Polilogismul rasial

Polilogismul marxist este o stratagema esuata de a salva doctrinele de nesustinut ale socialismului. Tentativa sa de a substitui intuitia rationamentelor este atragatoare pentru cei inclinati spre superstitiile populare. Insa tocmai aceasta este atitudinea care situeaza polilogismul marxist si produsul sau, "sociologia cunoasterii" intr-un antagonism ireconciliabil fata de stiinta si ratiune.

Altfel stau lucrurile cu polilogismul profesat de rasisti. Tipul acesta de polilogism este compatibil cu tendintele la moda, desi gresite, ale empirismului contemporan. Faptul ca omenirea se imparte in diverse rase este incontestabil. Rasele difera prin trasaturi fizice. Filozofii materialisti sustin ca gandirea este o secretie a mintii, tot astfel cum fierea este o secretie a vezicii biliare. Ar fi o inconsistenta din punctul lor de vedere sa respinga a priori ipoteza ca gandirea secretata de diferite rase poate fi diferita sub aspecte esentiale. Faptul ca anatomia nu a reusit pana astazi sa descopere diferentele anatomice dintre celulele mintii ale diferitelor rase nu poate invalida doctrina dupa care structura logica a mintii difera de la o rasa la alta. El nu exclude posibilitatea ca cercetari ulterioare sa scoata la iveala asemenea specificitati anatomice.

Anumiti etnologi ne spun ca este o greseala sa vorbim despre civilizatii superioare si inferioare si despre pretinsa inapoiere a raselor exotice. Civilizatiile diverselor rase sunt diferite de cea occidentala, a popoarelor de extractie caucaziana, dar nu ii sunt inferioare. Fiecare rasa are propria ei mentalitate. Este gresit sa evaluam civilizatiile unora intrebuintand criterii croite pe masura realizarilor altor rase. Occidentalii considera ca civilizatia chineza este o civilizatie osificata si numesc barbarism primitiv civilizatia locuitorilor Noii Guinei. Insa chinezii acestia si bastinasii din Noua Guinee dispretuiesc civilizatia noastra nu mai putin decat o dispretuim noi pe a lor. Asemenea estimari reprezinta judecati de valoare si sunt, in consecinta, arbitrare. Rasele acestea diferite poseda o alta structura mentala. Civilizatiile lor sunt adecvate structurilor acestea, dupa cum civilizatia noastra este adecvata structurii noastre mentale. Noi suntem incapabili sa intelegem ca ceea ce numim noi inapoiere nu le apare tot astfel si lor. Din punctul de vedere al logicii lor, este vorba de metode mai adecvate de a da raspunsuri satisfacatoare conditiilor naturale de viata, decat ar fi progresivismul nostru. [p.85]

Etnologii acestia insista pe buna dreptate asupra faptului ca nu este sarcina istoricului - iar etnologul este si el un istoric - sa rosteasca judecati de valoare. Dar ei se inseala amarnic atunci cand afirma ca aceste rase diferite au fost manate, in activitatile lor, de alte motivatii decat cele ce au calauzit rasa alba. Asiaticii si africanii, aidoma popoarelor de provenienta europeana, au incercat sa lupte cu succes pentru supravietuire si sa-si intrebuinteze ratiunea ca pe cea mai de pret arma, in aceste stradanii. Ei au incercat sa se descotoroseasca de animalele de prada si de boli, sa previna foametea si sa ridice productivitatea muncii. Este indubitabil ca, in urmarirea acestor teluri, ei au fost incununati de mai putin succes decat albii. Dovada acestui fapt este aspiratia lor de a profita de toate realizarile occidentului. Etnologii in cauza ar avea dreptate daca mongolii sau africanii, loviti de o boala necrutatoare, ar renunta la ajutorul medicului european deoarece mentalitatea sau viziunea lor asupra lumii i-ar face sa creada ca este mai bine sa suferi decat sa ti se aline suferinta. Mahatma Gandi si-a abjurat intreaga filozofie in momentul in care a intrat intr-un spital modern, pentru a se opera de apendicita.

Indienilor nord-americani le-a lipsit ingeniozitatea necesara pentru a inventa roata. Locuitorii muntilor Alpi n-au fost suficient de ageri pentru a-si construi schiuri, care ar fi facut viata lor grea mult mai agreabila. Asemenea inconveniente nu se datoreaza unor mentalitati diferite de cele ale raselor care intrebuintau deja de multa vreme roata si schiurile; acestea au fost nereusite, chiar daca le judecam din punctele de vedere al indienilor si al montaniarzilor alpini.

