la bugetul UE este obligativitatea ca veniturile sa fie mai mari sau egale cu platile;

Veniturile proprii ale UE cuprind veniturile proprii traditionale, veniturile din TVA si o cota din PNB al statelor membre. Consiliul European stabileste plafonul maxim al veniturilor proprii al UE ca procent din PNB-ul statelor membre. Acest plafon este de 1,27% pentru perioada 2000-2006;

Statele membre nu au reusit sa ajunga la un consens in privinta propunerilor pentru perfectionarea sistemul de venituri al UE care sa mareasca autonomia financiara a UE;

Cheltuielile din bugetul UE exprima, in cifre relative, prioritatile si politicile UE. Aproape 80% din cheltuielile UE sunt destinate realizarii a doua politici: politica agricola comuna si de convergenta economica si sociala;

Pentru respectarea disciplinei bugetare pe o baza multianuala si prevenirea crizelor bugetase, Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana convin un acord interinstitutional pe o perioada de 7 ani, denumit

perspectiva financiara, prin care sunt precizate plafoanele maxime pentru fiecare cheltuiala in parte si plafonul maxim al totalului cheltuielilor, ca procent din PNB al statelor membre;

UE descurajeaza aprecierea relatiilor intre un stat membru si UE prin prisma soldului dintre sumele primite din si sumele varsate la bugetul UE, pe considerentul ca aceste relatii nu pot reprezenta fidel avantajele care decurg din apartenenta unui stat la UE. Cu toate acestea, statele membre care au solduri negative solicita compensari bugetare. Pana in prezent, numai Marea Britanie primeste compensari;

Procesul bugetar cuprinde mai multe etape: elaborarea bugetului; adoptarea; executia; controlul executiei; descarcarea de gestiune. Raspunderea executarii bugetului UE revine Comisiei Europene, dar si statelor membre prin care se executa direct cea 83% din cheltuieli, precum si majoritatea veniturilor.