Economie internationala - relatii economice internationale - test

ECONOMIE INTERNATIONALA

RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

TRUE/FALSE

_A_ 1.Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe monoproductie.

_F_ 2.Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

_A_ 3.Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc.

_F_ 4.Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt prevazute cu mai multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau autonome), fiecare aplicandu-se marfurilor provenite din anumite tari.

_F_ 5.Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de unde provin.

_F_   6.Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor parghii principale:

-creditul de export;

-creditul cumparator;

-creditul furnizor

-etc.

_A_ 7.Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din: subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.

_A_ 8.Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie

_F_ 9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:

-facilitati fiscale acordate exportatorilor;

-facilitati fiscale pentru marfurile exportate;

-drawback.

_A_ 10.Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor celorlalte fluxuri, respectiv comert cu marfuri, cooperare economica internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin contributia la cresterea si dezvoltarea economica a tarilor.

_A _ 11.Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale, legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.

_A_ 12.Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica mai lenta.

_F_ 13.Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul si ponderea tarilor dezvoltate in schimburile comerciale internationale.

_F_   14.Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei mondiale si actioneaza independent de celelalte fluxuri.

_F_ 15.Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe vamale.

_F_ 16.Produsul turistic este o componenta a cererii turistice si reprezinta rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.

_F_ 17.Posibilitatea deplasarii marfurilor din zonele unde se afla in abundenta in zonele cu deficit, tinde sa creeze o inegalitate intre preturile acestora.

_A_ 18.Emigratia reprezinta deplasarea populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).

_F_ 19.Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului monetar actual.

_A _20.Resursele de finantare a dezvoltarii reprezinta principalul factor de progres economic si social.

_A_ 21.Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din: investitii directe; imprumuturi bancare externe; imprumuturi pe baza de emisiuni si obligatiuni.

_F_ 22. Cooperarea economica reprezinta relatiile unilaterale dintre state sau agentii economici din tari diferite vizand realizarea, prin eforturi conjugate si pe baze contractuale, a unor activitati conexe, esalonate in timp, in scopul obtinerii unor rezultate comune, superioare celor singulare.

_F_ 23. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

_A_ 24. Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor care au costurile de productie cele mai scazute.

_F_   25. Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si impozitele si accizele percepute asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse considerate ca fiind deficitare pe piata tarii respective.

_F_ 26. Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.

_A_ 27. Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de marfuri.

_F_ 28. Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:

a. migratia nord-sud;

b. migratia est-vest.

_A_ 29. Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:

a. factorii de atractie;

b. factorii de impuls.

_A_ 30. Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.

_F_ 31. Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in domeniul activitatilor de schimb international.

_A_ 32. Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de marfuri dupa destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de provenienta a materialelor.

_A_   33. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.

_A_ 34. Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei lor dezvoltari.

_F_ 35. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

_A_ 36. Amploarea si structura circuitului economic mondial contemporan infirma teza dupa care dezvoltarea industriala intensa si multilaterala a economiilor nationale ar dauna complementaritatii economice si desfasurarii schimburilor economice reciproce.

_A_ 37. Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale economiei internationale si reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.

_F_ 38. Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul economic al statelor nu influenteaza locul ocupat de acestea in domeniul diviziunii internationale.

_A_ 39. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu bunuri materiale.

_F_ 40. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.

_A_ 41. Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect multiplicator asupra comertului international.

_F_ 42. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

_A_ 43. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

_F_ 44. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international, de aceea schimburile comerciale au loc cu precadere intre tarile in curs de dezvoltare.

_F_  45. Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca.

_A_ 46. Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice internationale.

_A_   47. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.

_F_ 48. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter protectionist.

_A_ 49. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns sau de retorsiune.

_F_ 50. Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul general de bunastare al marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in cadrul comertului international.

_A_ 51. Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

_F_ 52. Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

_A_ 53. Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

_F_ 54. Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

_A_ 55. Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde sau restrange.

_A_ 56. Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi timp atat bariere tarifare cat si bariere netarifare.                                                                                                                                                                                      

_A_ 57. Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe piata publica pot fi bariere netarifare.

_A_ 58. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.

_A_ 59. Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

_F_ 60. Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

_F_ 61. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

_A_ 62. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

_A_ 63. Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor comerciale sunt doua dintre functiile principale ale Organizatiei Mondiale a Comertului.

_A_ 64. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate restrange teritoriul vamal al unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

_F_   65. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

_A_ 66. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.

_A_ 67. Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta semnificativ evolutia preturilor internationale.

_A_ 68. Riscuri cum ar fi: riscul de pret, riscul de curs valutar sau chiar riscul de neplata sunt o caracteristica a oricarei economii de piata.

_A_  69. Serviciile sunt invizibile din punct de vedere al taxelor vamale.

_F_ 70. Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict consumatoare de fonduri valutare.

_A_ 71. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.

_A_ 72. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.

_F_ 73. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la reducerea celorlalte fluxuri economice.

_A_ 74.Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din canalele transferului de tehnologii.

_F_ 75. Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.

_F_ 76. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian.

_F_ 77. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.

_A_ 78. Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al efectelor asupra finantelor publice si din punct de vedere al efectelor externe.

_A_ 79. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt curente migratorii.

_F_ 80. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt forme ale migratiei internationale.

_F_ 81. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei de munca.

_F_ 82. Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele de drept si uzantele internationale sunt trei dintre functiile sistemului monetar-financiar international.

_A_  83. Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului monetar-financiar international.

_F_ 84. Brevetul de inventie este un titlu de protectie a inventiilor, acordat de un organism neguvernamental, ceea ce il face act juridic oficial.

_F_ 85. Brevetul de inventie confera titularului sau, pe o durata nelimitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire inclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.

_F_ 86. Cesiunea brevetelor de inventie reprezinta acel tip de tranzactii prin care titularul dreptului de mostenire cedeaza contra cost acest drept tertilor.

MULTIPLE CHOICE

87 .Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a muncii este conditionat de:

88 .Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o simetrie a ramurilor si subramurilor.

89.Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt:

90.Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie

91.Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu preponderenta exportul?

92.Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective.

93.Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe perioade lungi de timp si este perceput la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate.

94.Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.

95.Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale.

96 .Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.

97 .Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:

98 .Contingentele de import sunt:

99 .Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:

100 .Taxele de prelevare variabila la import sunt

101 .Taxele antidumping si compensatorii sunt:

102 .Depozitele prealabile in valuta la import sunt:

103 .Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce face parte din:

104 Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:

105 .Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export sunt:

106 .Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari si pe teritoriulu national, cu participare internationala sunt:

107 .Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor comerciale.

108 .Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului, transporturilor si comercializarii produselor?

109 .Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este impusa de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala?

110 Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe intre exportatori si importatori?

111 .Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care reprezinta o noutate, o schimbare, un progres, procedeele si tehnicile nebrevetate, consultanta de specialitate s.a.

112 .Ce canal al transferului de tehnologii confera titularului sau, pe o durata limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.

113 .Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.

114 . In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice ?

115 .Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care dintre aceste teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi ?

116 .Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:

117 .Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca actorii principali de pe piata sunt:

118 .Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de comunicatii internationale sunt:

119 .Tarile cu deficite comerciale constante sunt:

120 .Ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii in scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit, oferit de o forma specializata, reprezinta:

121 .In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de transport se clasifica in:

122 .Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala, migratia intraregionala sunt:

123 .Impunerea vamala indeplineste trei functii:

124 .Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

125.Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:

126 .Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :

127 .Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :

128 . Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?

129 .Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

130 .Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:

131.Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste patru functii esentiale, si anume:

132 .In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de instrumente si masuri:

133 .Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:

134 .Impunerea vamala indeplineste trei functii:

135 .Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

136 .Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind acestea:

137 .Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :

138 .Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :

139 .Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :

140 .Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?

141 .Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:

142 .Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de:

143 .Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :

144 .Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :

145 .Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?

