POLITICA BUGETARA

Continutul si evolutia politicii bugetare a Uniunii Europene

1) Bugetul Uniunii Europene se deosebeste fundamental de bugetele nationale ale statelor comunitare deoarece, pe de o parte, institutiile publice (armata, politia, justitia, sanatatea si educatia) se afla in responsabilitatea statelor membre si sunt finantate din bugetele nationale, iar pe de alta parte, cheltuielile cu institutiile administratiei europene (Comisia, Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justitie) sunt reduse.

2) Problemele bugetare ale comunitatii europene au cunoscut de-a lungul existentei sale, numeroase controverse legate de rezolvarea urmatoarelor chestiuni:

CEE trebuie sau nu sa aiba resurse financiare proprii;

care din institutiile CEE: Parlamentul, Comisia, Consiliul sa detina controlul asupra bugetului;

- dezechilibrele din bugetul comunitar.

3) In primii ani de functionare a comunitatilor europene s-a urmarit consolidarea sistemului financiar european actionandu-se in trei directii principale:

a.  Unificarea instrumentelor bugetare. Cele trei comunitati europene: CECO - 1951 si EURATOM-1957, dispuneau de bugete, proprii, iar dupa fuziunea lor in anul 1965 au mai ramas doar doua instrumente bugetare: bugetul general si bugetul operational CECO pana in anul 2002, cand Tratatul CECO a devenit neoperational, Comisia asigurand conditiile ca aceste fonduri sa aiba o existenta distincta. Aceasta inseamna ca incasarile ce provin din gestiunea patrimoniului CECO vor reprezenta incasari la bugetul general si vor fi utilizate pentru  finantarea cercetarilor in domeniile carbunelui si otelului;

b.  Cresterea autonomiei financiare. Pana in anul 1970 bugetul comunitar a avut doua surse de venituri: prelevarile CECO si contributiile statelor membre. Din anul respectiv a fost instaurat regimul resurselor proprii, iar finantarea a avut in vedere, in principal, politicile comune precum FEOGA si FEDR;

c.     Realizarea  echilibrului  institutional in exercitarea putem bugetare prin armonizarea atributiilor institutiilor comunitare. in prezent, puterea bugetara este impartita intre Parlament si Consiliu. Parlamentul are putere de decizie in ceea ce priveste cheltuielile bugetare ne­ obligatorii, poate respinge bugetul si accepta modul de executie al acestuia.

Situatia a fost cu totul alta in deceniile 8 si 9 ale secolului XX. Parlamentul fiind ales prin sufragiu universal, si-a asumat responsabilitate mai mare in domeniul bugetar, fapt ce a determinat aparitia si instaurarea unei tensiuni politice intre Parlament si Consiliu, concretizata in: intarzieri in adoptarea bugetului, respingerea bugetului de catre Parlament, recurgerea la arbitrajele Curtii de Justitie etc. Neintelegeri au aparut si ca urmare a faptului ca nu au fost corect stabilite campurile de actiune ale puterii legislative si puterii bugetare.

Clarificari si modificari importante in planul sistemului financiar si bugetar au avut loc dupa cel de-al treilea val al integrarii, 1986 (Spania si Portugalia) si adoptarea Actului Unic.

4. Reformele sistemului financiar si bugetar european au fost initiate de J.Delors si au constat in:

modalitatea de stabilire a Plafonului total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, ca procent din FNB.al.UE si nu in functie de TVA, ca pana atunci;

introducerea planificarii financiare  anuale insotita de o dubla plafonare a cheltuielilor: plafonarea platilor din bugetul anual care nu poate depasi plafonul global exprimat ca procent din PNB-ul UE (care este de 1,27%) si plafonarea fiecarei cheltuieli la un nivel fixat pentru fiecare an.

Reforma sistemului financiar-bugetar al  UE s-a concretizat in adoptarea a doua pachete de masuri:

. Pachetul Delors 1, adoptat de Consiliu in anul 1988, a limitat cheltuielile pentru agricultura, a caror crestere a fost plafonata la 74% din cresterea PIB-ului mediu pe UE; au fost dublate alocatiile consacrate fondurilor structurale; a fost constituita cea de a patra resursa pentru finantarea noilor cheltuieli, fondata pe PNB-ul fiecarei tari.

