Economie
Sisteme informatice integrate 2 -sem3 EXEMPLE DE TESTE GRILA
Sisteme informatice
integrate 2 -sem3 EXEMPLE DE TESTE GRILA
PENTRU PREGATIREA EXAMENULUI
TRUE/FALSE
1. AAAA Simple Object Access Protocol (SOAP) defineste un format XML bazat pe
mesaje care este
folosit de aplicatiile bazate pe servicii Web pentru a comunica si interopera
intre ele pe Web.
2. FFFF Integrarea orientata pe informatie reprezinta mecanismul de gestiune a
datelor
interschimbate si apelarea proceselor intr-un mod corect astfel incat sa
permita gestionarea si
executia proceselor comune care exista in si intre aplicatii.
3. AAAA Federatia datelor se refera la integrarea mai multor baze de date si
modelelor asociate intr-o
singura baza de date, cu un view unificat.
4. FFFF Spre deosebire de replicarea datelor, federatia datelor necesita
modificari ale aplicatiilor
tinta.
5. AAAA La sistemele informatice integrate, solutiile de procesare a interfetei
folosesc interfete ale
unor aplicatii bine definite pentru a se axa atat pe integrarea aplicatiilor
pachet cat si a
aplicatiilor informatice obisnuite.
6. FFFF Un set comun de metode intr-o aplicatie care foloseste reutilizarea
mareste redundanta
metodelor si a aplicatiei.
7.AAAA La integrarea orientata pe servicii, costurile ar putea, in anumite
cazuri, sa depaseasca
valoarea creata de integrare.
8.AAA Middleware-ul este un mecanism care permite unei entitati (baza de date
sau aplicatie) sa
comunice cu alta entitate sau entitati.
9.FFFF Avantajul modelului middleware unu la unu este complexitatea, modelul
middleware multi
la multi avand dezavantajul simplitatii..
MULTIPLE CHOICE
1. Printre caracteristicile unui sistem informatic integrat nu se regasesc:
a. autonomia si comportamentul probabilistic
b. numarul mare de variabile si inter-relatii
c. autonomia si urmarirea obiectivelor proprii multiple
d. numarul mare de angajati
e. date integrate
2. Exista urmatoarele tipuri de integrare:
a. integrare orientata pe informatie
b. integrare orientata pe procesele de afaceri
c. integrare orientata pe servicii
d. integrare orientata pe portal
e. EEE.toate variantele prezentate
3. Solutiile integrarii orientate pe informatie pot fi grupate dupa:
1) replicarea datelor
2) federalizarea datelor
3) procesarea interfetei
4) standardele de securitate.
Care este combinatia corecta:
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+4
e. Niciuna dintre variante
4. Printre tipurile de modele middleware se regasesc:
1) Middleware unu la unu
2) Middleware mai multi la mai multi
3) Middleware sincron si asincron
4) Middleware unu la multi
5) Middleware paralel.
Care este combinatia corecta:
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 1+2+5
d. 2+4+5
e. 2+3+5
5. Serverele de integrare:
a. gestioneaza mesaje intre doua sau mai multe aplicatii
b. transforma schimbul de mesaje
c. modifica continutul mesajelor
d. au interfata de integrare si un mecanism de management
e. toate variantele prezentate
6. Cele mai importante standarde de integrare a aplicatiilor sunt:
a. XML-XSLT
b. ebXML
c. Business Process Executive Language for Web Services
d. SOAP
e. toate variantele prezentate
7.EAI (Integrarea aplicatiilor unei intreprinderi) urmareste integrarea:
a. diverselor platforme de operare
b. aplicatiilor independente si integrate
c. bazelor de date
d. unitatilor organizatorice dispersate teritorial
e. toate variantele prezentate
8. In procesul de integrare o organizatie trebuie sa urmareasca:
1) Abilitatea de a extrage si importa date
2) Comunicarea sigura prin intermediul protocoalelor de internet
3) Dezvoltarea dinamica de noi procese economice
4) Reducerea costurilor de productie
5) Minimizarea cererilor de date
a. 1+3+4
b. 2+3+5
c. 1+4+5
d. 1+2+3
e. 3+4+5
9. Serverele de aplicatii:
a. pot rula tranzactii
b. permit reciclarea obiectelor
c. poseda Autorecovery System
d. ofera incarcare echilibrata
e. toate variantele prezentate
10. Un sistem informatic integrat bazat pe Internet foloseste o arhitectura
software formata din:
a. un sistem de operare
b. un server web
c. o baza de date
d. un limbaj de programare
?e. toate variantele prezentate
11. Securitatea unui sistem informatic bazat pe Internet vizeaza:
a. Utilizarea de licente si certificate digitale (SSL)
b. Autentificarea criptata a utilizatorilor pe mai multe nivele aplicatie
c. Utilizarea retelelor virtuale private (VPN)
d. Protectia bazei de date
?e. toate variantele prezentate
12. Din punct de vedere al scopului integrarii sistemelor informatice se
disting:
a. sisteme informatice pentru management (MIS)
b. sisteme informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou (OAS)
c. sisteme informatice pentru asistarea deciziilor (DSS)
d. sisteme informatice pentru procesarea tranzactiilor (TPS)