146 .Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

147 .Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:

148 . Care sunt principalele categorii de preturi internationale:

149 .Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:

150 .Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:

151 .Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:

152 .Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau partial, in urmatoarele modalitati:

153 .Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:

154 .Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice sunt:

155 .Consumul turistic este format, in principal , din :

156 .Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata de urmatoarele particularitati:

157 .In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei prin trei modalitati:

158 .Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:

159 .Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in urmatoarele categorii de prestatii turistice:

160 ..Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se clasifica in :

161 .In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme - indeplineste mai multe functii, si anume:

162 .Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:

163 .Dupa modalitatea de plasare internationala a fondurilor valutar-financiare, distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-financiar:

164.Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:

165 .Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt multipli, cum ar fi:

166 .Despre o piata mondiala putem vorbi incepand doar din a doua jumatate a secolului :

167 .Pentru a evita riscul de a ramane cu marfa nevanduta, producatorii-exportatori sunt nevoiti sa:

168 .O mare parte din schimburile economice de pe piata mondiala reprezinta rezultatul unei cooperari economice si financiare internationale sub cele mai diverse forme:

169 .Comertul international cu bunuri si servicii este format din bunuri materiale in proportie de

170 .Comertul international cu bunuri si servicii este format din servicii in proportie de:

171 .Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pietei internationale prin care investitorul strain obtine pachetul de control asupra unei intreprinderi sau societati sunt:

172.O caracteristica a comertului international consta in aceea ca dinamica sa devanseaza dinamica :

173 .Din punct de vedere economic si stiintific, structura fizica a comertului international arata evolutia comertului international al unei tari, al unei grupe de tari sau a comertului mondial, care reflecta mutatiile in:

174 . Cea mai mare pondere in comertul international, reflectand aportul specializarilor inter si intraramura din industria prelucratoare, dar si progresele in procesele de industrializare din multe tari in curs de dezvoltare, o detin:

175 .Unele tari detin deficite comerciale constante, cum sunt:

176 .Unele tari isi acopera deficitele comerciale cu prisosinta din soldul activ al comertului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul sau serviciile bancare:

177 .Aceasta structura a comertului international reflecta mutatiile din productia mondiala si diviziunea internationala a muncii. Ponderea principala in comertul international cu marfuri (cca 70%) o detin produsele manufacturate.

178 .Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt de natura diferita si actioneaza in multiple stadii de viata ale produsu-lui si in diferite sfere ale activitatii sociale, dupa cum urmeaza:

179 .Preturile la titei au crescut puternic in anii:

COMPLETION

180 .Taxele vamale de .EXPORT se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cind acestea sunt exportate.

181 .Taxele vamale de ..TRANZIT. se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza sau traverseaza teritoriul sau vamal.

182 .Taxele vamale cu caracter ..FISCAL se percep pentru obtinerea de venituri la bugetul statului.

183 .Structura GEOGRAFICA.. a comertului international reflecta locul si ponderea diferitelor tari si grupe de tari in schimburile comerciale internationale.

184 .Comertul mondial cu..MARFURI..este cel mai mare flux din circuitul economic mondial.

185 .CLAUZA.. regimului (tratamentului) national este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele economice incheiate intre state in vederea desfasurarii activitatii de comert exterior prin care partile semnatare de obliga sa acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar aceleasi drepturi si obligatii in materie economica, ca si nationalilor.

186 .CLAUZA natiunii celei mai favorizate prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau pe care le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor economice, in general, si al relatiilor comerciale, in special.

187 ..SHOW-HOW-UL.este un concept relativ nou si reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunostintele pe care le detine.

188 .Balanta de plati   .TEHNOLOGICE.. este un instrument prin care se urmaresc rezultatele financiare legate de transferul tehnologic.

189 ..EMIGRATIA.. reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre (tara de ) resedinta sau tara de origine si locul de munca sau tara de primire.

190 ..BALANTA. tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri, la care se adauga balanta serviciilor sau invizibilelor.

191 .Balanta de BAZA este compusa din balanta tranzactiilor curente la care se adauga balanta capitalurilor pe termen lung.

192 .Balanta de plati are in componenta sa balanta de baza, balanta capitalurilor pe termen scurt si CONTUL. de erori si omisiuni.

193 .Datoria ..EXTERNA.. a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada de timp mai mare de un an de zile.

194 ...COMERTUL ELECTRONIC reprezinta desfasurarea unor activitati comerciale care determina un transfer de valoare prin intermediul retelelor de telecomunicatii si se refera la toate tipurile de tranzactii legate de activitati comerciale care au la baza prelucrarea si transmisia de date digitalizate, precum text, sunete sau imagini, la care participa persoane fizice sau institutionale.

195 .Daca, in trecut, complementaritatea ramurilor si a conditiilor naturale forma (iar pentru multe tari si astazi lucrurile se petrec la fel) baza DIVIZIUNII.internationale a muncii, in prezent, asistam la o situatie noua, in care simetria ramurilor si complementaritatea grupelor de produse, a tipo-dimensiunilor si a tehnologiilor de fabricatie pentru aceleasi produse, formeaza noua baza a diviziunii internationale a muncii, specifica, indeosebi, pentru tarile dezvoltate.

196 .Aplicarea in practica a unui sistem de criterii, subcriterii si indicatori ai specializarii internationale pentru diferite ramuri si subramuri poate sa conduca la fundamentarea unei schite generale si de perspectiva a incadrarii unei tari in diviziunea internationala a ..MUNCII.

197 .Tabloul general al structurii ..FIZICE. a comertului mondial arata ponderea foarte ridicata, intr-o usoara scadere, a produselor manufacturate (masini, utilaje, electronice si birotica, produse chimice, textile, imbracaminte si alte semifabricate si produse de consum); pe locul doi, dar in descrestere, sunt produsele agricole, in care ponderea principala o detin alimentele; pe locul trei se situeaza combustibilii, cu variatii in raport de oscilatiile puternice ale pretului la titei; pe locul patru si ultim se situeaza minereurile si metalele, care cunosc o tendinta de scadere lenta, dar sigura, cu deosebire metalele neferoase si minereurile feroase.

198 .Produsele ..MANUFACTURATE. detin de departe cea mai mare pondere in comertul international, reflectind aportul specializarilor inter si intraramura din industria prelucratoare, dar si progresele in procesele de industrializare din multe tari in curs de dezvoltare.

199 .Minereurile si .METALELE constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.

200 .In cercetarile ONU se utilizeaza un indicator foarte semnificativ, care se numeste indicele de concentrare..FIZICAa exporturilor ; acesta se elaboreaza pe baza clasificarii SITC a comertului international, intemeindu-se pe structura internationala standard de codificare a marfurilor, pina la 3 cifre, rezultind astfel 239 subgrupe de produse. Analiza ponderii acestor subgrupe in totalul exportului unei tari ne ofera posibilitatea cunoasterii numarului de grupe ce se regasesc in exportul acesteia si gradul de concentrare sau de diversificare a structurii fizice a exporturilor.

201 .Comertul fiind format preponderent din produse manufacturate, schimburile comerciale au loc cu precadere intre tarile DEZVOLTATE., celelalte grupe de tari situandu-se la periferia comertului international.

202 .Obiectivul principal pe termen ..LUNG.urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie impulsionarea dezvoltarii economiei nationale, a exporturilor, reglementarea importurilor, venind astfel in sprijinul propriei economii.

203 .In afara de reglementarile relatiilor economice dintre state pe plan bilateral, la nivel subregional sau regional, care au existat inca din perioada postbelica, au aparut si s-au dezvoltat, in perioada imediat postbelica, o serie de relatii economice .MULTILATERALE.., bazate pe acorduri, prin care se incerca sa se imprime anumite reguli si principii de folosire a instrumentelor si masurilor de politica comerciala in relatiile dintre ele.

204 .In ultimele trei decenii a existat o puternica tendinta de ..REGIONALIZARE.. a schimburilor, mai ales prin proliferarea gruparilor economice integrationiste, paralel cu nerespectarea destul de frecventa a unor principii si reguli stabilite prin anumite acorduri si coduri de conduita privind folosirea acestor instrumente in relatiile economice reciproce.

205 .Clasificarea tip .STANDARD pentru comertul international a fost elaborata de Biroul de Statistica al ONU, inca din anul 1950, existand si astazi, insa, cu o serie de modificari care s-au facut pe parcursul timpului si avand o clasificare pe cinci cifre (sectiuni, diviziuni, grupe, subgrupe si pozitii tarifare). Acest sistem de clasificare permite ONU si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii ei indicatori: volum valoric, dinamica, structura pe marfuri, orientare geografica a importului si exportului etc.

206 .In anul 1950 a fost adoptata, la Bruxelles, din initiativa GATT (actuala OMC), ..CONVENTIA..privind clasificarea marfurilor in tarife vamale, luand nastere mai intai Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (NVB) si, ulterior, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (NCCV). Si acest tip de nomenclator s-a imbunatatit pe parcursul timpului, ramanand insa la o clasificare pe doar patru cifre (sectiuni, capitole, pozitii si subpozitii tarifare).                                                  

207 .Prin extinderea teritoriului .VAMAL.. al unui stat intelegem formarea unei uniuni vamale prin unirea a doua sau mai multe state care convin asupra desfiintarii treptate sau dintr-o data a barierelor tarifare si netarifare in dezvoltarea relatiilor comerciale reciproce, vizand toate bunurile sau numai o parte dintre acestea, si a aplicarii unei politici comerciale comune in relatiile cu statele terte.

208 .Prin restrangerea teritoriului ..VAMAL..al unui stat se intelege formarea unei zone libere prin exceptarea de la regimul vamal in vigoare a unei regiuni dintr-un stat national (o zona comerciala sau industriala, un port sau aeroport, o parte din acestea etc.), unde nu se percep taxe vamale la importul de marfuri.