2.  Pachetul Delors 2, adoptat in anul 1992, redistribuie resursele in favoarea programelor structurale si a creat Fondul de coeziune.

Pentru bugetul comunitar ramane si in prezent o mare provocare: constituirea resurselor necesare sustinerii financiare solicitate de procesul de largire a UE catre Est. La o marime data a bugetului alocarea unor resurse bugetare mereu mai mari pentru restructurarea economiilor din tarile din Centrul si Estul Europei care au aderat sau care vor adera la Uniunea Europeana afecteaza o serie de tari membre ale UE (Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda) care nu au finalizat pana in prezent procesele de restructurare si modernizare a economiilor lor nationale. De aceea, finantistii europeni privesc cu putina ingaduinta extinderea Uniunii Europene catre Centrul si Estul Europei, fie si numai prin prisma necesarului suplimentar de fonduri structurale.

Principiile, regulile si procedurile bugetare

in elaborarea si executarea bugetului general al  Uniunii Europene se porneste de la principiile si procedurile  bugetare nationale: unitatea, universalitatea, anualitatea,  echilibrul si specializarea bugetara.

1.   Principiul anualitatii Bugetul comunitatii respecta principiul clasic al anualitatii, care implica relationarea operatiilor bugetare la un exercitiu anual, pentru a facilia Comisiei controlul executarii operatiunilor.

Anumite activitati si actiuni din Uniunea Europeana se intind pe mai multi ani ceea ce impune actiuni bugetare plurianuale, situatie in care se face apel la credite disociate compuse din credite de angajament si credite de plati.

Creditele de angajament au rolul de a acoperi in exercitiul financiar al anului in curs costul unor operatiuni si actiuni a caror realizare se intinde pe o perioada mai mare de un an.

Creditele de plati au menirea sa acopere cheltuielile solicitate de angajamentele anului in curs sau ale anului anterior, pentru acestea din urma fiind necesare autorizari bugetare suplimentare.

Este posibil ca in urma executiei bugetare anuale creditele de angajamente sa fie mai mari decat creditele de plati, diferenta reprezentand angajamente restante de lichidat. Ele sunt rezultatul neconcordantei in timp intre finalizarea angajamen-telor.contractate si momentul la care trebuiau facute platile. Se procedeaza la sistemul reportaril&r la credite care necesita, de asemenea aprobari speciale.

2. Principiul unitatii. Bugetul Uniunii Europene este un buget anual, aceasta insemnand ca ansamblul incasarilor si platilor trebuie sa se gaseasca intr-un singur document bugetar, pentru a face mai usor procesul de urmarire si control al utilizarii resurselor.

Procesele de adancire si largire a integrarii europene au fost insotite si de modificari, schimbari si perfectionari ale sistemelor bugetare in sensul unificarii instrumentelor bugetare. Daca pana in anul  1965 cele trei comunitati europene: CECO, EURATOM si CEE dispuneau de propriile bugete, dupa aceea, in urma fuzionarii celor, trei comunitati au functionat doar doua instrumente bugetare: bugetul general si bugetul operational CECO. Chiar si in prezent anumite structuri ale Uniunii Europene dispun de un regim bugetar parjiculan politica externa si de securitate, justitia, afacerile interne, FEDR, agentiile europene etc.

Principiul universalitatii presupune , ca toate incasarile bugetare reprezinta o masa comuna care serveste la finantarea tuturor cheltuielilor, fara deosebire. Acest principiu are la baza doua reguli: regula non-afectarii ceea ce inseamna ca incasarile bugetare sa nu fie afectate de dorinta efectuarii unor cheltuieli selectate, precizate expres si regula non-contractiei care inseamna ca nu se accepta micsorari, reduceri ale incasarilor sau platilor.

Bugetul   comunitar   trebuie   sa   respecte   un principiu nou care nu se regaseste in statele europene: cel al echilibrului, adica incasarile intr-o perioada trebuie sa fie egale cu cheltuielile aceleiasi perioade. Este interzis sa se recurga la un imprumut pentru a acoperi un deficit bugetar. Orice cheltuiala suplimentara neprevazuta care intervine in perioada executiei bugetare trebuie sa constituie obiectul unei rectificari, prin transferul de credite de la un post ia altul.