e. toate variantele prezentate
13. Nu sunt metode de proiectare a sistemelor informatice integrate:
a. metodele nestructurate
b. metodele structurate orientate pe date
c. metodele obiectuale
d. metode structurate orientate pe functii
e. metode structurale orientate pe tipuri
14. In analiza specificatiilor unui sistem informatic se utilizeaza diagrame:
a. de clase
b. de stari
c. de activitati
d. de secventa
e. toate variantele prezentate
15. Problemele tehnice ale integrarii se datoreaza:
a. omogenitatii solutiilor hard
b. omogenitatii solutiilor soft
c. existentei acelorasi tehnologii
d. diversitatii organizatiilor economice
e. eterogenitatii solutiilor hard, soft si diversitatii tehnologiilor utilizate
16. Problemele informationale ale integrarii sistemelor informatice sunt
datorate:
a. inconsistentei datelor
b. existentei acelorasi date in sistem
c. modului in care sunt dezvoltate aplicatiile informatice
d. proceselor de afaceri
e. modului de construire a portalurilor
17. Infrastructura de integrare a sistemelor informatice asigura:
a. un cadru centralizat, scalabil si gestionabil pentru integrare
b. un cadru centralizat, scalabil si gestionabil pentru distribuirea
aplicatiilor
c. un cadru eficient pentru proiectarea unei noi aplicatii
d. dezvoltarea unor noi standarde pentru distribuirea datelor
e. realizarea unor noi limbaje pentru descrierea modelului de afaceri
18. Definirea scopului integrarii sistemelor informatice presupune:
a. definirea problemei de afaceri care trebuie rezolvata
b. proiectarea bazei de date
c. elaborarea limbajelor de programare
d. implementarea aplicatiilor
e. proiectarea interfetelor
19. Unul dintre avantajele pe care o suita de aplicatii informatice integrate
trebuie sa le ofere
beneficiarilor este:
a. cresterea costurilor pe termen lung
b. diminuarea eficientei operationale
c. recuperarea lenta a investitiilor in IT
d. protectia bazelor de date
e. migrarea mai rapida la modele de e-business
20. Cele trei niveluri ale arhitecturii unui sistem ERP sunt:
a. baza de date, sesiune, prezentare;
b. fisiere, aplicatie, prezentare;
c. baza de date, retea, prezentare;
d. baza de date, aplicatie, prezentare.
e. baza de date, retea, utilizator
21. Care dintre urmatoarele variante nu se regaseste printre strategiile de
implementare a sistemelor
ERP:
a. strategia "Big Bang"
b. strategia integrala
c. strategia de parteneriat
d. strategia cu riscuri
e. strategia paralela
22. Care dintre urmatoarele variante nu se regaseste printre strategiile de
tranzitie de la vechiul sistem
informatic la noul sistem ERP:
a. strategia paralela
b. strategia cu riscuri minime
c. strategia secventiala
d. strategia integrala
e. strategia in faze
23. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta o etapa in procesul migrarii
datelor:
a. export de date
b. analiza multidimensionala a datelor extrase
c. procesare a datelor
d. import in bazele de date destinatie
e. conversia datelor extrase
24. Printre tipurile de integrare a aplicatiilor informatice se regaseste:
a. integrarea prin replicare
b. integrarea prin procese de afaceri
c. integrarea prin federalizare
d. integrarea prin procesarea interfetei
e. Integrarea protocoalelor de retea
25. Care dintre urmatoarele variante nu este un motiv pentru utilizarea unor
metodologii de
implementare a sistemelor ERP:
a. reducerea timpului de implementare
b. controlul proceselor
c. imbunatatirea calitatii sistemelor
d. recuperarea rapida a investitiilor in IT
e. urmarirea proceselor
26. Se considera etapele:
1) Analiza preliminara
2) Pregatirea sistemului
3) Migrarea datelor
4) Analiza detaliata
5) Evaluarea sistemului
6) Start : Pilot si Go Live
7) Predarea sistemului
Instruirea
utilizatorului
Cele opt etape ale implementarii unui sistem ERP sunt, in ordinea de realizare:
a. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 1+4+3+2+5+6+7+8
c. 1+4+2+3+5+6+7+8
d. 1+4+2+3+8+6+7+5
e. 1+3+2+5+8+6+7+4
27. Complexitatea si costul unui sistem ERP sunt influentate de:
a. marimea firmei care necesita informatizare
b. infrastructura tehnologica
c. specificul de activitate
d. gradul de dispersare geografica
e. toate variantele de mai sus
28. Printre componentele esentiale ale unui SCM nu se regaseste:
a. planul
b. produsul
c. livrarea
d. destinatia
e. sursa
29. Deciziile privitoare la SCM se realizeaza pe trei niveluri:
a. operational, tactic, executiv
b. operational, tactic, strategic
c. operational, executiv, strategic
d. tactic, mediu, strategic
e. tactic, executiv, strategic
30. Dificultati intampinate de aplicatiile SCM:
a. timpul de implementare foarte scurt
b. rezistenta la dezvoltarea aplicatiilor
c. rezistenta interna la schimbari
d. securitatea bazei de date
e. securitatea retelelor
