Clasificarea monedei si caracteristicile acesteia - moneda materiala si metalica

De-a lungul evolutiei sale, moneda a cunoscut diferite forme de existenta, de la forma marfa a acesteia la forma abstracta sau moneda semn. Pentru a intelege modificarile de ordin cantitativ si calitativ care au marcat evolutia monedei, este necesara o clasificare in functie de anumite criterii reprezentative.

Clasificarea monedei

Forma de existenta a monedei este un prim criteriu de clasificare, in functie de care se distinge: moneda materiala (A) si moneda scripturala (B).

A. Moneda materiala cunoaste doua forme, in functie de calitatea materialului din care este confectionata: moneda din metal si moneda din hartie.

A.1. Moneda metalica, cunoscuta inca din antichitate, este alcatuita din metale comune, obisnuite sau din metale pretioase. In Egiptul Antic, in mileniul al III-lea i.e.n., ca instrument de schimb se folosea arama, iar in mileniul al II-lea i.e.n., aurul. La inceput se utilizau lingourile, dar, datorita inconvenientului pe care il prezentau prin operatiunile de divizare si cantarire in momentul schimbului, s-a trecut la forma propriu-zisa a monedelor, ca piese metalice. Literatura de specialitate plaseaza baterea primelor monede in Grecia Antica, apreciind ca "descoperirea monedei a fost una din cele mai pretioase contributii, pe care cultura greaca a adus-o civilizatiei umane"⁴.

Generalizarea metalelor pretioase ca metal monetar a fost posibila datorita calitatilor fizice si chimice ale acestora, astfel:

sunt putin alterabile, iar prin aliaje cu alte metale capata un grad de rezistenta ridicat;

se caracterizeaza printr-o mare divizibilitate (tehnica actuala permite tragerea a 1400 foite,dintr-o tabla de 1 mm aur);

metalele pretioase concentreaza o valoare mare intr-un volum mic, ceea ce face posibila indeplinirea functiei de etalon al valorii;

isi mentin constanta valoarea in timp, iar falsificarea pieselor din metale pretioase este usor recunoscuta;

prezinta avantajul transformarii cu usurinta;

in anumite perioade, autoritatile monetare pot adopta masuri de protejare a stocurilor de metale pretioase.

Desi utilizarea metalelor pretioase ca metal monetar a prezentat avantaje certe, iar procesul schimbului a fost fluidizat, dezvoltarea dimensiunilor vietii economico-sociale reclama, la un moment dat, o cantitate mai mare de metal pretios. Cantitatea limitata de metal pretios si chiar utilizarea acestuia in alte scopuri decat cele monetare (peste 2/3 din cantitatea totala de aur se utilizeaza in scopuri industriale si sub forma de tezaure personale), a condus la manifestarea unui dezechilibru intre cererea si oferta de moneda din metalul pretios, si a impus cautarea altor forme de moneda.

A.2. Apare, astfel, moneda de hartie, care imbraca la randul sau doua forme:

A.2.1. - moneda de hartie reprezentativa (biletul de banca sau bancnota)

A.2.2. - moneda conventionala (emisa de stat)

A.2.1. Moneda de hartie reprezentativa are la baza o anumita garantie, iar marimea, cantitatea si circulatia acesteia este precis reglementata. Cele mai reprezentative forme sunt: biletele de banca sau bancnotele.

Valoarea nominala a unui bilet de banca ar trebui sa fie garantata cu valori reale, respectiv sa existe un stoc de metale pretioase, la emitent, ceea ce da posibilitatea transformarii in aur prin convertibilitate. Aparitia biletului de banca (bancnota) s-a realizat prin 2 modalitati: certificatul de depozit - circulatia cambiilor.

Existenta certificatelor de depozit este plasata in timp, in China, in secolul al X-lea, cand se prezentau in cadrul schimbului, anumite inscrisuri care echivalau cu o cantitate de metal pretios.

In Europa, activitatea negustorilor care se deplasau dintr-o localitate in alta, era insotita de depunerea cantitatilor de moneda (aur) la banca din localitatea de domiciliu si obtinerea, in schimb, a unui inscris, sub forma de certificat de depozit nominal. Un asemenea inscris putea fi transformat in metal pretios, de catre o alta banca, din alta zona, cu care banca emitenta avea relatii.

Principalele avantaje pe care le prezenta bancnota, sub forma certificatului de depozit constau in urmatoarele:

se inlaturau riscul si cheltuielile antrenate de efectuarea transportului;

se adapta mai usor cantitatea de moneda la dimensiunile tranzactiilor din economie; conferea detinatorului siguranta ca emitentul va plati suma inscrisa pe biletul de banca.