Este deci posibil sa apara in perioada executiei bugetare diferente intre venituri si cheltuieli, inregistrandu-se doua situatii: un excedent bugetar, situatie frecventa, excedentul fiind reportat in anul urmator si deficit bugetar, situatie exceptionala ce necesita o rectificare bugetara prin transferuri de la un post la altul.

Proiect: Cultura calitatii si cultura manageriala Proiect: Lucrare de diploma management si markenting - design ingineresc

Deoarece, de regula, bugetul general cunoaste excedente, se utilizeaza notiunea de rezerva negativa, o valoare negativa care este inscrisa in buget si care va disparea pe parcursul exercitiului bugetar prin viramente de la capitolele ce se vor dovedi excedentare. Aceasta inseamna ca la elaborarea bugetului pentru anul viitor se prevede finantarea unor cheltuieli prin anticiparea de economii ce se vor realiza in cursul exercitiului, fara ca aceste capitole generatoare de economii sa poata fi identificate in momentul votarii bugetului.

5. Principiul specializarii presupune ca fiecare credit sa aiba o destinatie si un scop precis, iar incasarile sa fie urmarite pe surse pentru a identifica eventualele nerealizari si a preintampina aparitia de deficite.

In elaborarea, aprobarea si executia bugetara sunt respectate cerintele procedurii bugetare, cate presupune implicarea Comisiei, Consiliului de Ministri si Parlamentului. in fiecare an Comisia pregateste in avans proiectul de buget, amendat si apoi adoptat de Parlament si de Consiliul de Ministri. Executarea este in responsabilitatea Comisiei, iar competentele Parlamentului si Consiliului de Ministri, desi au suportat numeroase neintelegeri si discutii pana la urma s-au cristalizat.

Parlamentul hotaraste pentru asa numitele cheltuieli neobligatorii, legate de functionarea institutiilor, iar Consiliul hotaraste asupra cheltuielilor obligatorii, care se refera la angajamentele asumate prin Tratat de Uniunea Europeana.

La schita de buget propusa de Comisie st avizata de Consiliu, Parlamentul are dreptul sa propuna amendamente si o returneaza Consiliului pentru o noua lecturare si avizare, dupa care revine la Parlament care, la a doua lecturare, se concentreaza pe cheltuielile neobligatorii.

Acest proces de luare a deciziilor in domeniul bugetar, de catre Consiliu si Parlament s-a perfectionat continuu, separandu-se atributiile celor doua institutii: puterea legislativa ramane la nivelul Consiliului, puterea  bugetara este impartita intre Parlament si Consiliu iar executia bugetara cade in sarcina Comisiei.

Structura bugetului Uniunii Europene

Bugetul general al Uniunii Europene este structurat pe sectiuni, titluri, capitole, articole si pozitii. Cea mai: importanta componenta este capitolul, acesta fiind cel care indica competenta autoritatii bugetare in masura sa poata autoriza anumite viramente de la un capitol la altul.

In realizarea veniturilor bugetare au fost parcurse  doua etape: pana in anul 1970, bugetul a fost conceput in intregime pe seama, contributiilor directe ale statelor membre, pentru ca apoi bugetul sa fie finantat prin "resurse proprii" ale Comunitatii, care de fapt reprezinta veniturile convenite de statele membre sa reprezinte resurse comunitare de drept.

Resursele bugetare proprii aveau urmatoarea structura

- taxele vamale asupra bunurilor importate din afara comunitatii, prin aplicarea tarifului vamal comun;

- prelevarile vamale asupra importului de produse agricole (din anul 1995 au fost inlocuite cu taxele vamale);

-  resursa TVA colectata in fiecare din statele membri pe baza unei taxe aplicata TVA-ului incasat de catre fiecare stat membru (1% in 1979,1,4% in 1986,0,75% in 2002 si 0,5% in 2004).