31. Solutiile de integrare a sistemelor informatice orientate pe informatii pot
fi grupate in
urmatoarele trei categorii:
1)Replicarea datelor
2)Copierea datelor
3)Federatia datelor
4)Stergerea datelor
5)Procesarea interfetei
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+5
d. 3+4+5
e. 1+2+4
32. Avantajele replicarii bazelor de date sunt:
1)simplitatea
2)corectitudinea
3)costurile scazute
4)numar nelimitat de inregistrari
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+4
d. 3+4
33. In realitate, integrarea procesului de afaceri este un alt nivel de
valoare, adaugat peste
solutiile de integrare a aplicatiilor, solutii care includ:
1)integrarea serverelor
2)obiecte ascunse
3)serverele de aplicatii
4)obiecte distribuite
5)nivelele relevante
6)alte nivele middleware.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+6
d. 3+4+5+6
e. 1+3+4+5
34. Integrarea proceselor de afaceri ofera un mecanism:
1)pentru legarea proceselor disparate
2)pentru integrarea mai multor baze de date cu un view unificat
3)pentru a crea solutii proces-proces care automatizeaa o sarcina o data ce
aceasta a fost
realizata manual
4)pentru simpla mutare a datelor intre doua sau mai multe baze de date
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 2+4
e. 3+4
35. La federatiile de baze de date, nivelul middleware:
1)conecteaza bazele de date folosind interfete
2)conecteaza utilizatorii pentru schimb de mesaje de tip e-mail
3)mapeaza bazele de date fizice intr-o baza de date virtuala care exista numai
in software
4)permite ca aplicatia ce foloseste baza de date virtuala sa acceseze
informatiile necesare
5)asigura colectarea si distribuirea datelor, pe masura ce acestea sunt
necesare, catre bazele de
date fizice
6)asigura stocarea temporara a e-mail-urilor
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+6
36. Exista multe diferente intre integrarea de aplicatii traditionala si
integrarea bazata pe procesul
de afaceri:
1) o singura instanta a integrarii procesului de afaceri este echivalenta cu
mai multe instante
ale integrarii aplicatiilor traditionale
2) integrarea aplicatiilor se refera la schimbul de informatii intre doua sau
mai multe sisteme
fara ca procesele interne sa fie vizibile
3) integrarea proceselor de afaceri conduce la un model de proces si muta
informatia intre
aplicatii conform modelului respectiv
4) integrarea aplicatiilor este tipic o solutie tactica, motivata de cerintele
a doua sau mai multe
sisteme de a comunica
5) integrarea de aplicatii traditionala nu mai este posibila fara integrarea
bazata pe procesul
de afaceri
6) integrarea procesului de afaceri este strategica, gestionand regulile de
afaceri pentru a
determina cum ar trebui sa interactioneze sistemele astfel incat sa sustina
valoarea afacerii din
fiecare sistem folosind un model de afaceri abstract
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5+6
c. 1+2+3+4+6
d. 1+3+4+5+6
e. 1+2+3+4+5+6
37. Cele trei servicii majore pe care le ofera integrarea orientata pe procese
de afaceri sunt:
1)vizualizarea proceselor continute de sistemele in cauza
2)abstractizarea interfetei
3)abstractizarea bazei de date
4)o masura in timp real a performantei procesului de afaceri
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
e. 1+2+3+4
38. Exista doua tipuri de modele pentru middleware-ul orientat pe mesaje-MOM:
1)unu la unu
2)unu la multi
3)multi la multi
4)coada de mesaje (MQ)
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+4
e. 3+4
39. Un parser XML:
1)citeste documente XML
2)extrage datele ce urmeaza a fi accesate de alt program
3)micsoreaza spatiul de memorie ocupat de un document text
4)este o parte componenta a nivelului middleware
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
e. 1+2+3+4
40. Unicitatea standardului ebXML este data de completitudinea acestuia,
adresand probleme
ca:
1)procese
2)managementul tranzactiilor
3)semantici
4)notatii
5)securitate
6)acorduri
7)standarde legate de transferul de informatie
8)standarde legate de asistarea deciziei
9)standarde legate de structurarea informatiei
a. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 2+3+4+5+6+7+8+9
c. 1+2+3+4+5+6+7+9
d. 1+3+4+5+6+7+8+9
e. 1+2+3+4+5+6+7+8+9
41. Procesul pentru integrarea aplicatiilor (EAI) contine urmatorii 12 pasi:
1. Intelegerea companiei si a domeniului problemei
2. Crearea procedurilor de mentenanta
3. Identificarea tuturor interfetelor aplicatiei
4. Indentificarea tuturor proceselor de afaceri
5. Aplicarea tehnologiei
6. Analiza semnificatiei proceselor
7. Testarea
8. Analiza performantei
9. Maparea transferului de informatie
10. Analiza semnificatiei datelor
11. Identificarea scenariilor de transformare a datelor
12. Definirea valorii
Indicati ordinea corecta a celor 12 pasi.