Referat: Metoda abc (activity based costs) - fundament economic al sistemelor de management bazate pe costuri Proiect: MANAGEMENTUL RELATIEI CU CLIENTUL (Consumer Relationship Management -CRM) o strategie performanta in optimizarea raportului cerere-oferta

Prin aparitia cambiilor, biletul de banca sau bancnota intra in circulatie, in sensul ca orice detinator al unei cambii (care reprezinta o anumita obligatie a emitentului), daca o depune la banca, primeste, in schimb, bancnota proprie a acesteia.

Varianta moderna a bancnotei apartine intemeietorului bancii Suediei, Palmstrunk. Din acest moment, bancnota se confectioneaza dintr-un anumit material, o hartie speciala semnata de catre emitent.

In functie de utilizarile bancnotei se pot distinge urmatoarele perioade in evolutia acesteia, astfel:

de la aparitie, pana la sfarsitul sec. al XVIII-lea, perioada in care bancnota a fost folosita ca mijloc de plata intre banci;

de la inceputul sec. al XIX-lea pana la jumatatea sec. XIX, perioada in care bancnota a fost utilizata ca moneda in relatiile comerciale;

de la jumatatea sec. al XIX-lea pana la sfarsitul secolului, cand bancnota este folosita ca moneda auxiliara (moneda principala era confectionata din aur);

de la sfarsitul sec. al XIX-lea pana la inceputul primului razboi mondial, cand bancnota este folosita ca moneda principala;

de la sfarsitul primului razboi mondial, bancnota este tipul unic de moneda.

A.2.2. Cealalta forma de existenta a monedei de hartie o reprezinta moneda emisa si pusa in circulatie de catre stat, numita si moneda de hartie conventionala sau hartie moneda. Aceasta moneda este pur conventionala, fara acoperire si garantie din partea statului. Scopul pentru care este emisa il reprezinta acoperirea unor nevoi ale statului si, in special, aceasta moneda indeplineste functia de mijloc de circulatie.

B. Crearea monedei, fara garantarea cu un stoc de aur la nivelul emitentului, practicata de catre bancile comerciale, prin inscrierea intr-un cont a sumei detinute de client, conduce la o alta forma de existenta a monedei, si anume moneda scripturala (de cont).

Aceasta reprezinta o forma a bancnotei, bazata pe incredere (moneda fiduciara) si care cunoaste importante modificari din punct de vedere al formei de prezentare.

Cecurile si viramentele constituie forme actuale ale monedei fiduciare, emisiunea lor avand la baza deschiderea unui cont la banca de catre agentii economici.

Circulatia monedei scripturale se limiteaza la inregistrari in conturile bancare prin care se diminueaza, respectiv, se majoreaza sumele din conturi corespondente. O alta forma de existenta a monedei scripturale o reprezinta cartile de plata (cardurile bancare) si moneda electronica.

In functie de unitatea emitenta, distingem urmatoarele forme de moneda: A - moneda creata de agentii economici B - moneda creata de tezaur sau trezoreria statului C - moneda creata de banci

A. Moneda creata de agentii economici a functionat in cadrul sistemelor monetare bazate pe etalonul aur. In baza acestui mecanism, agentii economici se prezentau la monetarie cu lingouri de aur si primeau in schimb echivalentul in aur moneda. Un lingou standard reprezenta 400 uncii, respectiv 12,44 kg aur. De exemplu, in anul 1928, pentru un lingou de aur, suma minima schimbata, in Franta, era 215.000 FF.

B. Moneda creata de tezaur reprezinta moneda creata de trezoreria statului in functie de necesitatile economiei reale, si prin respectarea restrictiilor impuse de politica monetara.

C.Moneda creata de catre banci cuprinde atat moneda creata de catre banca centrala cat si moneda creata de catre bancile comerciale. Moneda scripturala creata de catre bancile comerciale apare sub forma soldurilor creditoare inregistrate la nivelul intregului sistem bancar, si se regaseste in economie sub forma creditelor acordate. Moneda creata de banca centrala se regaseste, in circulatie sub forma numerarului (moneda metalica si bancnote) aflat la detinatorii nebancari.

Moneda creata prin procesul creatiei monetare se regaseste in pasivul bilantului la nivelul bancii centrale si al bancilor comerciale.

In functie de obligatia pe care si-o asuma banca emitenta se disting urmatoarele forme de moneda:A - moneda convertibila B - moneda neconvertibila

Prin definitia data de FMI, convertibilitatea reprezinta, in sens larg, desfiintarea restrictiilor si discriminarilor in domeniul platilor si transferurilor internationale, iar in sens restrans, obligatia bancilor din fiecare tara de a cumpara propria moneda detinuta de alte banci cu conditia ca aceasta sa provina din operatiuni curente.

A. Convertibilitatea monetara a cunoscut doua forme principale: convertibilitatea metalica si convertibilitatea in valuta, fiecare din acestea putand imbraca forma convertibilitatii interne si externe.

