SOCIALISMUL MARXIST

Punctul de plecare al teoriei lui Karl Heinrich Marx (1818-1883) l-a constituit Economia Politica clasica. De la D. Ricardo a preluat conceptia sa despre productie, capital, factori de productie si teoria valorii.Teoriei valorii lui Marx i-a adus anumite imbunatatiri:

• valoarea munca este un raport social intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor;
• a facut distinctie clara intre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb;
• deosebirea dintre factorii marfii i-a servit lui Marx pentru a explica mecanismul exploatarii capitaliste;
• a introdus in Economia Politica conceptul de "plus valoare";
• a analizat in principal trei categorii de venituri: salariul, profitul si renta pe care le-a considerat categorii istorice, tinand de un anumit regim juridic si al unei forme specifice a proprietatii (privata);
• in domeniul banilor a fost un convins metalist;
• deosebirea fundamentala intre clasici si Marx este data de faptul ca primii considerau legile naturale vesnice, iar Marx le apreciaza ca avand un cacacter relativ istoric;
• de la socialistii utopici Marx a imprumutat idealul social al Economiei Politice si a incercat sa ofere acestuia un caracter stiintific.

MATERIALISMUL ECONOMIC

Marx nu a putut sa depaseasca o anumita metoda si o anumita conceptie filozofica. Multi adversari ai operei sale au criticat tocmai viziunea materialista asupra lumii. Nu trebuie uitat ca Marx a folosit materialismul doar ca metoda intelectuala de interpretare a istoriei.

Materialismul istoric este conceptia dupa care toate evenimentele de ordin spiritual (filozofia, religia) sunt determinate de evenimente de ordin material. Marx spunea "Nu constiinta omului determina existenta sa, ci existenta lui sociala ii determina constiinta" - o ciudata rastalmacire a ideilor lui Hegel, al carui discipol Marx se declara.

TARELE CAPITALISMULUI

Pentru Marx economia capitalista are doua defecte principale:

1. munca este continuu exploatata;
2. echilibrul intre productie si consum nu este asigurat.

Pentru a explica exploatarea "muncii", Marx a prezentat teoria sa despre "plus valoare". In economia naturala, nedivizata in clase sociale, aprecia el, muncitorul pastreaza pentru sine intregul produs al muncii sale. Artizanul vinde o marfa pentru bani cu care cumpara alta marfa. Nu acelasi lucru se intampla in regimul capitalist. Productia este lasata la dispozitia indivizilor care pun in opera capital cumparand cu el marfuri si vor sa recupereze in final un capital mai mare. Acest scop se realizeaza numai in conditiile in care exista o marfa susceptibila de a produce o valoarea mai mare decat propria-i valoare. Ori, aceasta exista si este forta de munca. Posibilitatea castigului pentru capitalist tine de faptul ca munca umana devine marfa pe care capitalistul o poate cumpara si vinde.

Din capitalul total se desprind doua parti:

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

1. capitalul constant - destinat cumpararii mijloacelor de productie
2. capitalul variabil - destinat cumpararii fortei de munca

Capitalul constant nu isi modifica valoarea. El transmite produselor valoarea pe care o are si nu creeaza valoare suplimentara.

Capitalul variabil isi schimba valoarea in procesul de productie.

Capitalistul cumpara forta de munca  la valoarea ei determinata de costul de productie (valoarea bunurilor de subzistenta). Dar forta de munca are calitatea exceptionala de a produce o valoare mai mare decat propria-i valoare. Diferenta dintre valoarea fortei de munca marfa si valoarea creata de forta de munca in procesul de productie poarta denumirea de plusvaloare. Pentru Marx exploatarea fortei de munca in conditiile capitalismului este inevitabila, ea rezulta din legile formarii preturilor.

Rata plusvalorii este raportul intre beneficiu si capitalul variabil.

Rata profitului este raportul dintre beneficiu si intregul capital angajat.

Rata plusvalorii are tendinta continua de crestere ca urmare a progresului tehic care iefteneste forta de munca: rezulta astfel pauperizarea efectiva, adica partea veniturilor muncii se diminueaza in veniturile totale si pauperizarea absoluta, adica salariul real al fiecarui muncitor scade.

Rata profitului are tendinta continua de reducere deoarece partea de capital variabil scade relativ in capitalul total.

Pentru a-si apara profitul capitalistii au la dispozitie doua metode de sporire a exploatarii:

1. plusvaloarea absoluta: obtinuta prin prelungirea duratei su intensitatii muncii;
2. plusvaloarea relativa: obtinuta prin ieftinirea fortei de munca in urma progresului tehnic - astfel ca masa profitului scade mereu.

Pauperizarea continua a maselor, existenta constanta a somajului, ca si tendinta de scadere a ratei profitului sunt cauze majore ale dezechilibrelor din economie si ale crizelor economice.

Marx aprecia ca aparitia crizelor de supraproductie reprezinta un fenomen inevitabil in capitalism. Pe masura investitiilor de capital, profitul realizat pe fiecare unitate productiva tinde sa scada. Pentru a lupta impotriva scaderii profitului unitar, patronii isi dezvolta productia in asa fel incat sa impiedice scaderea castigului lor total. Productia suplimentara obtinuta nu-si gaseste cumparatori caci salariile muncitorilor sunt insuficiente pentru a absorbi in totalitate rezultatele propriei munci - declansarea crizei.

In schema marxista crizele au o importanta considerabila. Marx a conferit mecanismului economic capitalist un caracter ciclic, ce cuprinde 4 faze:

1. criza;
2. depresiune;
3. inviorare;
4. avant.

In conceptia lui Marx crizele de supraproductie nu pot fi prevazute dinainte si nici preintampinate. Aceasta analiza a crizelor este foarte logica dar oare ea este adevarata? Doctrina marxista in ultimii 100 de ani a fost combatuta.

DESTINUL CAPITALISMULUI

Dupa parerea lui Marx, capitalismul va dispare mai devreme sau mai tarziu. Contradictia intre productie si repartizarea veniturilor constituie dupa parerea autorului contradictia fundamentala a capitalismului.

Unui mod de productie individual ii corespunde un mod individual de apropriere a veniturilor. Unui mod de productie colectiv trebuie sa-i corespunda un mod colectiv de apropriere. Lui Marx i s-a parut ca sistemul capitalist este ilogic deoarece unei productii colective ii corespunde un mod de apropriere individual - proprietatea privata. Din aceasta cauza capitalismul va fi depasit si inlocuit cu o alta oranduire. Rolul istoric al capitalismului ar fi acela de a face sa dispara proprietatea privata prin concentrarea progresiva a productiei. La sfarsitul perioadei capitaliste numarul proprietarilor va fi asa de mic si cel al muncitorilor asa de mare incat revolutia socialista, abolind dreptul de proprietate privata, va pune de acord jurisprudenta cu faptele. Dar Marx nu a spus niciodata pe ce baze se va organiza societatea socialista fara proprietate.

INFLUENTA LUI MARX ASUPRA STUDIILOR ECONOMICE

Acceptata sau nu, opera teoretica a lui Marx a influentat de la aparitia sa intreaga gandire economica.

• a introdus in stiinta economica notiunea de "clase sociale";
• a introdus in stiinta economica analiza dinamica, studiul evolutiei structurilor institutionale;
• a generat noi modalitati de cercetare economica.