Aceasta modalitate de determinare a resurselor proprii s-a dovedit a nu fi adecvata deoarece

 Ca urmare a negocierilor multilaterale GATT s-a realizat o reducere a taxelor vamale asupra importurilor realizate de comunitate ceea ce a condus la diminuarea contributiei acestei resurse la bugetul comunitar;

 S-au redus treptat importurile de produse agricole ca rezultat al cresterii productiei agricole comunitare ceea ce a determinat diminuarea veniturilor bugetare pe seama acestor prelevari vamale;

 Au stagnat si veniturile provenite din TVA datorita declinului cheltuielilor pentru consum efectuate de populatia din Comunitatea Europeana,

Efectul acestor factori s-a concretizat in aparitia unei adevarate crize bugetare la mijlocul deceniului noua al secolului XX.

A fost conceput un nou sistem al veniturilor bugetare bazat pe:

principiul cresterii pragului TVA la 1,4% in anul

mentinerea resurselor proprii provenite din taxele vamale si prelevarile la importul de produse agricole;

 3. adaugarea unei resurse noi denumita "a patra resursa creata pe baza programului de reforma, cunoscut sub numele de "pachetul Delors", in anul 1988. Aceasta a patra resursa rezulta din aplicarea unei rate asupra PNB din toate statele membre, fixata in fiecare an si are rolul de a acoperi nivelul total al cheltuielilor inscrise in cadrul unui exercitiu bugetar. Ea trebuie sa ofere veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, astfel incat volumul total al resurselor sa reprezinte maximum 1,2% din PIB-ul Uniunii Europene. Aceasta a patra resursa a capatat o mare importanta si pozitie in cadrul bugetului comunitar incat, in anul 2000, spre exemplu, ajunsese sa reprezinte 48,3% din veniturile bugetare.

In ceea ce priveste cheltuielile din bugetul general, sunt structurate si ordonate pe sase sectiuni: Parlamentul European - I, Consiliul - II, Comisia - III, Curtea de Justitie - IV, Curtea de Conturi - V, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor - VI.

In totalul platilor efectuate din buget se constata cresterea finantarii FEOGA - orientare si reducerea treptata a finantarii FEOGA - garantie, precum si cresterea finantarii actiunilor structurale. FEDR, FSE, Fondul de Coeziune, Cercetare si Administratie.

Platile facute la sectiunile I,II,IV,V si VI se numesc plati (credite, cheltuielile) de functionare, adica administrative, pe cand cele de la sectiunea a IlI-a, Comisia Europeana, sunt grupate in doua categorii: credite (plati, cheltuieli) de functionare si au menirea sa acopere Cheltuielile Comisiei cu personalul, cladirile, materialele, publicatiile, sistemul informatic, misiuni specifice, pensiile functionarilor etc, si credite operationale.

Creditele operationale gestionate de Comisia Europeana au urmatoarele destinatii:

  finantarea   agriculturii   in   cadrul   FEOGA, sectiunea garantare;

finantarea actiunilor structurale: Fondul European de dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), FEOGA - Sectiunea Orientare; Fondul de Coeziune, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP);

  acoperirea cheltuielilor din domeniul educatiei (programul   Socrates),  formarii   profesionale   (programul Leonardo),  audiovizualului  (programul  media),  culturii, comunicatii, relatii sociale, sanatatii publice;

acoperirea cheltuielilor alocate pentru energie;

acoperirea cheltuielilor alocate pentru ameliorarea functionarii pietei interne;

finantarea programelor de cercetare si dezvoltare tehnologica;

finantarea cheltuielilor legate de diverse actiuni de cooperare economica si financiara cu tari terte;

acoperirea cheltuielilor generate de actiunile in cadrul politicii externe si de securitate comuna;

    garantii si rezerve (credite neutilizabile in momentul votarii bugetului) ce vor fi folosite pe parcursul exercitiului bugetar.

Reforma bugetului Uniunii Europene.

Armonizarea si incadrarea politicii bugetare a Romaniei in  prevederile financiare si

bugetare comunitare

Incepand cu anii 80 regula potrivit careia bugetul general al Comunitatilor este echilibrat si integral finantat din resurse proprii a inceput sa nu mai functioneze, deoarece in mai multi ani cheltuielile au depasit veniturile estimate. Ca un prim remediu a fost trecerea la contributiile bugetare nationale.