a. 1+6+4+10+11+7+2+5+3+9+12+8
b. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12
c. 1+8+3+9+4+7+11+10+12+2+5+6
d. 1+10+6+3+4+11+9+5+7+8+12+2
e. 1+9+11+12+3+8+4+7+10+2+5+6
COMPLETION
1. Intr-o forma simpla, integrarea sistemelor informatice orientata pe procesul
de afaceri
produce un nivel ce contine un set de procese central-gestionate si usor
_DEFINITE___.
2. Un trend clar in evolutia integrarii aplicatiilor informatice este trecerea
de la integrarea
bazata pe informatie la integrarea bazata pe _SERVICII____ .
3. Practic, federatiile bazelor de date reprezinta bazele de date _VIRTUALE___.
4. Software-ul federatiei bazelor de date plaseaza un nivel software
(_MIDDLEWARE__) intre
bazele de date distribuite fizic si aplicatiile care vizualizeaza datele.
5. In cazul integrarii orientate pe portal, toate sistemele participante sunt
integrate intr-un
_BROWSER___, chiar daca aplicatiile nu sunt direct integrate in cadrul si intre
mai multe companii.
6. Middleware-ul orientat pe baze de date se refera la orice middleware care
faciliteaza
comunicatia cu o baza de date, cu o _APLICATIE___ sau intre mai multe baze de
date.
7. Majoritatea serverelor de aplicatii sunt middleware Web si proceseaza
_TRANZACTII_ apartinand aplicatiilor Web.
8. Serverele de integrare gestioneaza informatia intre baze de date si
__APLICATII_.
9. Limbajul de marcare extensibil -Extensible Markup Language (XML) -a fost
proiectat ca
standard pentru interschimbul de informatie pe__INTERNET____ .
10. Blocul de baza al unui document XML este un elementul definit prin
__TAGURI______ .
11. Specificatiile UDDI tintesc sa defineasca un _MECANISM___ comun pentru
publicarea si
cautarea informatiei prin servicii Web.
MATCHING
Caracteristicile unui sistem informatic integrat sunt, intre altele,
urmatoarele:
a. Autonomia
b. Incertitudinea
c. Variabilele
d. Obiectivele multiple
C 1. un numar excesiv de mare de variabile si inter-relatii ce nu pot fi in
totalitate cunoscute,
ajustate si controlate
D 2. elementele constitutive ale sistemului informatic au posibilitatea
urmaririi indeplinirii unor
obiective proprii care pot fi dependente sau independente de obiectivele
generale ale
sistemului. Un singur obiectiv sau un set unitar de obiective este o iluzie
pentru un adevarat
sistem de sisteme.
A 3. majoritatea modelelor structurale si comportamentale pentru un sistem
informatic complex
pot fi evidentiate doar ca urmare a operarii sistemului in mediul extern
B 4. comportarea unui sistem informatic complex este probabilistica si nu poate
fi predictibila in
totalitate sau cunoscuta inainte de implementarea sa. Cu cat sistemul este mai
complex cu atat
gradul de incertitudine este mai mare.
