Nevoile umane si resursele economice

Nevoile umane si resursele economice

Produs al naturii si al societatii, omul se prezinta ca fiinta tridimensionala: biologica, sociala si rationala. Nevoile umane apar, mai intai, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau ca fiindu-le necesar pentru existenta, pentru formarea si dezvoltarea lor.

Nevoile umane se manifesta ca un sistem integrat si dinamic de cerinte, ordonate si ierarhizate in functie de locul si rolul lor in cadrul vietii sociale.

Nevoile umane reprezinta cerintele oamenilor de a-si insusi bunuri, toate acestea devenind nevoi efective-reale - corespunzator gradului atins in dezvoltarea societatii si capacitatea oamenilor de a constientiza aceste cerinte

Nevoile umane se caracterizeaza prin anumite trasaturi fiecare dintre acestea reflectand o lege economica.

1)     Nevoile umane sunt nelimitate ca numar;

2)     Nevoile umane sunt limitate in capacitate, satisfacerea unei anumite nevoi presupune consumarea unei cantitati date dintr-un bun material sau serviciu;

3)     Nevoile umane sunt concurente, unele nevoi se extind in detrimentul altora, deoarece se inlocuiesc intre ele;

4)     Nevoile umane sunt complementare, evoluand de cele mai multe ori in sensuri identice;

5)     Orice nevoie umana se stinge prin satisfacere

Una dintre componentele esentiale ale nevoilor umane o reprezinta nevoile (trebuintele) economice, care reprezinta cerinte obiective ale vietii umane, ale existentei si dezvoltarii purtatorilor lor indivizii, gruparile sociale, statele, natiunile, societatea in ansamblul ei.

Nevoile (trebuintele) economice se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

1)           reprezinta si exprima o stare de necesitate obiectiva iminenta indivizilor si colectivitatilor umane, manifestandu-se ca impuls initial si ca scop permanent al tuturor activitatilor economice;

2)           au caracter istoric, devenind nelimitate ca numar si manifestandu-se sub forma principiului cresterii si diversificarii trebuintelor;

3)           au o dubla determinare:

obiectiva, fiind rezultatul conditiilor de viata existente la un moment dat in societate, depinzand de gradul de civilizatie si cultura al populatiei;

subiectiva, adica nevoile economice depind de factori biologici, sociali, psihologici, morali, traditii, obiceiuri, fiecare individ devenind un subiect economic care constata cat de mare este intensitatea trebuintei sale;

4)           intre amplificarea nevoilor economice (nelimitate) si resursele economice (limitate) exista o contradictie care se manifesta prin legea raritatii resurselor, adica resursele si bunurile sunt relativ limitate, rare in comparatie cu nevoile;

5)           orice nevoie economica satisfacuta renaste cu timpul, avand o anumita periodicitate;

6)           intensitatea unei nevoi se afla in permanenta in raport invers proportional cu gradul de satisfacere a acesteia;

7)           au caracter complex, prezentandu-se ca o multime de trebuinte complementare, concurente si substituibile.

Trebuintele economice sunt organic si indestructibil legate de interesele economice care pot fi definite ca fiind forma de manifestare a trebuintelor economice.

Interesele economice pot fi clasificate astfel:

1)     Din punct de vedere al purtatorilor intereselor se disting:

a.     interese economice individuale, particulare, private;

b.     interese economice ale microgrupurilor sociale, intreprinderilor, organizatiilor cu caracter local;

c.      interese economice nationale, statale, denumite si interese generale;

d.     interese economice internationale;

e.     interese economice mondiale, planetare.

2)     Din punct de vedere al rolului indeplinit in viata economica a societatii:

a.     interese economice fundamentale;

b.     interese economice nefundamentale, secundare, tertiare etc.

3)     Din punct de vedere al caracterului legaturilor cu subiectii purtatori se disting:

a.     interese economice directe;

b.     interese economice indirecte.

4)     Din punct de vedere al duratei manifestarii lor in timp se disting:

a.     interese permanente;

b.     interese periodice;

c.      interese rare.

Orice activitate umana presupune utilizarea de resurse specifice, in cantitati determinate si de calitate adecvata.

Resursele economice reprezinta ansamblul elementelor atrase care sunt efectiv utilizate pentru producerea si obtinerea de bunuri materiale si servicii

Resursele naturale, impreuna cu cele umane, formeaza resursele primare, alaturi de care, o importanta deosebita revine resurselor economice derivate, care reprezinta rezultatul folosirii si acumularii resurselor primare, potentand eficienta utilizarii tuturor resurselor economice.