209 ANTREPOZITELE.. vamale sunt depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maximum 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import.

210 .    .INDICELE..preturilor este un raport statistic al preturilor intre diferite perioade de timp, intre diferite grupe de tari sau intre diferite grupe de marfuri.

MATCHING

A. Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Potriviti conceptul cu definitia.

211.Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie

b. apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie de care un stat sau altul dispune din abundenta

212 .Teoria integrarii economice

d. se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti.

213 .Teoria costurilor absolute

a. compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor in tarile care au costurile de productie cele mai scazute.

214 .Teoria costurilor comparative

215 .Teoria seriilor mari de fabricatie

c. cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi, cu deosebire in ceea ce priveste elementele cheltuielilor constante de fabricatie

B Diviziunea internationala a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit de elocventi sub aspectul varietatii modalitatilor de specializare internationala. In prezent, putem distinge cinci tipuri de specializare internationala care coexista in economia internationala. Potriviti conceptele cu definitiile:

216 .Specializarea interramura prelucratoare

b. este un tip de specializare internationala, istoric mai evoluat, care se dezvolta in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, cu deosebire intre tarile dezvoltate, cu industrie diversificata. Acest tip de specializare se realizeaza intre tari care prezinta nu numai o simetrie a sectoarelor economice, dar si o simetrie a ramurilor si subramurilor.

217 .Specializarea intraramura prelucratoare

c. este un tip de specializare internationala in care partenerii fac schimb de produse ale aceleiasi ramuri, deosebindu-se insa prin tipo-dimensiuni, gabarite, profile, caracteristici de functionalitate in raport cu mediul de exploatare, cu procedeele tehnice folosite in functie de modele, de estetica, de gust etc.

218 .Specializarea intersectoriala

a. este primul tip de diviziune internationala a muncii, cunoscut inca din secolele trecute. Ea contribuie la impartirea lumii in tari industriale si tari agrare, in tari cu industrie prelucratoare si tari care au functia de anexe de materii prime.

219 .Specializarea organologica

e. reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, organe de masini, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

220 .Specializarea tehnologica

d. este un tip ultramodern de specializare in care partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice, generand comertul cu brevete, licente, tehnologii, know-how, asistenta tehnica, acordarea de consultatii ingineresti, cooperarea in domeniul cercetarii, asimilarii si comercializarii unor produse in care creativitatea tehnico-stiintifica formeaza substanta schimburilor economice.

C. Fiecare dintre tipurile de specializare cunoaste variate modele de realizare care pot oferi conditii de comple-mentaritate economica si de avantaj reciproc pentru statele partenere. Potriviti conceptele cu definitiile:

221 .Modelul de specializare: materii prime minerale - produse prelucrate

a. Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific in raporturile economice dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate, model care cunoaste doua variante. Prima varianta este aceea in care materiile prime minerale ocupa un loc preponderent in exporturile unei tari in curs de dezvoltare, iar produsele prelucrate importate de ea sunt in principal bunuri de consum pentru o patura privilegiata, a caror valoare nu acopera intreaga valoare a materiilor prime exportate, diferenta constituind scurgere fara echivalent de venit national in exterior. A doua varianta a modelului mentionat (materii prime minerale - produse prelucrate) este intalnita in tarile dezvoltate, in exportul carora figureaza materii prime minerale, ce au insa o pondere modesta in comparatie cu produsele prelucrate.

222 .Modelul de specializare: servicii - produse de baza sau prelucrate

d. Este un model al specializarii intersectoriale cunoscut de unele tari dezvoltate de foarte mult timp, dar care in ultima vreme si-a diversificat variantele realizarii lui. Astfel, serviciile de transport maritime, serviciile de credit si cele bancare sau serviciile de asigurari au constituit intotdeauna o sursa importanta de venit pentru Marea Britanie. Flota comerciala i-a consacrat pe armatorii greci drept carausi ai marilor.

223 .Modelul de specializare: constructii industriale sau civile - produse industriale de baza

c. Este un model de specializare intersectoriala complex care a aparut ca urmare a dezvoltarii constructiilor in strainatate. Executarea de constructii civile sau industriale in alte tari ofera posibilitatea ca, pe langa exportul traditional de masini, instalatii si materiale de constructii, sa se efectueze studii si proiecte pentru obiective construite - in diferite forme de cooperare - in antrepriza.

224 .Modelul de specializare: produse agroalimentare - produse prelucrate

225 .Modelul de specializare: materii prime minerale - produse agroalimentare

b. Este un model al specializarii intersectoriale relativ nou si care are sanse sa se impuna in perspectiva dezvoltarii concomitente a crizei de materii prime si crizei agroalimentare. Dupa cum se stie, unele tari posesoare de resurse minerale se confrunta cu criza de resurse agroalimentare, iar alte tari care dispun sau pot dezvolta productia de resurse agroalimentare se confrunta cu urmarile crizei de materii prime si resurse energetice.

D Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau a limita schimburile comerciale externe cu alte state si de a proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din exterior. Potriviti conceptele cu definitiile:

226 .Politici vamale

a. reglementari adoptate de stat, care vizeaza intrarea sau iesirea in / din tara a marfurilor si care impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, precum si indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale sau impunerea vamala

227 .Teritoriu vamal

d. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala

228 .Taxele vamale

b. sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituindu-se din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective

229 .Masurile si instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere netarifare

e. totalitatea masurilor si reglementarilor de politica comerciala (publice sau private) care au ca scop principal franarea sau limitarea fluxului international de bunuri si servicii pentru apararea pietei interne de concurenta straina, dar si pentru echilibrarea balantei de plati externe

230 .Tarifele vamale

c. sunt instrumente de politica comerciala admise de catre OMC, cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, cu conditia sa nu fie prohibitive

E Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituinduse din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Pentru bugetul statului, ele reprezinta o sursa de venit.Potriviti conceptele cu definitiile:

231 .Taxele vamale de tranzit

c. se percep de catre stat asupra marfurilor straine care traverseaza (tranziteaza) teritoriul sau vamal

232 .Taxa vamala ad-valorem

e. cel mai vechi si raspandit tip de taxa cunoscut si folosit in comertul pe plan mondial, se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective (de exemplu: 15% din valoarea vamala a unei tone de carbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).

233 .Taxele vamale de import

a. sunt percepute la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, ele protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate

234 .Taxa vamala compusa sau mixta

g. este o combinatie intre taxa specifica si taxa ad-valorem, percepandu-se atunci cand primele doua nu sunt suficient de eficiente ca mijloc de protectie

235 .Taxele vamale de export

b. se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cand acestea sunt exportate

236 .Taxele vamale conventionale sau contractuale

h. se percep de catre stat asupra marfurilor provenind din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate, convenita prin acordurile bi sau multilaterale incheiate, taxe care sunt mult mai reduse si care au facut in prealabil obiectul unor negocieri tarifare in cadrul GATT sau OMC.

237 .Taxele vamale de raspuns sau de retorsiune

i. se percep de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.

238 .Taxa vamala specifica

f. se exprima sub forma unei sume (cifre absolute) in moneda tarii respective (de exemplu: 1000 u.m. - USD, EUR, JPY, RON etc. - pentru o masina importata, pentru o tona de orez importata, pentru fiecare tona de petrol importata s.a.m.d.) si este perceputa de catre stat asupra unei unitati fizice (m2, m3, vagon, tona, bucata etc.) din produsul importat sau exportat, indiferent de pretul acestuia.

239 .Taxele vamale cu caracter protectionist

d. sunt, in general, percepute la un nivel ridicat si urmaresc, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.

240 .Taxele vamale autonome sau generale

k. au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv; ele se percep si se stabilesc de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale, in relatiile cu aceste state neaplicandu-se clauza natiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe reprezinta o bariera destul de puternica in calea schimburilor comerciale dintre state.

241 .Taxele vamale preferentiale sau de favoare

j. au proliferat in perioada postbelica si se mai percep si astazi. Ele sunt foarte reduse, uneori chiar nule, si se stabilesc pe baza unui regim de favoare intre anumite tari, neputandu-se extinde si la celelalte state. Ele se aplica asupra tuturor sau numai asupra anumitor marfuri importate din anu-mite tari cu regim de favoare, de regula, tari in curs de dezvoltare

F. Preturile internationale s-au impus in comertul international prin mecanismele formarii lor, ceea ce ne permite sa identificam existenta mai multor categorii de preturi.

Potriviti conceptele cu definitiile:

242 .Preturile de licitatie

b. reprezinta preturile adjudecate in sedintele de licitatie de ofertantul care ofera importatorului cele mai avantajoase conditii din punct de vedere tehnic, comercial si financiar.