Dintre avantajele integrarii sistemelor informatice se pot mentiona:
a. Scalabilitate
b. Administrare centralizata
c. Calitate tehnologica a partenerilor
d. Training
e. Grupuri de utilizatori
f. Referinte
D 5. desfasurarea de programe de instruire pentru grupurile de utilizatori
E 6. organizarea unei baze de utilizatori, partajarea experientelor a celor mai
bune practici si
popularizarea cazurilor reusite si a esecurilor
B 7. interfetele sunt administrate automat de la un punct central
F 8. detinerea unei platforme informatice integrate reprezinta cea mai buna
recomandare in lumea
afacerilor electronice (e-business)
A 9. inlocuirea tuturor interfetelor cu una singura care asigura toate punctele
de acces la sistemul
informational, administrarea lor facila si posibilitatea adaugarii de alte
instrumente sau
aplicatii informatice
C 10. proiectele de anvergura obliga companiile sa dezvolte relatii de afaceri
numai cu parteneri
care detin deja sisteme integrate
Dintre avantajele integrarii sistemelor informatice se pot mentiona:
a. Performanta
b. Usurinta in desfasurare
c. Precizie in procesari/zero greseli
d. Eterogenitatea surselor
e. Securitatea
f. Suport nelimitat
D 11. procesul de transformare a datelor in informatii presupune posibilitatea
de a combina date din
surse eterogene
E 12. aplicatiile informatice integrate prevad standarde ridicate de securitate
A 13. pachetul de aplicatii informatice integrate ofera siguranta deplina a
datelor
C 14. abilitatea de a livra datele la tinta, imediat dupa citirea sursei
F 15. 24 de ore din 24, 7 zile din 7, suport telefonic si web cu acces rapid la
baza de cunostinte a
intreprinderii pentru rezolvarea rapida a problemelor
B 16. abilitatea de a schimba anumiti parametri (numele sursei, numele tintei)
In esenta sa, limbajul standard pentru integrarea proceselor de afaceri prin
servicii Web
-BPEL4WS-este o secventa de activitati care se succed in ordinea:
a. Activitatea 1
b. Activitatea 2
c. Activitatea 3
d. Activitatea 4
e. Activitatea 5
f. Activitatea 6
g. Activitatea 7
D 17. asteapta o anumita perioada de timp
F 18. atunci serviciul se incheie
B 19. apelantul asteapta ca mesajul sa opereze pe interfata serviciului pentru
a fi apelat de un
serviciu extern
E 20. indica faptul ca a aparut o eroare
G 21. sau nu se intampla nimic
A 22. apeleaza serviciul Web
C 23. acesta genereaza un raspuns la o operatie de intrare-iesire
Un document WSDL (limbajul pentru descrierea serviciilor Web) este descris de
un numar
de elemente:
a. Definitii tip
b. Definitii de mesaje
c. Definitii ale operatiilor
d. Definitii PortType
e. Definitii de conectare
f. Definitii de servicii
C 24. care reprezinta descrieri abstracte ale actiunilor care pot fi suportate
de serviciu si care
definesc care sunt mesajele de intrare sau de iesire
E 25. care descrie conexiunea intre PortType si protocoale (SOAP, HTTP,
GET/POST)
D? 26. colectie de puncte finale de comunicatie care pot face transfer de
informatie
A 27. pentru elementele de date (in mod normal utilizand XML Schema)
F? 28. cuprinde setul acceptat de operatii; fiecare operatie include mesajele
de intrare si de iesire ale operatiei
B 29. care comprima unul sau mai multe elemente de date
Cele sapte directii mari ale integrarii sistemelor informatice destinate
proceselor de afaceri
sunt:
a. Integrarea hardware
b. Integrarea software
c. Integrarea datelor si a depozitelor de date
d. Integrarea retelelor de comunicatii
e. Descrierea si integrarea noilor procese de afaceri
f. Incorporarea cunostintelor in noile procese de afaceri
g. Integrarea performantelor umane in procesele electronice de afaceri
C 30. integrarea semantica
F 31. integrarea cu noi performante tehnologice
D 32. interconectivitatea, interoperabilitatea si integrarea semantica
E 33. incorporarea cunostintelor in noile tehnologii informationale
A 34. interconectivitatea
G 35. integrarea resurselor umane
B 36. interoperabilitatea
Modelul de maturitate al standardelor (Standard Maturity Model) cuprinde
urmatoarele niveluri:
a. Nivelul 0
b. Nivelul 1
c. Nivelul 2
d. Nivelul 3
e. Nivelul 4
f. Nivelul 5
B 37. Multi recunosc problema
D 38. Este aprobata versiunea standardului "adecvata functional"
E 39. Multe aplicatii folosesc versiuni "adcvate functional"
A 40. Putini realizeaza ca este o problema
F 41. "Adecvat din punct de vedere functional"
C 42. Este propusa versiunea 1.0 a standardului
Exista patru factori cheie care pot fi utilizati pentru a se realiza ghidarea
in alegerea unei
solutii de integrare:
a. Cuplarea aplicatiilor
b. Starea conexiunii
c. Relatia de incredere dintre doua aplicatii
d. Gradul de vizibilitate al schimbarii
B 43. care defineste cerinta de conectivitate dintre aplicatii
D 44. care defineste cantitatea de schimbare vizibila si tolerata de
organizatia care metine sistemul
integrat
A 45. care defineste apropierea intre instante ale aplicatiei
C 46. care determina granularitatea si complexitatea permise de solutia de
integrare
Am atasat ce am mai reusit sa fac:
Multiple choise: 1E, 2E, 3A, 4A, 5E, 6E, 7E, 8D, 9A, 10E?, 11E?, 31C, 32B, 33B,
34B, 35C, 36C, 37B, 38D, 39B, 40C.
