Exemplu grile microeconomie

EXEMPLU GRILE MICROECONOMIE

Obiectul studiului stiintei economice este:

a) alocarea resurselor economice rare; b) alocarea resurselor economice cu intrebuintari alternative; c) alocarea resurselor economice rare cu intrebuintari alternative; d) satisfacerea trebuintelor economice

2 . Problemele de baza ale economiei sunt:

a) ce, cat, cum si de ce producem; b) ce, cat sau pentru cine producem; c) ce sau cum producem; d) ce, cat, cum si pentru cine producem.

3. Impulsul tuturor activitatilor umane il constituie:

a) problema alegerii; b) schimbul; c) resursele economice; d) nevoile umane.

4. Punctul de plecare in desfasurarea unei activitati economice il reprezinta:

a) resursele economice; b) trebuintele economice; c) interesele economice; d) scopurile economice.

Alocarea resurselor se refera intotdeauna la alocarea resurselor:

a) rare, cu intrebuintari concrete; b) rare, cu intrebuintari alternative; c) omogene, cu intrebuintari alternative; d) omogene, cu intrebuintari concrete

Impulsul tuturor activitatilor umane il reprezinta

a) resursele economice; b) natura; c) nevoile umane; d) exploatarea resurselor.

7. Costul de oportunitate al unei alegeri este:

a) cheltuielile necesitate de acea alegere; b) valoarea altei alternative pierdute; c) valoarea tuturor celorlalte alternative pierdute; d) valoarea celei mai bune alternative pierdute.

8. Costul de oportunitate reprezinta:

a) costul contabil; b) costul informarii in vederea incheierii unui contract; c) pretul renuntarii la cea mai buna alternativa; d) un concept similar ratei marginale de substitutie.

9. Acel mod de organizare a activitatii economice prin care toate nevoile economice sunt satisfacute din productia proprie a agentului economic, nefiind necesar schimbul economic reprezinta:

a) economia naturala; b) piata; c) economia de schimb; d) economia de piata.

10. Libertatea economica, specializarea, schimbul si moneda- caracterizeaza:

a) piata; b) economia naturala; c) economia de schimb; d) economia de piata.

Cand o firma realizeaza combinatii de productie aflate in interiorul frontierei posibilitatilor de productie:

a) resursele sunt folosite eficient; b) productia este superioara nivelului din perioada de referinta; c) resursele sunt utilizate ineficient si/sau incomplet; d) nevoile economice sunt satisfacute integral.

Lucrare: Functiile managementului calitatii Lucrare: Bibliografie - managementul dezvoltarii durabile

Semnificatia unei combinatii de produse aflata pe curba posibilitatilor de productie este:

a) combinatia este imposibila; b) resursele sunt subutilizate; c) resursele sunt complet utilizate; d) resursele nu au utilizari alternative.

Utilitatea totala va scadea atunci cand:

a) utilitatea marginala este pozitiva; b) utilitatea marginala este negativa; c) utilitatea marginala creste; d) utilitatea marginala este zero.

14. Ecuatia dreptei bugetului este:

a) B = X*px + Y*py; b) B = X*py+Y*px; c) Y = px/py*X +B/py; d) B = X*px-Y*py.

15. Daca se consuma succesiv unitati din acelasi bun, intensitatea placerii pentru bunul respectiv:

a) creste; b) scade; c) nu se modifica; d) poate sa creasca sau sa scada

16. Pe masura ce un individ decide sa consume tot mai mult dint-un bun, pana la punctul de saturatie:

a) utilitatea marginala creste; b) utilitatea totala creste; c) utilitatea totala se mentine constanta; d) pretul de vanzare creste

17. Cand se consuma succesiv mai multe unitati din acelasi bun, utilitatea marginala este:

a) crescatoare si pozitiva; b) crescatoare si negativa; c) descrescatoare; d) constanta.

18. Curbele de indiferenta sunt:     

a) descrescatoare; b) constante; c) crescatoare; d) toate variantele sunt valabile.

19. Optimul consumatorului se realizeaza atunci cand:

a) linia bugetului se intersecteaza cu una din curbele de indiferenta; b) linia bugetului este tangenta la una din curbele de indiferenta; c) panta dreptei bugetului devine mai mare decat panta curbei de indiferenta; b) linia bugetului este paralela la una din curbele de indiferenta.

20. In cazul functiei cererii, intre cantitatea ceruta dintr-un bun si pretul acestuia exista urmatoarea legatura de cauzalitate:

a) cererea este variabila independenta, iar pretul cea dependenta;  b) cererea este variabila dependenta de pret (privit ca variabila independenta); c) pretul nu influenteaza cererea; d) cererea nu depinde de pretul bunului.

21. Intre factorii care influenteaza cererea pentru un bun pe piata, mentionam:

a) modificarea costurilor de productie si de distributie; b) modificarea veniturilor producatorilor; c) modificarea preturilor altor bunuri (aflate in legatura cu cel vizat); d) elasticitatea ofertei.

22. Cand creste cererea pentru un bun ca urmare a majorarii venitului consumatorului (celelalte conditii ale pietei ramanand neschimbate), curba cererii:

a) se translateaza spre stanga fata de pozitia ei precedenta; b) se deplaseaza spre dreapta, in raport cu aliniamentul ei anterior; c) nu-si modifica pozitia; d) se deplaseaza in jos si scade.

23. In general, daca toate celelalte imprejurari raman neschimbate, intre pretul unei marfi si cererea pentru ea se manifesta o relatie:

a) pozitiva; b) exogena; c) ca de la parte la intreg; d) negativa.

Intre modificarea pretului si modificarea cantitatii cerute dintr-un bun exista:

a) o relatie directa, pozitiva; b) o relatie inversa, negativa; c) atat o relatie directa, cat si una inversa; d) o relatie de la parte la intreg

25. Atunci cand piata unui bun economic se caracterizeaza prin existenta unui singur vanzator si a unui singur cumparator, ea se numeste:    

a) piata de monopson; b) piata de oligopol; c) piata de concurenta pura si perfecta; d) piata de monopson bilateral.

Optimul analitic al producatorului este dat de formula:

a) b) c) d)

27. Productivitatea medie a capitalului se determina ca:

a) raport intre variatia efectelor obtinute si volumul capitalului utilizat; b) eficienta tuturor unitatilor din factorul capital utilizat; c) produsul global care revine unei unitati a factorului capital, ceteris paribus; d) modificarea produsului global care revine modificarii cu o unitate a capitalului, ceteris paribus

28. Valoarea produsului global care revine unui factor de productie, indiferent de contributia acestui factor la valoarea produsului global reprezinta:

a) productivitatea marginala; b) productivitatea medie; c) produsul marginal; d) productia obtinuta.

Ce tip de piata se caracterizeaza prin atomicitatea cererii si ofertei, dar prin lipsa de omogenitate a produselor:

a) piata cu concurenta monopolistica; b) oligopolul; c) oligopsonul; d) monopolul

Piata cu concurenta monopsonica se caracterizeaza prin:

a) vanzatorul poate exercita o influenta asupra pretului produsului, fiind unul singur; b) sunt multi cumparatori; c) cumparatorul poate exercita o influenta asupra pretului, fiind unul singur; d)  vanzatorul hotaraste cat trebuie sa produca.