243 .Preturile de monopol sau oligopol

c. sunt preturile existente la anumite produse impuse de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala.

244 .Cotatiile sau preturile la bursa

a. constituie acea categorie de preturi care se formeaza la produsele de masa, fungibile, ce se comercializeaza in parte la bursele de marfuri.

245 .Preturile de tranzactie sau contractuale

e. constituie acele preturi ce se stabilesc prin negocieri directe intre exportatori si importatori. Ele depind de natura produselor si caracteristicile lor tehnice si comerciale, de conjunctura economica, de puterea de negociere a participantilor, chiar si pentru produsele la care exista sau nu preturi de bursa, de licitatie, de acord sau de monopol.

246 .Preturile de acord

d. reprezinta preturi care se stabilesc nu unilateral, ca in cazul preturilor de monopol, ci prin intelegerea dintre principalii exportatori si importatori ai diferitelor categorii de produse.

G Indicii preturilor internationale consacrati in practica si literatura comerciala internationala sunt multipli si variati. Potriviti conceptele cu definitiile:

247 .Indicii ONU

a. ai preturilor internationale sunt cei mai larg fundamentati. Ei se refera la o varietate mare de produse si grupe de produse, cuprind toate tarile, iar indicele preturilor incepe din anul 1950 si ajunge pana la zi, fiind publicati periodic.

248 .Indicele Reuter

c. al preturilor internationale se calculeaza din anul 1931 pentru un cos de 17 produse, din care 4 produse detin 50% din totalul produselor la care se calculeaza indicele (grau, bumbac, cafea si lana). De asemenea, el se publica zilnic.

249 .Indicele german HWWA (Hamburgisch Weltwirtschaft Arhiv)

d. este calculat de Institutul de Economie Mondiala din Hamburg, iar seria lui statistica incepe din 1952. El se publica saptamanal pentru un numar mult mai mare de produse si grupe de produse

250 .Indicele MOODY

b. al preturilor internationale este un indice american, care are seria statistica cea mai veche (1931), insa pentru un grup restrans de produse de baza. Astfel, el include 15 produse, din care 6 produse detin 50% din totalul cosului de produse (grau, bumbac, porumb, zahar si lana). El se publica aproape zilnic, intrucat se bazeaza in mare parte pe cotatiile de bursa

Economie internationala_2

TRUE/FALSE

_A_ 1.  Balanta de plati externe este este un tablou sintetic in care se inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei tari si restul lumii in decursul unui an.

_F_ 2. Titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile sunt cele trei segmente ale pietei valutare.

_A_ 3.  Una din functiile de baza ale monedei este aceea de mijloc de plata in cadrul tranzactiilor comerciale, ca instrument unic al acestora.

_A_ 4. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din investitii directe, imprumuturi bancare externe si imprumuturi pe baza de emisiuni si obligatiuni.

_A_ 5. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei externe.

_F_ 6. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei publice cu sau fara garantii guvernamentale.

_A_ 7. Majorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii datoriei externe.

_F_ 8. Micsorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii datoriei externe.

_A_ 9. Rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor, este o metoda de diminuare a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare.

_F_ 10. Clauza de rectificare se realizeaza dupa urmatoarea formula:

unde:

P1 - pretul contractual;

P0 - pretul rectificat;

µ - materia prima de baza;

E - energia;

L - costul manoperei;

o - momentul livrarii;

l - indica momentul incheierii contractului;

a + b + c + d = 100 reprezentand ponderea diferitelor elemente de cost in pret si in clauza.

_A_ 11.Includerea mascata in pretul unui bun exportat a unei marje de risc prezinta dezavantajul umflarii pretului, iar produsul sa nu mai fie competitiv pe pietele externe.

_F_ 12. Comertul invizibil cuprinde schimburile internationale ale caror obiecte nu sunt marfurile, ci doar serviciile si nu alte valori care nu sunt bunuri materiale.

_F_ 13. Din punctul de vedere al reglementarilor vamale, comertul international cu servicii este "invizibil", aceste servicii nefiind reale si comensurabile .

_A_   14. In cadrul comertului mondial, ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.

_A_ 15. Daca indicele de export creste mai repede decat indicele preturilor de import, tara respectiva obtine un castig de valoare; si invers, in cazul in care indicele preturilor de import creste mai repede decat cel de export, indicele raportului de schimb va fi subunitar, iar tara respectiva va pierde valoare in schimburile economice internationale.

_F_ 16. Indicele raportului de schimb (Terms of Trade) se calculeaza dupa urmatoarea formula:

_F_ 17. Riscul de pret rezulta din schimbarea nedorita a preturilor intr-o tranzactie financiara fie pentru exportator, fie pentru importator, modificand in timp echilibrul contractual.

_F_ 18. Riscul de pret exista si este vizibil in special in cazul comertului cu cereale, minereuri, metale, textile, incaltaminte, confectii.

_F_ 19. Tarile in curs de dezvoltare sunt interesate si pledeaza pentru scaderea alocatiilor bugetare destinate dezvoltarii

_F_ 20. Negocierile de reesalonare se realizeaza in raport indirect cu structura datoriei externe.

_F_ 21. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor.

_A_ 22. Primul tip de inovatie financiara aparuta - rascumpararea datoriei - permite tarii debitoare sa rascumpere "la vedere" datoria existenta, dar la valoarea ei de piata, incluzand o decotare, si nu la valoarea ei nominala.

_A_ 23. Fiecare tara are datoria sa-si procure singura, prin efort propriu, resursele financiare de care are nevoie pentru dezvoltare pe calea economisirii.

_F_ 24. Ajutorul public pentru dezvoltare se apropie in prezent intr-o masura tot mai mare de cerintele unei finantari reale a tarilor dezvoltate .

_F_ 25. Sursa principala de provenienta a datoriei externe o reprezinta excedentul balantei comerciale ca urmare fie a cresterii importurilor cu mult peste exporturile unei anumite perioade, fie a unui raport de schimb dezavantajos.

_A_   26. Reamenajarea datoriei externe a unui stat presupune negocierea privind reesalonarea amortizarii imprumutului, precum si stabilirea conditiilor unui imprumut suplimentar, menit sa permita debitorului plata serviciului scadent al datoriei.

_A_   27. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta rascumpararea creantelor obtinute de banci asupra lor.

_F_ 28. Pe piata secundara a aparut si posibilitatea rascumpararii datoriei sau conversiei datoriei in active pentru tarile creditoare prin intermediul inovatiilor financiare aparute pe aceasta piata.

_A_  29. Orice act de vanzare-cumparare presupune (atat pe plan intern, cat si pe plan extern) ca producatorul sa intre, in final, in posesia contravalorii produselor sale sub forma de bani nationali ai tarii sale pe care sa-i poata folosi la procurarea de mijloace de productie, la plata salariilor, a impozitelor si care trebuie sa aiba, de regula, o circulatie legala si obligatorie in tara producatorului.

_F_ 30. Emiterea banilor de hartie este in prezent atributul agentilor economici, care folosesc multiple parghii pentru a asigura circulatia obligatorie a banilor de hartie in platile interne, urmarind scopuri economice, politice si sociale ce decurg din natura politicii economice.

_A_ 31. Depozitele financiare de trezorerie reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar disponibile

_A_ 32. Scopul depozitelor financiare de trezorerie consta - in principal - in mentinerea unui grad foarte inalt al lichiditatii fondurilor, fara insa a se subaprecia prin aceasta maximizarea veniturilor din depozitele financiare respective.

_A_ 33. Dezvoltarea pietelor eurovalutare a creat conditii favorabile diversificarii formelor si tehnicilor de depozite sau altor plasamente financiare internationale

_F_ 34. Eurovaluta este o valuta depozitata intr-un cont la o banca situata in tara de emisiune.

_A_ 35. Creditul international este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international

_A_ 36. Raportul valoric dintre monede a caror valoare nu mai corespunde paritatii - aceasta fiind regula - se numeste curs valutar.

_A_  37. Cursul valutar central - ca si paritatea valutara - are un caracter teoretic, intrucat, in realitate, raportul practic, de zi cu zi, in care se schimba o valuta convertibila cu alta -cursul de schimb - variaza in jurul cursului central.

_F_ 38. Modificarea cursului de schimb al unei valute fata de alta ca urmare a unor miscari spontane (inflatie, deflatie etc.) poate lua forma de repreciere (reducerea cursului de schimb) sau de depreciere (sporirea cursului de schimb) a unei valute in raport cu alta.

_A_ 39. Pentru a face fata platilor internationale, sistemul monetar international si statele participante la el trebuie sa dispuna de o anumita lichiditate internationala; prin aceasta se intelege capacitatea tarilor de a efectua decontarile internationale in momentul scadentei de plata.