Pe de alta parte, aceste consideratii privesc exclusiv motivele care determina actiuni concrete, lasand neatinsa singura problema relevanta, care este de a sti daca intre diferitele rase exista sau nu o diferenta in structura logica a mintii. Tocmai lucrul acesta il sustin rasistii. [13]

Cu privire la problemele fundamentale legate de structura logica a mintii si de principiile categoriale ale gandirii si actiunii, putem face trimitere la ceea ce s-a spus in capitolele precedente. Cateva observatii aditionale vor fi suficiente pentru a da lovitura de gratie polilogismului rasial si tuturor celorlalte tipuri de polilogism.

Categoriile gandirii si actiunii umane nu sunt nici produse arbitrare ale mintii umane, nici conventii. Ele nu se situeaza in afara universului si a desfasurarii evenimentelor cosmice. Ele sunt fapte biologice, care poseda o functie precisa in viata si in realitate. Ele sunt instrumentele luptei omului pentru existenta si ale stradaniilor lui de a se adapta cat mai bine cu putinta starii reale de lucruri din univers, si de a-si elimina neplacerile, atat cat sta in puterea sa sa o faca. Ele sunt, [p.86] de aceea, adecvate structurilor lumii externe si reflecta proprietatile lumii si ale realitatii. Ele functioneaza si, in sensul acesta, sunt adevarate si valide.

Relatia dintre cererea si oferta de bani, pe care o putem numi relatia monetara, determina nivelul puterii de cumparare. Relatia monetara de astazi, formata pe baza puterii de cumparare de ieri, determina puterea de cumparare de azi. Individul care doreste sa-si sporeasca detinerea de moneda isi reduce [p.412] cumparaturile si isi sporeste vanzarile, si prin aceasta induce o tendinta de scadere a preturilor. Individul care doreste sa-si reduca detinerea de moneda isi sporeste cumparaturile - destinate fie consumului, fie productiei si investitiilor - si isi reduce vanzarile; prin aceasta el induce o tendinta de crestere a preturilor.

Modificarile survenite in oferta de bani trebuie, in mod necesar, sa altereze dispunerea bunurilor vandabile care se afla in proprietatea diversilor indivizi si firme. Cantitatea de bani disponibila in intregul sistem de piata nu poate creste sau descreste altfel decat prin cresterea sau descresterea initiala a detinerilor monetare ale anumitor indivizi. Daca dorim, putem presupune ca fiecare membru al sistemului de piata primeste o parte din moneda aditionala chiar in momentul patrunderii acesteia in sistem, sau suporta in mod egal diminuarea cantitatii de bani. Indiferent daca facem sau nu aceasta presupunere, rezultatul final al demonstratiei noastre ramane acelasi. El este ca modificarile survenite in structura preturilor, datorita schimbarilor ofertei de bani disponibili in sistemul economic, nu afecteaza niciodata preturile diverselor bunuri si servicii in aceeasi masura si la aceeasi data.

Sa presupunem ca guvernul emite o cantitate suplimentara de bani de hartie. Intentia sa este fie de a achizitiona bunuri si servicii, fie de a achita datorii facute in trecut, sau de a plati dobanzile corespunzatoare unor astfel de datorii. Oricum ar fi, trezoreria intervine pe piata cu o cerere aditionala de bunuri si servicii; acum este in masura de a cumpara mai multe bunuri decat inainte. Preturile bunurilor pe care le cumpara cresc. Daca guvernul ar fi cheltuit pentru cumparaturile acestea bani colectati prin impozitare, contribuabilii si-ar fi redus cumparaturile si, in vreme ce preturile bunurilor cumparate de guvern ar fi crescut, acelea ale altor bunuri ar fi scazut. Dar aceasta scadere a preturilor la bunurile pe care obisnuiau sa le cumpere contribuabilii nu are loc daca guvernul isi mareste cantitatea de bani de care dispune fara a reduce cantitatea de bani din mainile publicului. Preturile anumitor bunuri - ale acelor bunuri pe care le achizitioneaza guvernul - cresc imediat, in vreme acelea ale altor bunuri raman neschimbate o vreme. Dar procesul continua. Cei ce vand bunurile solicitate de guvern sunt acum si ei in masura sa cumpere mai mult decat obisnuiau inainte. Preturile lucrurilor pe care le cumpara acesti oameni in cantitati mai mari cresc, asadar, si ele. Astfel, boomul se propaga de la un grup de bunuri si servicii la altele, pana cand toate preturile si ratele salariale vor fi crescut. Astfel, cresterea preturilor nu este sincrona pentru diversele bunuri si servicii.