Cauzele care au declansat criza financiara au fost: cresterea cheltuielilor comunitare agricole; expansiunea fondurilor structurale; tendinta de reducere a incasarilor din taxe vamale; reducerea incasarilor pe seama taxei vamale aplicata la importul de produse agricole; cresterea volumului restrictiilor la exportul de produse agricole, reducerea incasarilor din TVA-ul din tarile comunitare.

Reducerea veniturilor bugetare a generat tensiuni intre resursele si nevoile comunitare, Institutiile comunitare au semnat un Acord interinstitutional intre Parlament, Consiliu si Comisie in care se convine asupra marilor prioritati bugetare definite in perspectivele financiare ale Uniunii. Acestea indica amploarea maxima si structura cheltuielilor. Ultimul Acord interinstitutional a fost adoptat pentru perioada 2000-2006 si defineste perspectivele financiare pe sapte rubrici principale: agricultura, actiuni structurale, politici interne, actiuni externe, cheltuieli administrative, rezerve si ajutor pentru pre-aderare. Totodata, a fost adoptat un cadru financiar indicativ pentru o Uniune cu 25 de membri si chiar 25+2 membri, atasat Acordului interinstitutional si care cuprinde valorile bugetare anticipate solicitate de procesul extinderii.

Acceptarea acquis-ului comunitar de catre Romania. Romania accepta acquis-ul comunitar privind  Capitolul 29 'Prevederile financiare si bugetare', in vigoare la data de 31 decembrie 2000.

Romania va continua armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar si dezvoltarea infrastructurii institutionale necesare implementarii acestuia, astfel incat procedurile bugetare folosite in Uniunea Europeana sa poata fi aplicate direct in Romania, la data aderarii la Uniunea Europeana.

Romania solicita un aranjament tranzitoriu privind plata contributiei integrale la bugetul Uniunii Europene, deoarece este in situatia de a avea nevoie, inca din primul an ca membru al Uniunii Europene, de pozitia de beneficiar net in relatia cu bugetul general al Uniunii Europene. Romania solicita ca formula si durata aranjamentului tranzitoriu sa fie negociate ulterior, in functie de rezultatele negocierilor la alte capitole.

Romania este pregatita sa examineze in continuare dezvoltarea acquis-ului in domeniul prevederilor financiare si bugetare, intrat in vigoare dupa 31 decembrie 2000 si sa informeze sistematic Conferinta pentru aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislatia si masurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau daca va fi cazul, cu prtyire la dificultatile care ar putea aparea in preluarea noului acquis.

 Sistemul bugetar in Romania.

Cadrul legal general de desfasurare a procesului financiar si bugetar in Romania este asigurat prin Constitutia Romaniei, Legea privind finantele publice nr.72/1996, Legea privind finantele publice locale nr.189/ 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, legile bugetare anuale (respectiv Legea bugetului de stat si Legea bugetului asigurarilor sociale de stat), legile speciale privind infiintarea fondurilor speciale, care se aproba ca anexe la legile bugetare anuale si prin alte acte normative specificei

Elaborarea bugetului din Romania este realizata de catre Ministerul Finantelor Publice pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. in scopul imbunatatirii procedurilor bugetare, au fost realizate urmatoarele progrese:

-      imbunatatirea    managementului    cheltuielilor publice, prin extinderea bugetului pe baza de programe la un numar de 13 ordonatori principali de credite, dintr-un numar total de 53;

fata de un numar de 11 fonduri speciale care au functionat in anul 2000, in bugetul de stat au fost incluse 7 fonduri   speciale,  ceea ce  conduce  la  simplificarea  si cresterea transparentei procedurilor bugetare;

cresterea autonomiei locale, prin descentralizarea unor servicii publice si finantarea acestora din bugetele locale.

Elaborarea si prezentarea proiectului de buget se bazeaza pe reguli si principii noi, care se circumscriu urmatoarelor scopuri:

realizarea previziunilor multianuale a veniturilor si cheltuielilor bugetare;

extinderea finantarii pe baza de programe;

restructurarea cheltuielilor bugetare, in raport cu resursele si prioritatile strategice ale fiecarui domeniu de activitate.