Matching: 1C, 2D, 3A, 4B, 5D, 6E, 7B, 8F, 9A, 10C, 11D, 12E, 13A, 14C, 15F,
16B, 17D, 18F, 19B, 20E, 21G, 22A, 23C, 24C, 25E, 26D?, 27A, 28F?, 29B, 30C,
31F, 32D, 33E, 34A, 35G, 36B, 37B, 38D, 39E, 40A, 41F, 42C, 43B, 44D, 45A, 46C.
COMPLETION
1. DEFINITE;2. SERVICII;3. VIRTUALE;4. MIDDLEWARE;5. BROWSER;6. APLICATIE;7.
TRANZACTII
8. APLICATII;9. INTERNET;10. TAGURI;11. MECANISM
La 1 -DEFINITORII
Matching : 26-f , 28 - d, 31-e,
Multiple choise: 1-d , 9-e, 33-c, 38-b
Ce parere aveti??/
raportul dintre profit si total
salarii;
rata profitului, calculata ca raport
intre profituri si cifra totala de afaceri (prezinta dezavantajul ca
deplaseaza riscurile asupra salariatilor, creaza stimulente in favoarea
decapitalizarii intreprinderilor si creaza o anumita inertie in ceea
ce priveste ocuparea);
rata rentabilitatii, calculata ca
raport intre profituri si costuri totale;
in anumite cazuri, s-au definit chiar
variabile specifice doar unor anumite sectoare, cum ar fi metalurgia, rafinarea
titeiului etc.
Doua
au fost motivele pentru care s-a realizat aceasta analiza
detaliata: primul dintre ele se refera la constientizarea
detaliilor in care trebuie sa intre o politica de control al
veniturilor, iar al doilea, ca prin prezentarea numeroaselor modificari
efectuate de-a lungul timpului, sa se sugereze ineficienta unor
astfel de masuri atunci cind sunt aplicate intr-un mediu economic
caracterizat printr-o slaba disciplina financiara si prin
incertitudini cu privire la viitoarele forme de proprietate. Modificarile
frecvente determina si o erodare a credibilitatii acestei
politici, precum si a autoritatilor care o implementeaza.
Nu trebuie uitat nici faptul ca, in ultimele decenii de economie
centralizata, in Romania, a fost aplicat un sistem relativ complex de
salarizare - acordul global - astfel incat managerii societatilor cu
capital de stat erau deja "antrenati" in a reusi sa descopere
caile de ocolire a constrangerilor salariale aplicate de catre stat.
1 Dinamici ale
salariilor
Figura
anterioara permitea unele concluzii cu privire la dinamica salariilor reale.
S-a vazut astfel ca salariile reale orare au inregistrat o
dinamica diferita in comparatie cu cele lunare, datorita
scaderii substantiale a numarului de ore lucrate. In plus,
salariile reale aveau o semnificatie si dinamici diferite din punctul
de vedere al consumatorului in comparatie cu cel al producatorului,
datorita evolutiei divergente a celor doi indici de preturi.
Cresterile
inregistrate de salariile nominale urmeaza un anumit tipar. Astfel, ele
sunt semnificativ mai mari in prima jumatate a anului (perioada cand
au loc negocierile individuale si colective) si mult mai mici in a
doua jumatate, atunci cand eventualele influente se datoreaza,
aproape in exclusivitate, indexarilor si compensarilor.
Pana in 1996, modificarile preturilor par sa le
preceada pe cele ale salariilor, in vreme ce dupa aceasta
data lucrurile par a se inversa, cel putin pentru o anumita
perioada. Se mai poate observa cu usurinta ca, in
perioada 1994-1997, salariile au inregistrat o variabilitate mai mare decat preturile,
in vreme ce intre 1998-2001 situatia s-a prezentat invers. Astfel,
abaterile standard ale modificarilor trimestriale ale preturilor
si salariilor au fost 10,2 si, respectiv, 19,4 in prima perioada
si 13,4 si 7,7 in cea de a doua.