_F_  40. Modul de utilizare a instrumentelor de plata si de credit nu este reglementat prin conventii sau uzante internationale, bancile avand un rol determinant in a asigura valabilitatea, garantarea si eficienta utilizarii acestor instrumente.

_F_ 41. Cele trei segmente ale pietei financiare - titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile - cunosc o dinamica ridicata, inferioara dinamicii comertului mondial.

_F_ 42. Investitiile internationale au o pondere importanta pe piata de capital, observandu-se locul preponderent al investitiilor asiatice.

_A_ 43 .Avand in vedere ca dolarul SUA a indeplinit oficial (iar neoficial si in prezent) functiile unei monede internationale, SUA au abuzat de aceasta situatie si, timp de peste trei decenii, au avut deficite in balanta lor de plati, echilibrarea facandu-se in moneda nationala americana.

_F_ 44. Capitalul FMI este numit donatie, intrucat el este format din contributiile statelor membre.

_A_ 45. Activitatea FMI consta in supravegherea functionarii sistemului monetar international, in finantarea deficitelor din balantele de plati ale statelor membre, in cazul in care aceasta situatie exista pe perioade mici de timp

_F_ 46. Atat sumele in DST alocate statelor, cat si detinerile de DST neutilizate, aflate in cont la FMI, nu sunt purtatoare de dobanzi, avand acelasi regim cu cel al depozitelor.

_A_ 47.DST functioneaza ca o moneda de cont a FMI, constituita pe principiul cosului de valute.

_A_ 48. Balanta de plati externe se construieste pe baza raportarilor statistice la sistemul bancar prin intermediul caruia se deruleaza decontarile internationale.

_F_ 49. Imigratia reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).

_F_ 50. Emigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.

_A_ 51. Cauza fundamentala a migratiei internationale a fortei de munca, potrivit unui studiu efectuat in ultimii ani de Oficiul International al Muncii de la Geneva, o constituie diferentele de venituri intre diferite tari, in special intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare.

_F_ 52. Abordarea structurala considera fiecare migrant ca pe un om rational existent care evalueaza destinatiile posibile si alege solutia optima privind impozitul pe salariu, munca sigura si costul transportului.

_F_ 53. Abordarea individuala considera ca soarta imigrantilor este determinata, in ultima instanta, de circumstantele cu care se confrunta.

_A_ 54. Probabilitatea unei evaziuni fiscale nete, datorata emigrarii, este influentata de configuratia bunurilor publice, ca si a emigratiei intr-un ciclu de viata. Indivizii tind sa migreze la inceputul varstei adulte.

_F_ 55. Exodul de competente - transfer invers de competente - se refera la persoanele necalificate din tarile in curs de dezvoltare care emigreaza in tarile dezvoltate

_A_ 56. Migrantii se sustrag, de regula, platii impozitelor in tarile lor de origine, dar sunt supusi unor noi taxe in tara de destinatie

_F_ 57. Navigatia neregulata sau tramp reprezinta o navigatie organizata pe o ruta comerciala data, dupa un orar fix.

MULTIPLE CHOICE

58 .Teoria care compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productia acestuia a tarilor care au costurile de productie cele mai scazute, este:

59 .Teoria care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de care un stat dispune din abundenta se numeste:

60.Teoria care cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei este:

61.Teoria economica cu o larga recunoastere teoretica si practica care se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti este:

62.Care din urmatoarele este o componenta a circuitului economic mondial:

63.Care din urmatoarele nu este o componenta a circuitului economic mondial :

64.Din punct de vedere al obiectului impunerii, taxele vamale nu pot fi:

65.Cel mai vechi si cel mai raspandit tip de taxa cunoscut si folosit pe plan mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportatesi este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective se numeste:

66.Daca ne referim strict la scopul impunerii, taxele vamale nu sunt:

67 .In functie de modul in care statul le stabileste, taxele vamale pot fi:

68 .Daca ne referim strict la obiectul impunerii, taxele vamale pot lua urmatoarele forme:

69 .Dupa scopul impunerii, taxele vamale se pot clasifica in:

70 .In ceea ce priveste modalitatea de calculare si percepere a taxelor vamale, acestea se pot imparti in:

71 .Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc:

72 .Tarifele vamale folosite cu precadere de tarile in curs de dezvoltare si care sunt prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de tara de unde provin, se numesc:

73 .Instrumentele de natura tarifara cel mai frecvent utilizate sunt:

74 .Barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export sunt:

75 .Barierele netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor sunt:

76 .Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative sunt:

77 .Barierele netarifare de tipul obstacolelor tehnice, care decurg din standardele aplicate marfurilor sunt:

78 .Acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de calitate, de igiena si de securitate a muncii sunt:

79 .La nivel macroeconomic, subventiile directe la export sunt masuri de natura:

80 .Asigurarea si garantarea creditelor de export, la nivel macroeconomic este o masura de natura:

81 .Formula corecta de calcul pentru indicele de pret este:

82 .Nu fac obiectul comertului invizibil:

83 .Activitatile prestate sub forma de transporturi, turism, asigurari, activitati bancare comert cu brevete, licente, etc. se numesc:

84 .Serviciile care se materializeaza in venituri valutare sub forma de profit, dobanda, salarii si subventii rezultate din miscarea internationala de capital, munca si tehnologii, se numesc:

85 .Cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, considerata a fi o realizare superioara si care inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica, este:

86 .Creatia stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care are un caracter practic si aplicativ, se numeste:

87 .Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi produse sau la modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare, se numeste:

88 .Ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare agentilor economici, se numeste:

89 .Principalul furnizor de tehnologie pe piata mondiala, care detine circa 50% din totalul transferurilor internationale de tehnologie este:

90 .Cesiunea, locutiunea, licentierea si aportul la constituirea capitalului social al unei societati mixte, sunt forme de comercializare specifice pentru:

91 . Abilitatea tehnica, cunostintele tehnice, experienta tehnica si procedeele folosite sunt principalele elemente componente ale:

92 .Organizatia internationala al carei obiectiv este cooperarea in domeniul protectiei proprietatii intelectuale si care are ca sarcina promovarea activitatii intelectuale creatoare si inlesnirea transferului de tehnologie intre state este:

93 .Sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor de oferta turistica (materializata prin productie), cu cele ale purtatorilor de cerere turistica (materializata prin consum) reprezinta:

94 .Ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate, reprezinta:

95 .Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, sau altfel spus, integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice, reprezinta:

96 .Rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse si servicii este:

97 .Elementele atractive si elementele functionale sunt doua categorii componente ale:

98 .Metoda de conlucrare reglementata juridic prin care o intreprindere extinde asupra altora dreptul de a efectua operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier, conform tehnicilor sale proprii se numeste:

99 .Forma clasica de concentrare a productiei care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial, se numeste:

100 .Singura organizatie interguvernamentala cu atributii turistice generale exercitate la scara mondiala, este:

101 .In functie de mediul in care se desfasoara, modalitatile de transport se clasifica in:

102 .In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in:

103 . Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile anuale ale unui stat (Va), ceea ce obtinem reprezinta:

104 .Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile debitorilor (Vd), ceea ce obtinem reprezinta:

105 .Raportand serviciul datoriei externe (Sde) la nivelul rezervelor oficiale (Nro), determinam:

106 .Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale:

107 Forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate isi asuma sarcina de a-i scuti pe clientii lor de operatiunile financiare ce decurg din activitatile comerciale, se numeste:

108 .Programele comune de cercetare sunt forme de cooperare specifice:

109 .Oferta comuna este o forma de cooperare specifica :

110 .Factoringul este o forma a cooperari economice internationale specifica:

111 .Consultatiile ingineresti (consulting - engineering) sunt forme de cooperare internationala specifice:

112 .Ce sector distinct din PIB formeaza pe plan national serviciile?

113 .FMI, prin elaborarea balantei de plati externe standard, grupeaza serviciile internationale in:

114 .Comertul cu servicii se numeste invizibil, pentru ca acestea:

115 .Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de :

116 .Exista numeroase tari in care serviciile constituie un domeniu de sine statator si pentru multe dintre ele reprezinta o sursa insemnata de :

117 .Ce tara isi acopera necesarul de valuta pentru importurile sale in proportie de 30-40% din transporturile maritime?

118 .Ponderea comertului cu brevete, licente, know-how si alte forme de tehnologii moderne din total comert invizibil este de:

119 .Principalul beneficiar al comertului cu inteligenta vie este:

120 .Industria telecomunicatiilor a cunoscut, in timp si alte mutatii in afara celor cantitative si tehnice, cum ar fi de exemplu, cele de natura :

121 .In functie de anumite caracteristici ale marfurilor tranzactionate, acestea pot fi livrate direct prin Internet (este cazul marfurilor digitizabile, cum este software-ul), sau pot fi livrate fizic:

122 .Ce state ale Uniunii Europene sunt mult mai receptive la importul de filme europene decat alte tari?