Procesul bugetar se desfasoara, in fiecare an, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Finantelor Publice,  in care sunt indicate prioritatile politicii bugetare, etapele si  regulile procesului bugetar, precum si principalele formulare  ce urmeaza a fi folosite de ordonatori pentru prezentarea propunerilor lor. Ministerul Finantelor Publice analizeaza si evalueaza proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite si totodata poarta negocieri cu acestia asupra respectivelor proiecte.

Ministerul Finantelor Publice, beneficiind de consultanta comunitara a elaborat un nou proiect al Legii privind finantele publice menit sa aduca imbunatatiri semnificative sistemului de management al fondurilor publice.

Noua structura a proiectului Legii privind finantele publice prezinta principiile de baza ale constructiei bugetare, calendarul bugetar, etapele procesului bugetar, atributiile institutiilor publice implicate in procesul bugetar, regulile potrivit carora se desfasoara executia bugetara, evidentiind rolul principal al Ministerului Finantelor Publice in managementul bugetar.

Proiectul de buget, elaborat intr-un cadru indicativ multianual (3 ani), va fi documentul de baza care va reflecta orientarile si tintele politicii bugetare pe termen mediu.

Elaborarea bugetului pe baza de programe si stabilirea procedurilor de selectare si prioritizare a proiectelor de investitii vor conduce la monitorizarea si evaluarea mai eficienta a cheltuielilor bugetare, precum si la fundamentarea lor pe baza raportului cost-beneficiu amplificand gradul de predictibilitate a politicii economice.

Parlamentul va fi informat, inca de la inceputul anului, asupra contextului macroeconomic si asupra obiectivelor politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar in curs si pentru urmatorii 3 ani.

Romania va continua sa actioneze pentru intarirea capacitatii institutionale necesare asigurarii unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice si imbunatatirii capacitatii de gestionare a cheltuielilor publice.

Prin aplicarea noii conceptii bugetare, Romania va demonstra ca are capacitatea de a prezenta programe de dezvoltare multianuale care includ proceduri de cofinantare bine definite si evaluari tehnice si economice solide, proceduri pentru selectarea si prioritizarea proiectelor de investitii, evaluarea, monitorizarea si raportarea rezultatelor acestor proiecte.

 Contributii la bugetul Uniunii Europene.

Procedurile tehnice de calcul ale contributiei la resursele proprii ale bugetului comunitar nu necesita preluarea in legislatia nationala si vor fi direct implicate, la data aderarii.

Romania accepta regulile si metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii provenind din taxele si prelevarile agricole, taxele vamale, cota asupra TVA fi cota asupra PNB.

Romania va fi in masura sa asigure colectarea resurselor proprii traditionale, calcularea bazelor de TVA si PNB, precum si transferul resurselor respective catre bugetul comunitar.

La momentul aderarii, Romania va fi pregatita sa participe- la Comitetul Consultativ al resurselor Proprii (ACOR) si la Comitetul PNB, alaturi de reprezentantii Comisiei si ai statelor membre.

Romania solicita un aranjament tranzitoriu privind plata contributiei integrale la bugetul Uniunii Europene, deoarece este in situatia de a avea nevoie, inca din primul an ca membru al Uniunii Europene, de pozitia de beneficiar net in relatia cu bugetul general al Uniunii Europene.

Romania considera ca raportul intre fondurile primite de Romania de la bugetul Uniunii Europene si  contributia sa la bugetul general trebuie sa fie similar proportiilor aplicate Statelor Membre cu cel mai scazut nivel  al PIB/locuitor din Uniunea Europeana.

Aranjamentul tranzitoriu solicitat se justifica prin eforturile financiare considerabile ce trebuie facute in perioada de dupa aderare, precum si de faptul ca plata integrala, din momentul aderarii, in conditiile unui nivel redus al PIB/locuitor, sar diminua ritmul de convergenta reala - economica si sociala - a Romaniei la Uniunea Europeana.