Modificarile trimestriale ale
preturilor si salariilor nominale
Informatii
valoroase referitoare la influenta dinamicilor de pe piata muncii
asupra inflatiei pot fi obtinute din analiza costului unitar real cu
mana de lucru (CUML). In tabelul de mai jos, CUML este definit ca raport intre
salariul real orar calculat cu preturile de productie si
productivitatea orara. Este usor de identificat relatia dintre
productivitatea muncii si rata inflatiei, mai ales atunci cand
costurile cu mana de lucru reprezinta o proportie semnificativa
din total costuri si in ipoteza ca aceste costuri au o
influenta substantiala asupra preturilor de
productie. Inflatia va fi mai mica, atunci cand productivitatea
va fi mai mare, data fiind cresterea salariilor. De obicei, modificarea
costurilor unitare cu mana de lucru este asociata cu modificari de
acelasi sens ale inflatiei. Tabelul urmator prezinta o
descompunere a CUML:
Descompunerea
costului unitar cu mana de lucru din industrie, calculat pe baze orare
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
Modificarea costului unitar cu
mana de lucru
|
+17
|
-9
|
+24
|
+15
|
-6
|
+5
|
-5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Modif. Salariului real orar
calculat cu preturile de consum
|
+24
|
-3
|
+10
|
-11
|
+6
|
+22
|
+15
|
+ Modif. raportului IPC/IPP
|
-17
|
-16
|
+9
|
+34
|
-2
|
-2
|
-7
|
- Modif. productivitate
orara
|
+10
|
+10
|
+5
|
-8
|
-10
|
-15
|
-13
|
Din care:
|
|
|
|
|
|
|
|
Modif. productie industriala
|
+23
|
+23
|
+22
|
-1
|
-3
|
-9
|
-10
|
- Modif. nr. de ore lucrate
|
-13
|
-13
|
-17
|
-7
|
-7
|
-6
|
-3
|
Sursa:
Comisia Nationala pentru Statistica si calculele autorului.
Costurile
cu mana de lucru sunt exprimate ca produsul dintre salariul orar la consumator
inmultit cu raportul dintre preturile de consum si cele de
productie si impartit la productivitatea orara.
Tabelul pune in evidenta faptul ca CUML au crescut in 1994,
1996-1997 si 1999. Factorii care au determinat aceste cresteri au
fost totusi diferiti: cresterea salariilor reale si
scaderea de productivitate (determinata, la randul ei, de
scaderea productiei) in 1994, la care in 1996 s-a mai adaugat
si cresterea mai mare a preturilor de consum in comparatie
cu cele de productie; acesta din urma a fost singurul factor
responsabil pentru cresterea CUML din 1997, in vreme ce in 1999 singura
influenta s-a datorat cresterii salariilor orare. Pe de
alta parte, majorarea mult mai mare, inregistrata in primii ani ai
tranzitiei (1994-1995), a preturilor de productie in
comparatie cu cele de consum a avut un efect de moderare a
cresterilor CUML.
Cresterea
substantiala a salariilor orare reale, inregistrata in 1999 (aproximativ
egala cu cea din 1994, dar care se datorase reducerii saptamanii
de lucru), sugereaza existenta, la acel moment, a unor presiuni
semnificative asupra preturilor (presiuni care au fost insa amanate
pana dupa alegerile din 2000) si ridica serioase semne de
intrebare in legatura cu eficienta politicilor de control al
salariilor.
Anul
electoral 2000 prezinta o imagine idilica: cresteri ale
salariilor reale orare, o crestere si mai mare a
productivitatii orare (determinata de cresterea
productiei), precum si o majorare intr-un ritm mai rapid a indicelui
preturilor de productie in comparatie cu indicele
preturilor de consum.
Din
pacate, dupa cum am mentionat si mai inainte, C.N.S. nu mai
inregistreaza numarul de ore lucrate. Din aceasta cauza,
salariile si productivitatea pe baze orare nu mai pot fi calculate
incepand cu anul 2001, fapt care constituie o pierdere importanta in
intelegerea fenomenelor de pe piata muncii.
Pentru
a dispune totusi si de date mai recente, tabelul de mai jos
rezuma modificarile CUML calculat insa pe baza salariilor
si a productivitatii lunare:
Descompunerea costului unitar cu mana de
lucru din industrie, calculat pe baze lunare
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
2001
|
2002
|
Modificarea costului unitar cu
mana de lucru
|
6
|
-18
|
10
|
10
|
-18
|
1
|
-4
|
-21
|
34
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Modif.
salariului real lunar calculat cu preturile de consum
|
4
|
-17
|
-12
|
-15
|
-1
|
17
|
11
|
-22
|
2
|
plus:
Modif. IPC/IPP
|
-17
|
-16
|
9
|
34
|
-2
|
-2
|
-7
|
-1
|
19
|
Minus:
Modif. productivitatii lunare
|
19
|
15
|
13
|
-9
|
-15
|
-14
|
-8
|
2
|
13
|
Din care:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Modif.
productiei industriale
|
23
|
23
|
22
|
-1
|
-3
|
-9
|
-6
|
7
|
17
|
Minus:
Modif. nr. de salariati
|
-4
|
-8
|
-9
|
-8
|
-7
|
-6
|
-3
|
-5
|
-4
|
Sursa:
Comisia Nationala pentru
Statistica si calculele autorului.