123 .Comertul mondial cu filme, programe de televiziune si productii video este dominat de :

124 .Consumatorul cel mai important de filme, programe de televiziune si productii video de pe piata mondiala este :

125 .Comertul international cu servicii (comertul invizibil) vehiculeaza pe piata mondiala activitati nemateriale de circa :

126 .Marii importatori de servicii sunt:

127 .Balanta comertului invizibil poate fi activa sau pasiva pentru o tara sau alta. Au sold activ in balanta comertului cu servicii:

128 .Fluxurile internationale de tehnologie se concentreaza pe un teritoriu restrans, format din triunghiul: SUA, Uniunea Europeana si Japonia, care detin din totalul transferurilor internationale de tehnologie circa :

129 .Germania este singura tara europeana care are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in productia industriala comparabila cu:

130 .Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:

131 .A organizat la Viena, in anul 1979, Conferinta Natiunilor Unite pentru Stiinta si Tehnologie, care a adoptat un program de acti-uni, in sensul crearii Comitetului Interguvernamental pentru Stiinta si Tehnologie in folosul dezvoltarii:

132 .A identificat si inventariat principalele tipuri de abuzuri si restrictii, practicate in transferul international de tehnologie sub forma licentelor de productie:

133 .A elaborat, in 1977, un ghid asupra licentelor, ce reliefeaza principalele probleme de ordin juridic pe care le implica negocierea licentelor sau acordurilor privind transferul international de tehnologie, atentionand statele in curs de dezvoltare asupra principalelor inconveniente sau dispozitii ce contravin intereselor acestora:

134 .S-a preocupat si de protejarea secretelor comerciale si a know-how-ului impotriva oricarui abuz de incredere si a oricarui act contrar practicilor comerciale oneste (loiale):

135 .A elaborat programe pentru transferul de tehnologii adecvate necesitatilor, posibilitatilor si intereselor tarilor, pregatirea cadrelor de specialitate, prestand in acelasi timp servicii de consultanta cu privire la realizarea de noi produse, cu luarea in considerare a conditiilor si tendintelor de pe piata mondiala:

136 .Are vocatia de a proteja si recompensa inventatorii si au-torii recunoscuti pentru creativitatea lor si, totodata, pentru modul in care se comercializeaza produsele de proprietate intelectuala:

137 .  In cazul produselor industriei prelucratoare, peste 73% din exporturi se deruleaza intre tarile:

138 .Care dintre tipurile de balante redate mai jos reflecta in mod sintetic exportul, importul si soldul comercial al unei tari ?

139 .Cooperarea microeconomica are ca obiectiv imediat obtinerea unor avantaje nemijlocite :

140 .Cooperarea economica internationala intre unitati, firme si corporatii a aparut si se dezvolta pe fondul revolutiei tehnico-stiintifice contemporane si al adancirii :

141 .Clasifica actiunile de cooperare economica in raport cu caracterul institutional si tehnico-economic al conventiilor:

142 .Reprezinta un sistem de finantare a dezvoltarii preferabil imprumuturilor bancare, fiind intr-o masura mai mare corespunzator nevoilor de finantare pe termen mediu si lung a unei economii nationale:

143 .Constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea:

144 .In general, datoria externa a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada :

145 .Avand in vedere ca statul american era singurul care isi putea permite la acea vreme o acoperire in aur a monedei sale, aceasta constituia singura moneda convertibila in aur, astfel incat autoritatile monetare americane asigurau oricand, la cererea bancilor centrale ale tarilor membre ale FMI, o conversie in aur a detinerilor lor de dolari SUA la pretul stabilit de :

146 .Sistemul monetar creat la Bretton Woods a functionat satisfacator pana la sfarsitul anilor ___ , cand a intrat intr-o profunda criza structurala:

147 .In lume exista, in prezent, circa ____ de monede nationale declarate formal convertibile din totalul de 184 de state membre ale FMI:

148 .Fondul Monetar International (FMI) este organizatia care a supravietuit pana in prezent, chiar dupa criza valutara din:

149 .Termenul de rascumparare a monedei nationale, adica termenul de rambursare, se stabileste in functie de posibilitatile tarii respective de a-si echilibra balanta de plati externe, dar el nu trebuie sa depaseasca:

150 93. Balanta tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri, la care se adauga balanta serviciilor sau "invizibilelor" (formata din bunuri si servicii, venituri si din transferurile curente). Acestea formeaza :

151 .Prin aceasta conventie sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si se executa contractul rutier de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura CMR:

152 .Acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri:

153 .Tarile cu balanta turistica echilibrata sunt:

154 .Tarile cu balanta turistica excedentara sunt:

COMPLETION

155 .Actuala .DIVIZIUNE. internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe monoproductie.

156 .Diviziunea .INTERNATIONALA. a muncii reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.

157 .Teoria costurilor ..COMPARATIVE. a cunoscut diferite variante, in prezent avind cea mai larga raspindire doctrinara.

158 .O larga recunoastere internationala o are teoria dotarii natiunilor cu ..FACTORI DE PRODUCTIE , care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie de care un stat sau altul dispune din abundenta.

( FACTORI DE PRODUCTIE-RESURSE NATURALE,CAPITAL,FORTE DE MUNCA)

159 TEORIA. seriilor mari de fabricatie cuprinde o corelatie importanta in ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi.

160 .CIRCUITUL. economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.

161 ..PIATA mondiala poate fi definita ca un sistem complex de relatii economice internationale prin care statele si agentii economici efectueaza tranzactii variate.

162 .POLITICA COMERCIALA.include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau limita schimburile comerciale externe cu alte state si de a proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din exterior.

163 ..POLITICILE VAMALEse definesc ca reglementari adoptate de stat vizind intrarea sau iesirea in /din tara a marfurilor si care impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat.

MATCHING

A Transferul international de tehnologie este o componenta dinamica a relatiilor economice internationale, cu atributii deosebite in promovarea progresului tehnologic la nivel planetar. Pentru a explica fenomenul transferului de tehnologie, trebuie explicate unele notiuni preliminare. Potriviti conceptele cu definitiile:

164 .Inventia

c. Este obiect al proprietatii industriale si reprezinta o creatie stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care nu a mai fost brevetata sau facuta publica si care are un caracter practic, aplicativ.

165 .Proprietatea intelectuala

b. Reprezinta cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, fiind considerata o realizare superioara, bazata pe capacitatea oamenilor de a gandi, de a cunoaste si de a opera cu notiuni, considerand ca realitatea inconjuratoare este inteligibila si poate fi cunoscuta cu ajutorul intelectului, si care inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica.

166 .Inteligenta economica

e. Este "ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare agentilor economici

167 .Inovatia

d. Este un element al proprietatii intelectuale si reprezinta noutatea, perfectionarea, schimbarea, adica elementele ce caracterizeaza know-how-ul.

168 .Proprietatea industriala

a. Constituie prima forma de manifestare a creativitatii umane, ingloband realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, care reprezinta un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care semnifica o noutate, o schimbare, un progres (inovatiile), procedeele si tehnicile nebrevetate (know-kow), consultanta de specialitate (consultanta), asistenta tehnico-inginereasca, precum si toate semnele distinctive care permit o identificare rapida a produselor si diferentierea celor identice sau asemanatoare, realizate de terti (marca de fabrica, marca de comert, marca de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta), inclusiv numele comerciale, firmele, emblemele si titlurile.

169 .Creativitatea

f. Este determinata de legaturile care se formeaza intre om - tehnica - economie - mediu social, legaturi ce prefigureaza de fapt capacitatea de a gestiona ideile.

170 .Tehnologie

g. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi produse sau modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare

171 .Transferul de tehnologie

h  Este o componenta a comertului invizibil si este cunoscut si sub denumirea de comert cu tehnologii; se deruleaza intr-un ritm superior comertului international cu marfuri, desi ca pondere acesta reprezinta o valoare redusa raportat la valoarea co-mertului international cu marfuri.

B. Canalele transferului de tehnologii . Potriviti conceptele cu definitiile:

172 .Activitatea de consulting-engineering

c. consta intr-o intelegere contractuala, intervenita intre un furnizor de consultanta si inginerie tehnica si un beneficiar extern, prin care furnizorul se angajeaza sa presteze servicii ingineresti si de consultanta pentru anumite lucrari de investitii, efectuarea de studii tehnico-economice, acordarea de asistenta tehnica.