Romania va organiza simulari periodice privind contributia sa la bugetul Uniunii Europene, la care vor participa institutiile implicate: Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Institutul National de Statistica si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei.-

Ministerul Finantelor Publice, prin Directia Generala a Vamilor si prin Administratiile fiscale, constituie structura institutionala din Romania care colecteaza taxele vamale si TVA pentru bugetul de stat.

Directia Generala a Vamilor va fi responsabila de inregistrarea resurselor bugetare ale Uniunii Europene provenind din colectarea taxelor vamale cuprinse in tariful vamal comun privind comertul cu tarile nemembre, colectarea taxelor agricole, precum si din colectarea TVA-ului aferent bunurilor importate.

Infrastructura informatica si de comunicatii existenta este integrata ihtr-o retea nationala, care acopera in intregime structura organizatorica a administratiei vamale. Structurile de supraveghere si control vamal necesare prevenirii, combaterii si sanctionarii fraudei in domeniul vamal functioneaza pe intreg teritoriul national. De asemenea, a fost implementat modul de contabilitate in sistem informatizat ASYCUDA. Personalul vamal existent este inclus intr-un sistem permanent de perfectionare profesionala.

Administratiile fiscale vor fi responsabile cu colectarea si controlul TVA-ului aferent bunurilor comercializate la intern, prin structuri specializate atat la nivel central cat si teritorial.

Institutul National de Statistica coopereaza cu Oficiul de Statistica al Comunitatii Europene 8EUROSTAT) pentru preluarea prevederilor acquis-ului comunitar in domeniul statisticii si aplicarii Regulamentului Consiliului nr.2223/96/CE.

Programul de actiune pentru armonizarea statistici este prezentat in detaliu in documentul de pozitie pentru capitolul 12 "Statistica".

Coordonarea la nivel central a calcularii, colectariiğ monitorizarii si platii corecte a fondurilor catre si de la  bugetul general al Uniunii Europene, precum si a controlului si raportarilor va fi realizata de Ministerul Finantelor Publice.

In prezent, in Romania, incasarile si platile bugetare se realizeaza prin Trezoreria Statului (care are un cont in lei la Banca Nationala a Romaniei, fara comisioane), din cadrul structurii Ministerului Finantelor Publice. Institutiile publice, conform reglementarilor in vigoare, sunt obligate sa deruleze operatiunile in lei prin conturi deschise la trezoreria Statului. Operatiunile in valuta ale acestor institutii sunt derulate prin conturi in valuta deschise la societati bancare.

Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei va fi amendata pana la finele anului 2004, astfel incat sa permita deschiderea la Banca Centrala a unor conturi avand ca titular Comisia Europeana, conturi din care se vor face operatiuni fara comisioane.

3. Finantarea de la bugetul Uniunii Europene. Romania se asteapta sa participe, din momentul aderarii, la toate politicile si programele comunitare finantate din bugetul general al Uniunii Europene sau in afara acestuia.

Romania va fi pregatita sa asigure capitalul initial de lucru necesar pentru ca sistemul fondurilor structurale si de coeziune sa poata functiona.

Actualele sisteme de gestionare financiara a fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana reprezinta baza pentru asigurarea viitoarelor mecanisme de gestionare a fondurilor comunitare, care se vor derula in Romania, dupa obtinerea de catre aceasta a calitatii de Stat Membru.

Romania va fi pregatita sa devina membra a Bancii Europene de Investitii, la momentul aderarii. Nivelul si modalitatile de plata ale contributiei la capitalul social, la fondul de rezerve si la rezervele suplimentare vor fi negociate in concordanta cu statutul Bancii Europene de Investitii.

Banca Nationala a Romaniei va fi pregatita sa subscrie la capitalul Bancii Centrale Europene, la momentul aderarii. Capitalul subscris va fi calculat si platit conform prevederilor Deciziei Consiliului nr.382/98/CE privind datele statistice ce urmeaza a fi utilizate pentru determinarea algoritmului in vederea subscrierii la capitalul Bancii Centrale Europene si conform Protocolului nr.18 privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene.

O estimare a contributiei potentiale a Romaniei la bugetul Bancii Centrale Europene reprezinta aproximativ 3 procente din capitalul social al bancii (actualmente de 5 miliarde EURO).