Convertibilitatea metalica s-a practicat in perioada etalonului aur-monede, mecanismul acesteia dand posibilitatea schimbarii in aur a intregii cantitati de bancnote detinute de populatie sau de agentii economici.

Convertibilitatea in valuta, ca forma a convertibilitatii care se practica in prezent, a fost adoptata de tarile europene in anul 1958, si da posibilitatea transformarii unei monede in alta. In conditiile convertibilitatii interne, atat rezidentii cat si nerezidentii pot, in mod liber, sa vanda si sa cumpere devize in schimbul monedei nationale, si pot face operatiuni cu devize. In Romania, in anul 1991, s-a adoptat forma convertibilitatii interne a leului in valute.

Convertibilitatea externa in valuta este rezervata numai persoanelor nerezidente si este limitata datorita nivelului limitat al rezervelor valutare ale tarilor.

Avantajele convertibilitatii in valute constau in urmatoarele:

stimuleaza realizarea echilibrului valutar al tarii respective;

face posibila sporirea eficientei comertului exterior;

este posibila restructurarea permanenta a economiei prin dezvoltarea celor mai eficiente sectoare;

cursurile valutare se fixeaza pe baza raportului real intre cerere si oferta.

B. Moneda neconvertibila cuprinde numai moneda care circula in cadrul granitelor nationale si care este detinuta numai de catre persoanele rezidente.

3.1.4. Dupa valoarea intrinseca, moneda cunoaste urmatoarele doua forme: - moneda cu valoare integrala - moneda-semn.

Moneda cu valoare integrala este moneda care contine o cantitate de metal pretios, egala cu valoarea nominala atribuita. Spre deosebire de aceasta, moneda semn (numita si fiduciara) are inscriptionata o valoare nominala diferita de valoarea reala a materialului din care este confectionata.

3.1.5. Dupa capacitatea liberatorie (circulatorie) a monedei se poate face distinctie intre: moneda legala , moneda facultativa si moneda fractionara.

Moneda legala este stabilita prin lege, (in 1867, in Romania se adopta ca moneda leul, cu 100 subdiviziuni numite bani) si are capacitate circulatorie sau liberatorie nelimitata.

Moneda facultativa este moneda care exista ca alternativa de constuire a depozitelor, in perioadele de manifestare a inflatiei si de depreciere a monedei nationale. In general, este o moneda straina, care nu fluctueaza puternic la manifestarea anumitor factori din interiorul granitelor nationale, asigurand o protectie a economiilor populatiei si ale agentilor economici. Nu este moneda legala, dar este acceptata de institutiile bancare.

Moneda fractionara este specifica perioadei bimetalismului si caracterizeaza moneda de argint, care circula paralel cu moneda de aur.

Din diversitatea formelor de prezentare a monedei de-a lungul evolutiei, rezulta ca anumite caracteristici s-au mentinut in permanenta, astfel incat sa permita indeplinirea tuturor functiilor sale.

Caracteristicile monedei

In perioada monedei metalice si a metalelor pretioase, principalele caracteristici ale acestora le-au consacrat in rolul de metal monetar, astfel:deteriorarea era nesemnificativa;nu erau inflamabile;erau impermeabile si rezistente la orice factori distructivi, puteau fi topite si returnate intr-un numar mai mare si in alta dimensiune;prezentau si avantajul unei valori intrinseci sporite.

Astfel, portabilitatea, divizibilitatea si recunoasterea cu usurinta reprezinta cele mai importante caracteristici ale monedei metalice. Dezvoltarea creditului face ca aceste trasaturi sa fie mai putin importante, astazi. O bancnota de 100.000 lei este mai usor de transportat decat o piesa de aur de 20 lei sau de 10 lei (potrivit definitiei de la 1867,1 leu = 0,3226 gr aur, cu titlul 900 ⁰/₀₀). De asemenea, un cec emis pentru 1 milion lei nu aduce in discutie natura materialului din care sunt confectionati banii si nu prezinta importanta nici divizibilitatea monedei.

Acceptabilitatea reprezinta o caracteristica a monedei, indiferent de forma acesteia si de perioada de timp in care a circulat. Cu cat o moneda este mai acceptata, cu atat este mai cautata, respectiv este universal dorita, intrucat in schimbul ei pot fi primite bunuri si prestate servicii.

Acceptabilitatea este baza lichiditatii. Lichiditatea este cea care face ca detinatorul de moneda sa o utilizeze imediat, pentru procurarea de bunuri, fara a suporta costuri de transformare. Moneda este fundamentul lichiditatii; alte forme, de active financiare sau reale, sunt mai mult sau mai putin lichide unele fata de altele, dar nici unul nu este in aceeasi masura ca moneda.