Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret

Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in principiu, este negativ deoarece atunci cand pretul se mareste, cererea scade, iar raportul dintre doua semne diferite da semnul negativ. Coeficientul de elasticitate se calculeaza prin urmatoarele formule:

in care:

Ecp = coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret;

C1 = cererea din perioada curenta;

C0 = cererea din perioada anterioara;

P1 = pretul din perioada curenta;

P0 = pretul din perioada anterioara;

ΔC = variatia (modificarea) cererii pentru un produs;

ΔP = variatia (modificarea) pretului acelui produs.

Ecp se mai poate determina si prin relatia:

in care:

%ΔC = variatia in procente a cererii;

ΔP = variatia in procente a pretului.

Tipuri de cerere :

In functie de elasticitatea cererii fata de pret:

- a) cerere inelastica, atunci cand variatia cererii este mai mica decat variatia pretului:

iar Ecp < 1

b) cerere perfect inelastica, total insensibila la variantele de pret, atunci cand:

si, deci, Ecp = 0

c) cerere elastica, atunci cand variatia cererii este mai accentuata decat variatia pretului:

cand, deci, Ecp > 1

d) cerere perfect elastica, atunci cand, la un nivel al pretului dat, cererea creste continuu (Ecp→∞):

e) cerere cu elasticitate unitara, cand variatia cererii este egala cu variatia pretului:

cand Ecp = 1

Elasticitatea ofertei in raport cu pretul reprezinta reactia ofertei la modificarile de preturi. Ea se masoara prin coeficientul de elasticitate a ofertei (E_op sau E_Q/P) , calculat prin raportarea modificarii cantitatilor oferite (ΔQ) la modificarea pretului de vanzare (ΔP) :

a)         sau

b)        

Tipuri de oferta :

a) oferta elastica (variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului);

deci E_op > 1

b) oferta cu elasticitate unitara (variatia ofertei este egala cu variatia pretului);

deci E_op = 1

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

c) oferta perfect elastica (la un nivel dat al pretului, cantitatea oferita creste continuu);

iar E_op ® ¥

d) oferta inelastica (modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului);

deci E_op < 1

e) oferta perfect inelastica (la orice variatie a pretului, oferta nu se modifica).

deci E_op = 0

Dreapta de buget sau dreapta de isocost indica limita resurselor disponibile, care pot fi folosite

Linia (dreapta) bugetului, deoarece descrie combinatiile liniare ale cantitatilor si preturilor celor doua bunuri conform relatiei: B = xpx + ypy,

unde   x si y sunt cantitatile din cele doua bunuri,

px si py sunt preturile acestora.

Relatia (1) se numeste restrictie bugetara, intrucat arata limitele banesti ale abordarii situatiei de consum:

(1)

Ecuatia dreptei bugetului (2) se obtine prin separarea lui y din restrictia bugetara (1):

(2)

Utilitatea marginala (Um) reprezinta sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun.

Relatiile de calcul ale utilitatii marginale sunt urmatoarele:

U_mx = DU / Dx pentru cazul discret ; U_mx = dU / dx = U'x pentru cazul continuu

U_my = DU / Dy pentru cazul discret ; U_my = dU / dy = U'y pentru cazul continuu

Rata marginala de substitutie (RMSy/x) a produsului y cu x = cantitatea din produsul x care este necesara pentru a inlocui o unitate din produsul y, astfel incat utilitatea totala sa fie constanta:

(caz continuu) ; (caz discret)

Diferentiala functiei de utilitate se calculeaza prin relatia:

dU = U'_xdx + U'_ydy

Raportul dintre productie (Q) si factorul munca (L) sau dintre munca si productie masoara productivitatea medie a muncii (WL):

WL = Q/L; WL = L/Q

Productivitatea marginala a muncii (WmL) reprezinta suplimentul de productie (ΔQ) obtinut ca urmare a utilizarii unei cantitati suplimentare de munca (ΔL), in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Ea se exprima prin relatia:

WmL= ΔQ/ ΔL

Randamentul capitalului exprima eficienta cu care este utilizat factorul capital si reprezinta legatura dintre capital si rezultatele productiei.

Daca se raporteaza capitalul utilizat (K) la volumul productiei obtinute intr-o perioada data (Q), se determina coeficientul mediu al capitalului (k):

k = K/Q

Daca se raporteaza cresterea capitalului (ΔK) la cresterea productiei (ΔQ) intr-un interval de timp se determina coeficientul marginal al capitalului:

km= ΔK/ΔQ

Daca se raporteaza productia obtinuta la capitalul utilizat se determina productivitatea medie a capitalului:

WK = Q/K

Se poate deduce ca WK = 1/K, deci inversul coeficientului mediu al capitalului.

Daca se raporteaza sporul de productie la cresterea capitalului se determina productivitatea marginala a capitalului:

WmK = ΔQ/ΔK

Se poate deduce ca WK =1/Km, deci inversul coeficientului marginal al capitalului

Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fix si variabil.

Astfel, CT = CF + CV.

Costul total mai poate fi determinat: ca produsintre costul total mediu (CTM) si productie (Q): CT = CTM.Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urma este egal cu costul total mediu:

CT = Q. Cmg cand Cmg = CTM.

1. Costul mediu fix (CMF) reprezinta costul fix pe unitatea de produs:

Cand cantitatea de produse se mareste, costul mediu fix descreste si, invers, cand volumul productiei scade, costul mediu fix creste.

2. Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs; el se determina prin relatia:

3. Costul mediu total (CMT) exprima costul global total pe unitatea de produs si se determina prin relatiile:

   sau CMT = CMF + CMV

C. Costul marginal (Cmg) exprima sporul de cost total (ΔCT) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie. Costul marginal masoara variatia costului total pentru o variatie infinit de

mica a cantitatii de produse: sau

Salariul real exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal, la un nivel dat al preturilor, intr-o anumita perioada.

Marimea salariului real se calculeaza ca raport intre salariul nominal si nivelul preturilor (in procente):

unde SR - salariul real; SN - salariul nominal; P - nivelul preturilor (in %)

In dinamica:

       unde SR1= salariul real in perioada curenta; SR0= salariul real in perioada anterioara.

unde ISN= indicele salariului nominal; IP= indicele preturilor

. Masa si rata dobanzii (anuale) reprezinta marimea absoluta a dobanzii anuale platita la suma totala imprumutata; marimea ei relativa, numita rata dobanzii anuale, este raportul procentual intre masa dobanzii si capitalul imprumutat: ; rezulta ca

Masa dobanzii compuse sau marimea sa absoluta se calculeaza astfel: Dc = Sn - C, unde: Sn = C (1+d)n

in care:

Sn = Suma obtinuta de proprietarul capitalului, acumulata dupa n ani

d = rata dobanzii anuale

n = numarul de ani

C = capitalul imprumutat

Rata reala poate fi: pozitiva, negativa, nula, in functie de evolutia ratei inflatiei

Castigul procentual obtinut din vanzarea titlurilor la bursa:

in care: V = dividendul ori dobanda incasata

P1 = pretul de vanzare al titlului pe piata secundara

P0 = pretul de cumparare al titlului