Globalizarea - globalizarea economica, efectele negative ale globalizarii

Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit si analizat in mod diferit de catre cei ce si-au asumat acest risc sau aceasta raspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea ramane un fapt real, viu, cu care trebuie sa ne confruntam, independent de vointa sau optiunea noastra. Se considera ca cel mai mare pericol (semnalat si de catre unii teoreticieni ai globalizarii) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei ii inghite pur si simplu.

Cucerita de piata, dopata de televiziune sport sau internet, lumea globalizata traieste in acelasi timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vietii, un dezastru cultural si educational global, simptom ingrijorator, dar sigur, al barbarizarii societatii viitorului.

Cultura traditionala a societatilor dispare sau se preface in spectacol si marfa (McDonaldizarea), cultura umanista e eliminata tot mai mult de tehno-stiinta invadatoare si transformata intr-o pseudo-stiinta. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risca sa devina omul atomizat care traieste numai pentru productie si consum, golit de cultura, politica, sens, constiinta, religie si orice transcendenta. Probabil acesta este ultimul stadiu in evolutia umanitatii sau 'ultimul om'. In ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea.

Globalizarea economica - patru aspecte se refera la globalizarea economica ce indica patru tipuri de fluxuri peste granite, si anume:

fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb;

fluxuri de persoane (migratia), de capital si de tehnologie.

O consecinta a globalizarii economice este imbunatatirea relatiilor dintre dezvoltatorii aceleiasi industrii din diferite parti ale lumii (globalizarea unei industrii), dar si o erodare a suveranitatii nationale asupra sferei economice. FMI-ul defineste globalizarea ca si "cresterea in interdependenta economica a tarilor din intreaga lume, prin cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite, fluxul de capital international mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei."(FMI, World Economic Outlook, mai 1997 Banca Mondiala defineste globalizarea ca "Libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari".

Globalizarease refera la un proces accentuat de integrare pe plan mondial si de raspindire a unui set de idei mai mult sau mai putin legate de activitatea economica si de productia bunurilor materiale, fortele promotoare fiind :

liberalizarea comertului international si a

fluxurilor de capital,

accelerarea progresului tehnologic si societatea

informationala.

Concept destul de contoversat, globalizarea este  privita sub doua aspecte:

Pozitiv ce se concentreaza pe beneficiile uniformizarii si a

mondializarii societatilor,

Negativ ce acuza globalizarea pentru pierderea individualitatii unui popor, a unei comunitati.

Oponentii globalizarii invoca si uneori absolutizeaza consecintele negative:

• desfiintarea natiunii si statului national;
• reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii;
• specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca,
• materii prime si energie;
• adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane detin o
  bogatie egala cu cea posedata de 2,5miliarde de oameni - aproape ½ din populatia Terrei).

De asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentare a unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state.

Dar globalizarea are si efecte negative, cum sunt:

scaderea sigurantei la toti indicatorii,

globalizarea fenomenelor cronice locale si regionale,

mondializarea marii criminalitati organizate (traficul de arme, droguri, persoane),

radicalizarea fanatismelor etnice si religioase, a terorismului.

In plan cultural, dupa Jean-Pierre Warnier, globalizarea fragmenteaza culturile in "subculturi": rap, homosexualitate, a varstei a treia, a fanilor fotbalului etc., sau culturi
de "nisa", care nu ofera solutii de integrare pentru indivizii ce le
compun.

Aspectele negative sunt multiple si pentru ca globalizarea este un proces necontrolat, necondus, neguvernat. Scapata de sub controlul politic, globalizarea economica duce, de exemplu, la haos economic si la devastare ecologica in multe parti ale lumii16 . De notat aici si influenta globalizarii asupra democratiei:aceasta, dupa Joseph Stiglitz (La grande desillusion, Fayard, 2002), pare sa inlocuiasca dictatura elitelor nationale cu dictatura finantei internationale. Ingrijoratoare sunt, de exemplu, fenomenele de fragmentare si slabire a coeziunii sociale, de localism, pe intinse arii ale globului17. Practic, prin globalizare,are loc o deteriorare a distributiei veniturilor, se multiplica crizele financiare si economice, cu mari efecte asupra vietii sociale si politice, inclusiv pericolul dezintegrarii statale.

Efectele negative ale globalizarii

Analistii procesului de globalizare conchid ca progresul intens pe care il aduce in diverse domenii este neuniform. Mai mult, globalizarea face ca structurile economice si sociale care nu se adapteaza rapid sa se tensioneze la extrem, putand cauza conflicte majore. Cei frustrati economic, social si de alta natura pot recurge la diverse mijloace de protest, cu sprijinul tehnologiilor moderne. Economistii romani cred, in acest sens, ca marea provocare pentru omenire, in epoca globalizarii, este de a reduce sursele de slabire a coeziunii sociale, sentimentul de frustrare al unor grupuri si comunitati, neintelegerile intre civilizatii

Astfel, se spune ca globalizarea aduce prosperitate. Oamenii au acces la o cantitate din ce in ce mai mare de bunuri, iar daca procesul se intimpla la scara planetara, atunci este clar ca prin globalizare sint ridicate zone ramase in urma, sint puse in valoare zacamintele lor, resursele de materii prime, energiesi chiar resursele umane.

De asemenea, globalizarea impune un nou tip de raportare la realitate, pentru ca pe linga faptul ca acest proces prinde in sul in niste structuri ale societatii mondiale, in acelasi timp aceasta societate este introdusa vrind-nevrind in sufletul omului, determinind in el schimbari inevitabile. Asadar, este clar ca globalizarea, daca ne schimba modul de a fi, trebuie sa ne schimbe si modul de a gindi, de a ne forma.