Tabelul
pune in evidenta o crestere substantiala a CUML in 2002,
determinata de scaderea productivitatii (generata, la
randul ei de scaderea productiei), de cresterea mai mare a
preturilor de consum in raport cu cele de productie, precum si
de o crestere moderata a salariilor reale la consumator. Rezultatele
obtinute sugereaza insa ca modificarile intervenite in
CUML nu sunt o cauza majora a inflatiei in Romania. Astfel, spre
exemplu, in 2001, CUML a scazut cu 21%, in vreme ce inflatia a
inregistrat 154,8% (cu mult peste nivelul anului anterior, adica 38,8%),
in vreme ce, in 202, CUML a crescut cu 34%, iar inflatia a scazut la
59%. La fel de adevarat este si faptul ca - chiar daca nu
au o influenta decisiva asupra inflatiei - CUML
afecteaza intr-o mare masura competitivitatea produselor romanesti.
Tabelul urmator realizeaza o sinteza a modificarilor CUML
calculate pe baze orare si, respectiv, lunare si a modificarilor
inregistrate de indicii preturilor de consum si, respectiv, de
productie.
Modificarile
preturilor si ale costurilor unitare cu mana de lucru
An
|
CUML (orar)
|
CUML (lunar)
|
IPC
|
IPP
|
1994
|
17
|
6
|
5,1
|
26,9
|
1995
|
-9
|
-18
|
170,2
|
220,1
|
1996
|
24
|
10
|
210,4
|
184,8
|
1997
|
15
|
10
|
256,1
|
165,0
|
1998
|
-6
|
-18
|
136,7
|
140,5
|
1999
|
+5
|
1
|
32,3
|
35,1
|
2000
|
-5
|
-4
|
38,8
|
49,9
|
2001
|
|
-21
|
154,8
|
156,6
|
2002
|
|
34
|
59,1
|
33,2
|
Sursa:
Comisia Nationala pentru
Statistica si calculele autorului.
Variatiile
inregistrate de CUML si de factorii lor de influenta se
datoreaza, probabil, politicilor economice practicate in aceasta
perioada, politici vizand doar obiective pe termen scurt si care s-au
materializat in frecventele modificari ale tipului de control al
salariilor, in liberalizarea graduala a preturilor, lipsa
restructurarii industriale etc.
Tabelul
urmator prezinta dinamicile salariilor relative, in perioada 1990-1998. La
sfarsitul acestei perioade, salariile cele mai mari se inregistrau in
sectorul bancar, titei si gaze naturale, energie electrica,
extractia carbunelui, posta si telecomunicatii, metalurgie,
transporturi si chimie. Cu exceptia sectorului bancar, acestea erau
sectoarele cu cele mai mari salarii si la inceputul perioadei de
tranzitie, ceea ce arata ca, din acest punct de vedere, nu s-a intamplat
nici o modificare in structura salariilor relative. Mai mult decat atat,
diferentele existente intre aceste ramuri si celelalte au crescut:
industria extractiva si-a sporit distanta fata de media pe
economie cu 27 de puncte procentuale, energia electrica cu 49, iar posta
si telecomunicatiile cu 64. Abaterea standard a diferentelor de
salarii inter-ramuri a crescut de circa trei ori, in aceasta perioada de timp,
de la 16,2 in 1994 la 48,9 in 2002. In acelasi timp, sectoarele cu
salariile cele mai mici in perioada comunista au inregistrat scaderi in
comparatie cu media pe economie.
In
acest punct, se poate face o comparatie cu teoria liderului de pret,
teorie care incearca sa explice comportamentul unor firme aflate pe o
piata de tip oligopol. In acest sens, putem sa apreciem ca
sus-mentionatele ramuri se comporta ca niste adevarati "lideri
de salarii"; au fost nu putine situatiile cand - folosind un tip de
analiza apropiat de legislatia de protectie a concurentei - am
fi putut banui ca aceste ramuri actioneaza ca un cartel, deci ca s-au
inteles intre ele ca printr-o actiune concertata sa obtina de la
guvern majorarile de salarii dorite. Atunci cand isi formuleaza
revendicarile salariale, ramurile mentionate se raporteaza una la cealalta
si nicidecum la media pe economie. Protestele lor, fie ele simple
amenintari sau chiar sub forma de greve, s-au inlantuit la scurte
perioade de timp unul dupa celalalt, daca nu au fost chiar simultane. Cand una
dintre ele reusea sa obtina o majorare de salarii, era aproape cert
ca celelalte vor solicita imediat acelasi lucru.
Evolutia diferentelor de
salarii inter-ramuri