Cand, in cele din urma, in cursul desfasurarii ulterioare a procesului de crestere a cantitatii [p.413] de bani, toate preturile vor fi crescut, cresterea nu afecteaza diversele bunuri si servicii in aceeasi masura. Intr-adevar, procesul afecteaza situatiile materiale ale diversilor indivizi in grade diferite. Cata vreme procesul se afla in desfasurare, anumite persoane se bucura de avantajul preturilor mai ridicate pentru bunurile si serviciile pe care le vand, in timp ce preturile lucrurilor pe care le cumpara nu au crescut inca, sau nu au crescut in aceeasi masura. Pe de alta parte, exista persoane care se gasesc in nefericita situatie de a vinde bunuri si servicii ale caror preturi nu au crescut inca, sau nu au crescut in aceeasi masura ca preturile bunurilor pe care trebuie sa le cumpere pentru consumul zilnic. Pentru cei dintai cresterea progresiva a preturilor este o binefacere; pentru cei din urma, o calamitate. In plus, debitorii sunt favorizati pe seama creditorilor. Cand procesul se incheie, in cele din urma, avutia diversilor indivizi a fost afectata in diverse feluri si in diverse masuri. Unii s-au imbogatit, altii au saracit. Conditiile nu mai sunt aceleasi ca inainte. Noua ordine de lucruri provoaca modificari ale intensitatii cererilor pentru diverse bunuri. Rapoartele mutuale al preturilor monetare ale bunurilor si serviciilor vandabile nu sunt aceleasi ca inainte. Structura preturilor s-a schimbat si altfel decat prin cresterea tuturor preturilor monetare. Preturile finale, catre care tinde piata dupa consumarea tuturor efectelor cresterii cantitatii de moneda, nu sunt egale cu preturile finale dinainte inmultite cu un acelasi multiplicator.

Principala eroare a vechii teorii cantitative, precum si a ecuatiei de schimb a economistilor matematicieni, este ca au

Este, in consecinta, gresit sa se afirme ca intelegerea apriorica si ratiunea pura nu furnizeaza nici un fel de informatii despre realitate si despre structura universului. Relatiile logice fundamentale si categoriile gandirii si actiunii reprezinta sursa ultima a intregii cunoasteri umane. Ele sunt adecvate structurilor realitatii, ele reveleaza aceste structuri mintii umane si, in sensul acesta, pentru om, ele sunt fapte ontologice fundamentale. [14] Nu stim ce ar putea sa gandeasca si sa inteleaga un intelect suprauman. Pentru om, fiecare cognitie este conditionata de structura logica a mintii sale si este implicata in aceasta structura. Tocmai rezultatele satisfacatoare ale stiintei empirice si aplicatiile lor practice sunt cele care pun in evidenta acest adevar. In limitele orbitei in care actiunea umana este capabila sa atinga teluri pe care le urmareste, nu incape loc pentru agnosticism.

Daca ar fi existat rase inzestrate cu structuri logice diferite ale mintii, ele nu ar fi intrebuintat ratiunea ca pe un mijloc pentru existenta. Singurul mijloc de supravietuire care le-ar fi putut proteja impotriva exterminarii ar fi fost reactiile instinctive. Selectia naturala ar fi eliminat din randul unor asemenea rase acele specimene care ar fi incercat sa intrebuinteze rationamente pentru a-si calauzi comportamentul. Ar fi supravietuit numai acei indivizi care s-ar fi bizuit exclusiv pe instincte. Aceasta inseamna ca nu ar fi avut sanse de supravietuire decat cei ce nu s-ar fi ridicat deasupra nivelului mental al animalelor.

Eruditii occidentali au adunat un volum enorm de materiale referitoare la civilizatiile din China si India si la civilizatiile primitive asiatice, americane, australiene si ale aborigenilor africani. Putem afirma fara riscul de a ne insela prea mult ca tot ceea ce merita cunoscut referitor la ideile acestor rase este cunoscut. Insa nici un suporter al polilogismului nu a incercat vreodata sa intrebuinteze aceste date pentru a furniza o descriere a logicii asa-zis diferite a acestor popoare si civilizatii.