173 .Know-how-ul

b. ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate

174 .Show-how-ul

e. reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunostintele pe care le detine.

175 .Comertul international cu tehnologii sub forma exporturilor complexe

d. cuprinde transferul drepturilor de proprietate industriala, exporturile directe de masini, utilaje, echipamente, instalatii, activitati de constructii montaj, punerea in functiune, receptia, garantarea parametrilor tehnologici, asigurarea pieselor de schimb, lucrari geologice, executia de foraje si montarea instalatiilor de sonde etc.

176 .Brevetul de inventie

a. confera titularului sau, pe o durata limitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.

C Caror tipuri de specializare internationala le corespund urmatoarele modele?

Potriviti conceptele cu definitiile:

177 .Specializarea interramura prelucratoare

e. masini si utilaje contra produse chimice; produse chimice contra bunuri industriale de consum; bunuri industriale de consum contra masini si utilaje.

178 .Specializarea intersectoriala

c. ervicii - produse de baza sau prelucrate; constructii industriale sau civile - produse industriale de baza; materii prime minerale - produse agroalimentare; produse agroalimentare - produse prelucrate; materii prime minerale - produse prelucrate.

179 .Specializarea organologica

a. subansamble - produs finit; subansamble - subansamble

180 .Specializarea intraramura prelucratoare

b. masini contra masini; produse chimice contra produse chimice; bunuri industriale de consum contra bunuri industriale de consum; produse metalurgice contra produse metalurgice.

181 .Specializarea tehnologica

d. licenta si/sau know-how contra licenta si/sau know-how; licenta contra subansamble;licenta contra produs finit; licenta contra servicii.

D Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

182 .Contingentele de import

h. plafonul superior, valoric sau cantitativ, situat sub nivelul realizat in conditii de comert liber, care este admis la importul anumitor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata de timp, de regula 1 an

183 .Contingentele de import globale

a. se stabilesc de catre stat sub forma unor plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la import, pe o perioada determinata de timp, dar fara o repartitie a acestora pe tari de provenienta.

184 .Prohibirile sau interdictiile la import, temporare sau selective

e. se pun in aplicare de catre organele statale si presupun refuzul acestora de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiilor, cauzele putand fi de natura economica , de natura politica sau de alta natura .

185 .Licentele de import automate

b. sunt utilizate pentru produsele liberalizate la import si folosesc la evidenta operatiunilor de comert exterior.

186 .Licentele de import neautomate sau discretionare

d. sunt emise pentru produsele neliberalizate la import si se acorda selectiv in functie de tara de origine, de produs sau de grupa de produse etc., prin intermediul lor exercitandu-se un control riguros privind respectarea contigentelor de import.

187 .Contingentele de import globale

g. se stabilesc prin negocieri si se inscriu in listele anexa la acordurile sau protocoalele comerciale incheiate intre state, cu specificarea exacta a tarii de provenienta.

188 .Limitarile voluntare

f. sunt scaderi ale exporturilor acceptate de insasi statele exportatoare prin intelegeri oficiale sau neoficiale cu tarile importatoare la cererea sau sub presiunea acelora din urma, in caz contrar, tarile importatoare aplicand ele insele masuri foarte restrictive la import si pe o perioada mai indelungata de timp.

189 .Licentele de import

c. sunt acele autorizatii pe care le acorda statele firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grupa de produse pe o perioada de timp bine determinata, in functie de natura produsului si de distanta geografica fata de tara de provenienta a importului.

E. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

190 .Preturile minime la import

e. se folosesc pe post de instrument de politica comerciala in cazul in care pe piata internationala preturile la anumite produse scad, ele devenind astfel mai competitive la export sau in cazul in care produsele de pe piata interna au costurile de productie mult mai ridicate decat cele ale concurentei.

191 .Ajustarea fiscala la frontiera

c. un regim fiscal potrivit caruia produsele de import sunt supuse la acelasi tip de impozitare ca si cele indigene, iar produsele de export sunt scutite de impozitele indirecte.

192 .Depozitele prealabile in valuta la import

d. constituie o masura relativ recenta potrivit careia firmele importatoare sunt obligate sa depuna, in contul organelor vamale ale tarilor lor, o anumita cota-parte in valuta din valoarea probabila a viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea acestuia.

193 .Taxele de prelevare variabila la import

h. se practica in interiorul UE in cadrul mecanismului politicii agricole comunitare; aceste taxe vamale suplimentare vizeaza importurile de produse agricole din tarile terte care intra sub incidenta politicii agricole comunitare si se calculeaza ca diferenta intre pretul de import si pretul comunitar, din care se scad cheltuielile de transport pe parcurs intern comunitar.

194 .Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea

f. sunt acele reglementari, foarte diferite de la o tara la alta, care au in vedere cerintele speciale cu privire la ambalarea, etichetarea si marcarea produselor de import si care ocazioneaza cheltuieli suplimentare si intarzieri in derularea contractelor, ducand astfel la limitarea importurilor.

195 .Normele de securitate

b. sunt acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de calitate, prescriptii tehnice de igiena si securitate a muncii carora trebuie sa le corespunda produsele importate.

196 . Preturile maxime la import

a. se utilizeaza ca instrument de politica comerciala pentru statele care sporesc artificial pretul la produsele exportate; aceasta masura se impune pentru a reduce preturile de export ale produselor respective si pentru a limita importul.

197 .Taxele antidumping si compensatorii sau taxe de retorsiune

g. acestea se utilizeaza numai ca raspuns fata de o politica comerciala neloiala, cum ar fi subventionarea exporturilor sau politica de dumping.

F. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

198 .Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor

f. sunt formate din subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri

199 .Facilitatile fiscale acordate exportatorilor

e. sunt reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe venitul provenit din export pentru a impulsiona exporturile, putand fi asimilate cu primele indirecte de export.

200 .Primele directe de export

h. se aloca de catre stat exportatorilor care realizeaza un volum mare de desfaceri pe pietele externe sau care exporta produse ale unor industrii foarte importante pentru economia nationala si urmaresc sporirea volumului desfacerilor pe anumite piete, putand influenta atat structura pe marfuri a exporturilor, cat si orientarea geografica a acestora in functie de interesele tarii respective.

201 .Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor

c. cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie.

202 .Asigurarea pentru creditele furnizor

a. se face la o institutie bancara din tara exportatorului si urmareste acoperirea riscului exportatorului de a nu incasa la scadenta contravaloarea marfurilor vandute pe credit.

203 .Subventiile indirecte de export

b. sunt acele sume pe care statul le aloca intreprinderilor mici si mijlocii pe linia sporirii activitatii de export a acestora.

204 .Garantarea pentru creditele cumparator

d. se face de catre o institutie bancara din tara cumparatorului (importatorului) care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatorului de a achita contravaloarea marfii livrate pe credit in cazul in care debitorul (importatorul) devine insolvabil

205 .Liniile de credit

g. acordate in baza unor acorduri interguvernamentale incheiate intre tara exportatoare si tara importatoare, sunt reprezentate prin deschiderea unui credit pe termen lung de catre o institutie financiara din tara exportatorului in favoarea unei banci, institutii financiare sau organizatii comerciale din tara importatorului, credit garantat de guvernul tarii importatoare.

G Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

206 .Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate

e. se materializeaza in reduceri, scutiri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia produselor pentru a putea fi folosite la imbunatatirea productiei nationale, pentru perfectionare sau pentru crearea de noi locuri de munca.

207 .Clauza natiunii celei mai favorizate

d. se inscrie, de obicei, in cadrul acordurilor comerciale si de plati, dar si in cadrul tratatelor de comert si navigatie, si prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau pe care le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniu.

208 .Masurile promotionale

b. au ca scop influentarea potentialilor clienti externi pentru a procura anumite produse care sunt sau vor fi disponibile pentru export.

209 .Clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata

f. are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor comerciale.

210 .Drawback-ul

a. reprezinta scutirea de la plata taxelor vamale a produselor importate ce urmeaza a fi incorporate in marfurile destinate exportului sau care vor fi prelucrate pentru obtinerea unor produse destinate exportului.

211 .Clauza regimului national

h. este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele economice incheiate intre state in vederea desfasurarii activitatii de comert exterior prin care partile semnatare se obliga sa acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar, ce exercita fapte si acte de comert sau alte activitati economice pe teritoriul celuilalt stat semnatar, aceleasi drepturi si obligatii in materie economica, ca si nationalilor.

212 .Clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata

g. are in vedere obligatia partii contractante de a extinde in mod automat si gratuit asupra celuilalt stat semnatar al acordului (tratatului) numai acele privilegii si avantaje pe care le-a acordat sau pe care le va acorda in viitor unei tari terte fara nici un fel de compensatie din partea acesteia.

213 .Acordarea primelor valutare

c. sunt un fel de prime indirecte ce se acorda exportatorilor cu prilejul preschimbarii valutei straine in moneda nationala la un curs de schimb mai avantajos (curs cu prima) decat cursul pietei pentru a incuraja exportul de marfuri spre anumite tari sau grupe de tari.

H. Formele de cooperare in productie cunosc un proces de ampla diversificare ca urmare a varietatii domeniilor, ramurilor si intereselor economice ale partenerilor. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

214 .Productia la comanda

b. reprezinta o forma relativ simpla de cooperare, prin care una din parti fabrica un produs finit sau semifinit dupa modelul, documentatiile sau instructiunile partenerului, fie pe baza capacitatilor existente, fie creand in acest scop capacitati noi.

215 .Acordarea de credite in utilaje si masini rambursabile in produsele rezultate din cooperare, precum si in alte marfuri sau servicii

d. este forma de cooperare initiata si fundamentata de Romania, forma care si-a gasit o larga recunoastere si dezvoltare practica. Rambursarea creditului in produsele obiectivului construit in cooperare are o serie de avantaje ce decurg din solidaritatea intereselor partenerilor, pe de o parte, in asimilarea in scurt timp a productiei la nivel tehnic ridicat, iar pe de alta parte, in certitudinea desfacerii marfurilor fara un efort valutar impovarator

216 .Productia pe baza de licenta si documentatie ale partenerului

a. este o forma de legatura intre cercetare si asimilarea in productie.

217 .Construirea in comun a unor obiective industriale, agricole, turistice

e. este o forma mai complexa de cooperare, prin care unii parteneri realizeaza diverse faze ale ciclului constructiei , iar alti parteneri realizeaza productia efectiva, rambursand contravaloarea livrarilor si serviciilor fie prin produsele realizate la obiectivele respective, fie prin alte produse sau servicii

218 .Coproductia si specializarea

c. sunt o forma evoluata a cooperarii in productie, prin care partenerii isi valorifica complementaritatea factorilor si a costurilor de productie ca urmare a imbinarii potentialelor tehnice, umane si financiare in faza de conceptie, de executie si de comercializare.

219 .Intreprinderea mixta de productie (joint venture)

f. reprezinta o forma a cooperarii rezultand din construirea in comun a unor obiective. Se creeaza atunci cand partile se conving ca prin formele anterioare ale cooperarii nu beneficiaza pe deplin de avantajele cooperarii economice.

I. Formele de cooperare in domeniul comercializarii, de regula, finalizeaza actiunile de cooperare in domeniul tehnico-stiintific sau al productiei, iar uneori se imbina cu formele de cooperare financiara. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

220 .Consultatiile ingineresti (consulting-engineering)

b. reprezinta o forma de cooperare ce antreneaza comercializarea produselor ca urmare a activitaii organizatiilor care efectueaza asistenta tehnica in selectarea si montarea utilajelor, elaboreaza studii si proiecte, raspunzand uneori de livrarea "la cheie" a unor obiective complexe.

221 .Factoringul

c. reprezinta o forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate (factor) isi asuma sarcina de a scuti pe clientii lor (producatori, exportatori) de operatiunile financiare ce decurg din operatiunile de comert, astfel ca intreprinderile productive au posibilitatea sa-si concentreze activitatea exclusiv asupra operatiunilor de productie si desfacere.

222 .Contractul pe termen lung de comercializare

e. este o forma de cooperare intre firme sau organe guvernamentale prin care se creeaza un cadru stabil de aprovizionare-desfacere de materii prime si semifabricate, iar uneori si de produse finite.

223 .Oferta comuna

a. este o forma de cooperare in desfacerea si instalarea de masini si utilaje complexe pentru construirea de obiective mari care necesita documentatii si echipamente din mai multe domenii ale tehnicii si din diverse ramuri de productie pe care nu le poate asigura un singur furnizor, chiar daca apeleaza si la serviciile unor subfurnizori.

224 .Inchirierea de masini si echipamente complexe (leasing)

d. este o cooperare in domeniul comercializarii produselor prin finantarea partiala a investitiilor

225 Societatile mixte de comercializare a produselor

f. sunt create de doua sau mai multe firme, din diverse tari, care se ocupa cu desfacerea produselor fabricate de catre una din parti pe piata celeilalte parti sau pe terte piete.

J Formele de asistenta financiara externa . Potriviti conceptele cu definitiile:

226 Imprumuturile pentru ajutoare

b. includ operatiunile de reesalonare si imprumuturile acordate pentru refinantarea unei datorii contractate (publice sau private);

227 Donatiile

c. care constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea

228 Ajutoarele

a. constau in imprumuturi si donatii acordate tarilor beneficiare prin intermediul organismelor oficiale, favoarea si gratuitatea reprezentand minimum 25% din suma totala acordata;

K Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

229 .Creditul international

b. este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international, in prezent existand o adevarata piata internationala a creditului

230 .Investitiile directe in strainatate

d. reprezinta una din formele cele mai vechi ale fluxului valutar-financiar international si se caracterizeaza prin plasarea de resurse financiare, materiale, tehnologice etc. in crearea, dezvoltarea sau achizitionarea unei unitati economice (de productie, de comercializare, de asigurare sau bancare) prin care investitorul strain obtine o parte strategica din, sau in totalitate, capitalul social, dar care in orice caz trebuie sa-i permita un anumit grad de control asupra activitatii unitatii economice respective.

231 .Depozitele financiare de trezorerie

a. reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar disponibile.

232 .Transferurile valutar-financiare unilaterale

e. reprezinta acele fluxuri financiare care nu genereaza ulterior rambursarea, repatrierea sau venituri in contrapartida. In acest flux intra si asistenta financiara pentru dezvoltare in favoarea tarilor subdezvoltate economic

233 .Investitiile straine de portofoliu

c. consta in plasamentele de fonduri in valori mobiliare, cu deosebire in obligatiuni si actiuni emise de straini intr-o anumita tara sau in mai multe tari, concomitent, si cumparate de rezidenti (banci, institutii financiare, precum si persoane fizice)

L Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

234 .Persoanele care pleaca din tarile lor cu contract de munca

b. sunt persoane care migreaza pentru o perioada limitata de timp.

235 .Imigrantii ilegali

d. sunt persoanele care intra fara forma intr-o tara sau carora le-a expirat viza de sedere in tara respectiva

236 .Colonistii

a. sunt oameni care se stabilesc intr-o alta tara decat cea in care s-au nascut, pentru a trai acolo permanent

237 .Specialistii

c. sunt persoane cu o inalta pregatire profesionala care se pregatesc intr-o tara, iar de rezultatele acestei calificari beneficiaza alta tara.

238 .Azilantii si refugiatii

e. sunt acele persoane care pleaca din tara lor pentru a scapa de anumite pericole

M. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

239 .Consumul turistic

c. este cel ce asigura transformarea interfetei in suprapunere, in timp si spatiu, a celor doi factori: cererea turistica si oferta turistica.

240 .Piata turistica

a. reprezinta sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cele ale purtatorilor cererii turistice, materializata prin consum.

241 .Cererea turistica

b. este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie sau, altfel spus, este acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic si in mod temporar, in afara rezidentei obisnuite, pentru motive de calatorie, altele decat pentru a desfasura o activitate remunerate

242 .Oferta turistica

d. grupeaza ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic sau, altfel spus, oferta integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice.

243 .Consumul produsului turistic

f. se deruleaza intr-o succesiune riguroasa, determinata obiectiv de specificul prestatiei, forma de turism, locul si momentul actiunii etc.

244 .Produsul turistic

e. este o componenta a ofertei turistice si reprezinta rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.

N. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:

245 .Franciza (franchise in fr.) in turism

b. se defineste ca o metoda de conlucrare, reglementata juridic, in care o intreprindere denumita francizor extinde asupra altor intreprinderi dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier.

246 .Concentrarea orizontala a ofertantilor

d. are loc intre intreprinderi care participa la acelasi stadiu al procesului de productie, respectiv in hotelarie, transport, comercializare

247 .Asociatia profesionala

c. o alta modalitate de integrare a ofertei, a aparut o data cu extinderea grupurilor profesionale cu scop nelucrativ in diversele domenii ale ofertei turistice

248 .Lanturile voluntare

a. reprezinta o emisiune voluntara a producatorilor, in scopul oferirii unui produs omogen standardizat, de calitate ridicata, sub aceeasi denumire comerciala, care reprezinta marca lor de productie.

249 Concentrarea verticala

e. reuneste in cadrul aceluiasi grup intreprinderi complementare care intervin in diferite stadii ale procesului de productie a unui produs turistic

250 .Conglomeratul

f. este o forma clasica de concentrare, care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial